221 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > RĂSFĂȚ DE FULGI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului După drum lung și strașnic zgribulit, Am ațipit pe canapeaua veche Și rătăcesc prin lumi fără pereche, Purtat de vis, mă simt parcă vrăjit. Mă ia în brațe vântul jucăuș, În horă printre nori apoi mă-mpinge, Prea prinși de joaca lor, doar unul ninge Și
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
pahar în sănătatea dumneavoastră, și, dacă tot trebuie să intrăm în pământ, măcar s-o facem cu burta plină! La mulți ani! — La mulți ani, Măria-Ta! - strigară în cor boierii. Afară, în fața porții domnești, un trecător care mergea repede, zgribulit, se opri și ascultă. Nu se mai auzi nimic. Trecătorul dădu din umeri și plecă mai departe, fluierând. Episodul 86 MICI DISCUȚII LA MASĂ După toastul lui Vodă, cinstitele fețe boierești se lăsară asupra blidelor de Lipsca și începură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în momentul când prezintă intrarea unor personaje în Cetatea Eternă zugrăvesc o vreme frumoasă, eu cer senin și soare puternic, acum ploua mărunt, câinește, ploaie mocănească, ce te pătrundea până la os. Călugării intrară în oraș prin Porta Capenna. Mergeau repejor, zgribuliți, cu capetele plecate. Ocolind o băltoacă, Metodiu ridică privirea și zări la câțiva pași în fața lor, venind din direcție opusă, alți doi călugări. își dădu imediat seama după îmbrăcăminte, nu fără o ușoară tresărire, că sunt iezuiți. Iezuiții îi zăriră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce se întâmpla acolo. Bineînțeles că nevastă-sa insistase să vină și ea cu el dar inspectorul o refuzase ferm. Dimineața era aproape și nu voia ca socrii lui să intre la bănuieli negăsindu-i acasă pe nici unul dintre ei. Zgribulit, Cristian Toma își trase fermoarul hanoracului până sus. Era multă umezeală și i se făcuse frig. Se retrase în umbra copacilor și porni să dea ocol împrejmuirii. Nu mai avea ce să facă acolo, deocamdată se lămurise cum stăteau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prin cap nu-i trecuse că va fi nevoit să treacă prin apă. Pop se întorsese cu spatele și își făcea de lucru în parte opusă a scobiturii. Dădea la o parte niște lăstari veștejiți și înlătura bolovanii de după aceștia. Zgribulit, inspectorul se apropie și el cu gând să-l ajute. Toată treaba nu dură mai mult de câteva minute. În curând, apăru gura neagră a unui tunel ce se pierdea în întuneric. Pop scoase din buzunar o lanternă și intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prea multe vitamine și devine roșu-știe orișicine noi mâncăm salata verde crudă papa este dar nu-i paparudă agreem bomboanele de mentă folosim gândirea convergentă după cinci minute-n Marea Moartă ieși murat ca un bătut de soartă cărțile caiete zgribulite tremură pe masă risipite pomii fără frunze costelivii dau din mâini pe stradă ca bețivii unii îmbătați de poezie fluieră spre lună a pustie cum e vara iarna pe la poluri fotbalul se joacă doar pe goluri când e frig dau
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
a apus, vine iarnă, nu simți cum bate vântul din partea de nord a planetei? Cui îi mai arde acum de iubit? Copacii s-au desvelit și o să le crăpe scoarță în bătaia gerului ce îi așteaptă ascuns după un noiembrie zgribulit. Băncile rupte le-au luat reparatorii lăsând tot parcul fără un loc unde să te poți așeza. Cât de curând poate să înceapă a ninge , așa că, vezi-ți de drum și-ai să -mi mulțumești, cândva, că nu te-am
SCHIMBAREA ANOTIMPURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362916_a_364245]
-
păpădii, ce, printr-un miracol al uitării, rămăseseră cu umbreluțele încă deschise, privind una spre cealaltă mirate. Nici ploile, nici plapuma zăpezii nu le clintise podoabele, și tresăreau, din când în când, la auzul frunzelor desprinse târziu din creștetul copacilor zgribuliți. Purtau o conversație șoptită despre gâzele ce nu le mai dezmierdau tulpinile, despre soarele ce le mângâia acum pletele, despre muzica nopților prea lungi. Se aplecau ușor una spre cealaltă, ca într-un tangou. Iar viața lor părea animată acum
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
parte, croșetată într-o dantelărie fină dar bogată, așa cum aș putea denumi creația sa, pe care o cunosc, și din care mă înfrupt de câte ori mi se (și ni se) oferă spre lectură pe pagini virtuale. Camelia Cristea “aleargă prin anotimpuri”, zgribulită și grăbită iarna, poeta renaște primavara când „Mă vei afla albită în cireș/ Și-n clopotul de lăcramioare,/ Adorm în trandafir și mă trezesc,/ În lujerul din fiecare floare/”( „Am înflorit”). Poeta se definește prin renaștere din propira cenușă ca
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari spre înalturile de-acum și de altădată... Lumea din portul telavivian fremăta multicoloră și-și căuta rosturi de odihnă și deconectare. Bună dispoziție, oameni ceva mai zgribuliți, goană după clipa cea mai frumoasă ce poate fi. Restaurante pline, fiecare se retrăgea pe unde-i era mai la-ndemână. Venisem acolo și eu, ca să mă sărbătoresc, vizitând ceea ce se numește „Salon d’Automne International”. L-am scris special
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
apa pentru vrăbii în blidul de dar 50 un miel negru rămas de căruță - Joia Paștilor! 51 naiul lui Zamfir - trilul ciocârliilor din zgârâie nori 52. la trei iepurași un coș de ouă - bună treabă! 53 Pădurea arsă - cu pene zgribulite păsări fără cuib 54 un pumn de bănet pentru sufletul unui pom - cui să-i pese? 55 Un zmeu galben în ziua ploioasă singurul soare 56 boii osteniți- scârțâind spre arie un car cu stele 57 In gardul de lemn
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
-ți vor fi de nepătruns și privirea-ți caldă, de rubin va căuta un răspuns, când zâmbetul meu va avea un sonor molipsitor, când mă vei întâlni pe stradă, poate întâmplător. Sau nu... Ai să mă cauți, să mai fim zgribuliti, plini de șovăieli, când coapsele nopților vor fi mai aproape decât ieri, când eu nu mă voi mai uita inapoi, când durerea rimei o voi scrie pe acorduri de viori. Sau nu... Ai să mă cauți și-ai să mă
IRINA BBOTA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349711_a_351040]
-
doar,... nu l-ai și mâncat ! - Ori te prefaci, ori chiar ești prost. Știi bine ce am vrut să spun ! - Ai dreptate ! Eu am ratat ocazia. Măcar să-mi fi spus și mie !... Frigul a devenit pătrunzător, peste noapte, în corturi. Zgribuliți, brigadierii se strecoară în sala de mese. Ceaiul fierbinte le redă tonusul ; o pot da pe glume. Afară îi așteaptă activistul de partid care, mereu prezent în tabăra de muncă, le coordonează activitatea. Au băgat cu toții de seamă că, atunci când
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
Stănescu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotuși în zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iară captivat de-a ta menire am lansat o circulară. Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ? Mărțișor Primește de la
ŞI CE DACĂ-I 1 MARTIE? de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365243_a_366572]
-
creștinească, Căldură din sufletul tău bun Și dragoste părinteasc!. Doar cei bogați,nu știu ce-i mila Și îi privesc nepăsător. În ochii lor citești doar sila, De-i întâlnește-ntâmplător. Ei nu au vrut această soartă, Însă crucea își duc tăcuți. Zgribuliți,goi, mergând prin zloată, Cu durerea, din ochii muți. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: VINE CRĂCIUNUL ȘI PENTRU EI? / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1817, Anul V, 22 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate
VINE CRĂCIUNUL ȘI PENTRU EI? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366339_a_367668]
-
zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă. Ninge fără noimă peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac mătănii gângăvind rugi fără număr spre cerul buimac. Ninge ca dintru-nceputuri acoperind orașul fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată ... Citește mai mult Iarnă atipicăPeste zidurile îniernate ale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
mai mult Iarnă atipicăPeste zidurile îniernate ale orașuluistă ghemuit întunericul,iar fruntea sfârtecată a ceruluibântuie-n nori de cenușă.Ninge fără noimăpeste catapetesmele lumii,iar copacii gem bolnav printre umbreîn timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele salealbite de ură.Trec zgribulite cioriprintre popoare de cristale-nghețateși-n orgia bolnavă plopii fac mătăniigângăvind rugi fără numărspre cerul buimac.Ninge ca dintru-nceputuriacoperind orașul fumegând melancolic.În odaia mea înnoptată... XXXIII. IARNĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014. Iarnă Iarna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
nefericirea mă atingi ca pentru ultima dată o mână lipicioasă îmbrățișează patul adulmeci sfântul ropot de ploaie nu înțeleg nimic de ce să tac? pe unde să mă scalde cerul? certuri nostalgice împarte clipa una ție două mie nu sta mă zgribulit nu-ți manifest ură nu-ți place plăcutul privit în barbă lemnule sfântule mortule întorci capul după moarte cică să taci șerpuit în dâra mea de parfum un pleonasm un catarg nu vorbi azi cu nimeni tu provoci silă și
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului POEZIA IERNILOR NOASTRE În Copou, Zilieru la 80 de toamne, caută încă perechi pentru plopii stingheri. Nici urma de muză. S-a rătăcit printre rarii trecători zgribuliți care se-nvârt încotrova. Sub pași se aud trosnind propriile gânduri. Cum ziceam, Veronica surâde complice. Pufoase ninsori se aștern în lumina oglinzii. O felina tărcata uitată afară în frig zdreapțănă ușa încrederii până când, fără veste cineva de aproape îmi
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351897_a_353226]
-
Acasa > Stihuri > Momente > GHIOCELUL IMPERFECT Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Un clopoțel...scund, plăpând și zgribulit Sfidând norii și-a lui soartă Vrea s-ofere caraghios din puținul ce îl are o aromă caldă, un miros amețitor de verdeață și candoare albă, ca și gândul păcătos remarcându-ți piciorușele înalte ce pășesc victorios prin zăpada afânată
GHIOCELUL IMPERFECT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351992_a_353321]
-
și privirile înspăimântate și pline de nedumerire ale oamenilor ce treceau prin apropiere. Observând că nu a fost suficientă, fără să stea pe gânduri, a mai rupt și din partea cealaltă o bucată. Mânecile și umerii i-au rămas pe trupul zgribulit mai mult de teamă decât de frig. După ce a reușit să-i oprească sângerarea, s-au întrebat ce este de făcut. Eugen ar fi dorit să se întoarcă. Spaima Alinei și rugămințile ei l-au oprit. In plus, și-a
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
grădina, tihna căminului și dragostea din inima ta. Din sălcii, ramuri albite de promoroacă se-pleacă spre lacul de cleștar. Luna argintie, cu mantia-i brodată-n stele, vegheată de Luceafăr, Pământu-l luminează. Mulate-n rochii negre din catifea, ciori zgribulite poposesc croncănind pe Altarul de gheață al Iernii. Pretutindeni, zăpada viscolită-n troiene acoperă discret păcatele omenirii. Aduceri aminte mă copleșesc... inima-mi bate năvalnic, freamătând de iubire. Ferestrele-s pictate-n dalbe flori de gheață, focul încălzește căminul și
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
persoane vârstnice pe care le scoteau afară dezbrăcate.. V. : Cum dezbrăcate? poate în halat.. Doamna: Nu era nici halat. era altceva...mm, nu știu cum îi ziceți voi. Mă rog! Și, stăteau acolo pe o bancă afară în frig unul lângă altul, zgribuliți, tăcuți, ca niște mogâldețe... Ei, era trist! mai bine acasă, mă mai plimb cu acest cadru prin casă, pe afară. Da, afară dacă ies trebuie să spăl cadrul asta la robinetul de afară, trebuie sa ma aplec, da nu-i
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
De-au ajuns plopii cărunți. / În pădure, la izvoare, / Se pierd mândre căprioare; / Geru-i mare, omătu-i des, / Cai sălbatici își dau ghes. Pe sub cetin-argintie, / Îmbrăcată-n stele-o mie, / Lupi aleargă pe poteci / Albe, fragede și reci, / Iar o mierlă zgribulită/ Car-o poamă veștejită, / Prin zăpada viscolită / Pare-o umbră aiurită”. Priveliștea, deși feerică, ar putea provoca fiori de teamă, dacă în casă nu ar fi atmosferă de sărbătoare: “Dar în case călduroase / Țopăie fețe voioase / C-a sosit ziua
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
călătoare doar umbra grăbitei toamne vântul subțire- fură din poala lunii ultimele nuci în iarba crudă neliniștea șarpelui - sâsâie coasa mă învârt în cerc fără să-mi găsesc pașii - viscol si atât toamna prea rece - castanele încă verzi cu țepi zgribuliți un moș ș-o babă cu fețe dușmănoase - mână în mână lipită de geam - alte frunze libere zburdă cu vântul pomi fără frunze - în cuiburi părăsite fulgi și coji de ou nefiresc încă zborul omului spre cer - tremură macii în
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]