2,421 matches
-
grandios al sportului alb. Jucătoarea noastră a pierdut partida contra rusoaicei Maria Șarapova, scor 4-6, 7-6 (5), 4-6 După acest joc, Simona urcă pe poziția a treia în clasamentul WTA, iar Șarapova a devenit pentru a doua oară campioană pe zgura de la Roland Garros. „Bună ziua tuturor. Este primul meu discurs la un Grand Slam, e un moment special pe care nu-l voi uita toată viața. Mai întâi o felicit pe Maria, care a făcut un turneu excelent și a meritat
ROLAND GARROS: Simona Halep – Maria Şarapova, 4-6, 7-6 (5), 4-6. Jucătoarea noastră a pierdut finala turneului parizian, dar a scris istorie pentru tenisul românesc [Corola-blog/BlogPost/94118_a_95410]
-
și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
chip. sunt mască și apă și timpul m-adapă, cu anii mei goi, în chip de strigoi. sunt cărare și vis, amintire, abis, petală de flori în mii de culori. sunt dorul fierbinte, pierdut în cuvinte, un mic tezaur de zgură și aur. fulg pe pământ, ce zboară în vânt, ca visul, ca zarea, ce-nvăluie marea. sunt cald inelar, cu iubire și har, umbră și rază, la ceas de amiază. mereu înfrunzind, în raze de-argint, veșnic înfrânt între cer și
SUNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377224_a_378553]
-
nimicul, În cristalele de gheață stând superbe diademe. Suferința este truda ce îngenunchează omul, Recile sudori transformă îndărătnicu-n supus, Redescoperind valoarea, Infinitul și atomul, Se unesc în ADN-ul Domnului Cristos Isus. Suferința este focul care arde în cuptoare, Lămurind zgura de aur, stânca de trestie și fân, Dar finalul știm cu toții, ca-ntr-o apă curgătoate, Valul vine, valul trece, numai pietrele rămân. De aceea prelucrarea, cât ar fi de dureroasă, Știu că e pentru o vreme, vremea timpului de
SUFERINȚA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382244_a_383573]
-
nostru... Orașul jubileului de la 1906, al Lunii Bucureștilor, din 1935, al unui festival mondial al tineretului, prin o mie nouă sute cincizeci și nu mai știu cât, al summit-ului U.E., în 2008, când și când se înnoiește, se curăță de zgură - sigur că nu este o Gomoră și că nu va deveni Las Vegas-ul Europei de Răsărit. Dar în aceste zile când, orașule al meu, în toate parcurile tale înfloresc cornii, iar în grădini magnoliile, când sângele ni se primenește
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
poeții care verifică aciditatea paharului de Cola/ și amână, amână, amână scrierea poemului/ până abdomenele umflate ale politicienilor/ se dizolvă pe micul ecran/ până ștoarfele de la taxe & impozite/ nu le mai picură în auz/ până nu mai simt în dinți zgura metropolei:/ aluminiu, heroină, plumb// îi înțeleg foarte bine pe aceia pentru care poetul e un pai/ ce înghite/ oxigen & sinecuri" (Ffwd: împotriva poeților). Asemenea tonalități de poet revoltat, expectorându-și disprețul în obrazul unor oameni care ar trebui, în chip
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
simple care să folosească pe scară largă materialele locale. ... (5) La obiectivele din domeniul transporturilor, se vor tipiza secțiunile de drumuri, adoptindu-se soluții care să asigure restrîngerea la minimum a folosirii bitumului și utilizarea pe scară largă a materialelor locale, zgurilor și cenușilor de termocentrală. Articolul 22 La construcțiile de orice fel se vor putea folosi numai materiale și elemente de construcții și instalații tipizate, precum și materiale și resurse locale, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 23 Soluțiile adoptate în proiectele
LEGE nr. 9 din 18 decembrie 1980 privind investiţiile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106566_a_107895]
-
jurnal de creație, din care se poate reconstitui geneza operei "unui mare prozator, opozant nezgomotos, dar temut al regimului", cum îl definește foarte bine C. Coroiu. Augustin Buzura este un dezamăgit (și nu e singurul) de perioada postdecembristă "epoca de zgură", cum i se pare autorului Fețelor tăcerii, care uneori a fost minimalizat pe nedrept. în acest context, C. Coroiu ridică problema revizuirilor, "acțiuni critice responsabile de reașezare a valorilor", dar, consideră el că, prin radicalism, ajung să fie adesea demolatoare
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
destinate exclusiv îmbunătățirii condițiilor de mediu la nivelul CET - Sud. Reamintim că, în cea mai mare parte, energia termică primară pentru încălzire și prepararea apei calde menajere se produce la CET-Sud, care funcționează pe lignit. De-a lungul timpului, evacuarea zgurii și a cenușii a devenit nu doar o problemă de depozitare, ci și una economică și, îndeosebi, de mediu. În aceste condiții, C.L.T. „COLTERM” a implementat o nouă tehnologie, modernă și de mare randament: evacuarea zgurii și a cenușii în
Agenda2006-08-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284771_a_286100]
-
a lungul timpului, evacuarea zgurii și a cenușii a devenit nu doar o problemă de depozitare, ci și una economică și, îndeosebi, de mediu. În aceste condiții, C.L.T. „COLTERM” a implementat o nouă tehnologie, modernă și de mare randament: evacuarea zgurii și a cenușii în șlam dens autoîntăritor, care contribuie hotărâtor la diminuarea poluării în zona de sud-vest a municipiului, concomitent cu creșterea capacității de depozitare cu 40% și reducerea consumului de energie electrică cu 25-30%. O. N. Împădurirea zonelor defrișate
Agenda2006-08-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284771_a_286100]
-
l Efectuată prin metode moderne Alimentarea cu energie termică (pentru încălzire și apă caldă menajeră) a municipiului Timișoara se realizează prin CET-Centru, care funcționează pe gaze naturale și păcură, și de la C.T. Sud, care funcționează pe cărbune (lignit). Până în 2002, zgura și cenușa rezultate din procesul tehnologic de la C.T. Sud se evacuau doar în soluție hidraulică (diluție: 1/8- 1/10), metodă care solicită un consum ridicat de energie electrică, lucrări suplimentare pentru captarea și evacuarea apei, spulberări ale cenușii, cu
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]
-
asupra calității mediului, îndeosebi din partea de sud a orașului. De la directorul general adjunct al C.L.T. „COLTERM”, dl ing. Aurel Matei, am aflat că, în urmă cu 4 ani, compania timișoreană a finalizat prima stație din țară destinată preparării și evacuării zgurii și cenușii în soluție șlam dens, pe care de atunci a experimentat-o la două cazane de apă fierbinte CAF). Rezultatul: o densitate mare a zgurii și cenușii evacuate (1,4 tone/mp), ceea ce conduce la creșterea capacității de înmagazinare
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]
-
4 ani, compania timișoreană a finalizat prima stație din țară destinată preparării și evacuării zgurii și cenușii în soluție șlam dens, pe care de atunci a experimentat-o la două cazane de apă fierbinte CAF). Rezultatul: o densitate mare a zgurii și cenușii evacuate (1,4 tone/mp), ceea ce conduce la creșterea capacității de înmagazinare pe aceeași suprafață de teren; stabilitate foarte mare a straturilor de zgură și cenușă, dar și o permeabilitate scăzută; reducerea consumului de energie electrică cu 20-25
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]
-
experimentat-o la două cazane de apă fierbinte CAF). Rezultatul: o densitate mare a zgurii și cenușii evacuate (1,4 tone/mp), ceea ce conduce la creșterea capacității de înmagazinare pe aceeași suprafață de teren; stabilitate foarte mare a straturilor de zgură și cenușă, dar și o permeabilitate scăzută; reducerea consumului de energie electrică cu 20-25%. Aplicarea acestei metode noi, moderne, corespunde recomandărilor Directivei U.E. nr. 2001/80/EG privind limita admisă de pulberi, noxe și SO2. De aceea, la propunerea C.L.T.
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]
-
corespunde recomandărilor Directivei U.E. nr. 2001/80/EG privind limita admisă de pulberi, noxe și SO2. De aceea, la propunerea C.L.T. „COLTERM”, Consiliul Local Timișoara a aprobat, la începutul acestui an, Studiile de fezabilitate privind generalizarea metodei de evacuare a zgurii și cenușii în șlam dens, inclusiv la cazanele de aburi ale C.T. Sud; la ora actuală sunt în curs de elaborare proiectele tehnice și detaliile de execuție pentru cazanele de aburi 1, 2 și 3. O. NICA Combaterea insectelor dăunătoare
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]
-
având prefixul - 965“. (Drapelul Roșu din 14 iunie 1981). „Un mare complex sportiv destinat tenisului... Complexul de tenis a cărui construcție a început în Parcul Rozelor se va compune din 11 terenuri de joc (7 din beton și 4 din zgură), echipate la exigențele cerute de normele internaționale. «Piesa» principală a complexului sportiv o va constitui terenul central, cu tribune pe toate laturile, capabile să primească 3 000 de spectatori... Acest teren va găzdui apropiata întâlnire de Cupa Davis: România - Argentina
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
prin plecăciune, într-un amestec de iubire profană și iubire sacră, de înălțare și umilință: „Dacă mi-ai da surâsul ca un pelin amar,/ ai birui pământul din celălalt cântar,/ te-aș curăța de blastăm ca pe-un oțel de zgură,/ și aș cădean genunche la albia impură/ și m-aș târâ-n țărână, urât și murdărit -/ spre singurul părete care-a rămas din schit.”// (Cântece simple: Vlaici, II) Și tot într-un asemenea tip de poezie găsim versuri în care reverberează
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
puseră pe lucru. Ce încărcau pe-o parte ceilalți, cu santinelele nemțești în vagoane, conform ordinului, ei, pe de altă parte, cu băieții de la sculărie, descărcau. Toate piesele principale erau scoase din vagoane și îngropate în spatele depoului, sub stiva de zgură. Lucrau îndârjiți, încordați, pe muțește. Santinelele, cu armele la piept, mișcându-se automat de ici-colo, supravegheau cazna celor care se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urechi și gâtlejul lui, ca o locomotivă sub presiune. Se strecură prin gard. Ascultă. Nu se-auzea nimic. Aruncă, icnind, lădița. Se-ndreptă să răsufle. Ce-o zvârli așa! îl luă la rost Ghiță Todireanu. Stătea aplecat lângă stiva de zgură și scotea o așchie din palmă. Cămașa aruncată neglijent pe el atârna răsfrântă din pantaloni, lăsându-i bustul gol. Miluță își aminti valul uscat de căldură arzătoare de pe locomotivă. Strigă repede, disperat: Unde-i Irina? Ce-i cu Irina? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
rotindu-și ochii în toate părțile. Ce-i? chicoti Todireanu. Se opri din râs. Îl privi, înălțând, mirat, sprâncenele. Miluță se încruntă. Nu-i mai era rușine, uitase de toate, c-un huruit greu în cap. Îi auzea alergând prin zgură și pietriș. Ocupând intrările și ieșirile. Cum se uita, răzbind cu privirile dincolo de garnitura trenului, văzu fața ei uimită și speriată, cu gura deschisă, gata să țipe. Cuprins de spaimă, împiedicându-se într-o traversă, făcu doi pași spre muncitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sau de ocazie, aproape întreaga gamă a tipurilor care se pot întâlni pe piața cuvântului scris în România. Doar câteva dintre aceste intervenții au o relevanță pentru dezbaterea problemei plagiatului la Nae Ionescu, dar și acestea s-au pierdut în zgura zarvei produsă de acuzatori și de autodesemnați „apărători“. După ce efectul de scandal al textului Martei Petreu s-a mai estompat, au apărut și voci care, acceptând posibilitatea unei inspirații sau a unui împrumut, au deplâns exagerările procuratoriale ale procesului de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul Crucii. Și umplîndu-se, fără putința de-a se curăța, de zgura tot mai multă a veacului. " Trăinicia ruinii unui vis", zădărnicie trecută prin zădărnicie, speranța deșartă a călătorului în pantă, atît e de fragilă frînghia de sunete și de bănuieli. Amintiri care nu se încheagă, chipuri după care nu poți să
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
apele reziduale, fetide ale Epocii de Aur. Psihologia protagonistei nu mi se pare una "etanșă", autosuficientă, abisală în sensul postdostoievskian al romanelor lui Nicolae Breban. Lumea interioară apare ca deformată de aberațiile de afară, impregnată de umilință și oboseală, de zgura ce a intrat în ochi, în nări și în suflete. Nici măcar excepțiile de la regula conformismului, a adaptării la mediu, nu i se pot sustrage acestuia. Inginerul David Helgomar, neobositul om "torturat de dreptate" care-și ridică în cap întreaga conducere
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
program zilnic de muncă istovitoare "în folos obștesc", tânărul cap de familie îi trimite soției niște epistole mișcătoare. Acestea (ultimele șaizeci de pagini ale cărții) sunt cele mai pregnante. Pare că distanța geografică îl limpezește pe Dimov, îl spală de zgura unei afectivități problematice și îl configurează ca incipient scriitor. Creatorul oniric de mai târziu are acum un vis alb, de eden domestic imposibil de atins, în fapt, în ordinea realului. Lucru de care este conștient, așa cum era, în scrisorile către
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]