616 matches
-
furați de farmecul actriței, depinde de fiecare dintre cei care scriu, dar dacă valoarea Cezarei Dafinescu în ceea ce privește activitatea ei artistică de o viață, este superficial evocată, atunci avem a face cu o greșeală. Neasumarea propriei admirații (lăsând deoparte zisa imparțialitate ziaristică) nu zidește suport sincerității în imensitatea de articole de presă, dar lipsa aprofundării prezentării activității artistice a actriței Cezara Dafinescu este eroare. Mesajul înfiorat și direct al unui zugrăvitor al frumoasei doamne slujitoare a teatrului și cinematografiei românești, Cezara Dafinescu
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
ea știe ce vrea cititorul. Nicolae Băciuț elogiază abordarea îndrăzneață și originală a lui Răzvan Ducan, de iubire pentru Eminescu. Răzvan Ducan își elogiază pe rând, confrații, cu un plus de reverență pentru seniorul Lazăr Lădariu. Și mai spune frumos, „ziaristica, o meserie a moralității”. Păcat că nu toți ziariștii acestei țări aplică...! Din nou, din „Cremona României”, Reghin, au venit folkiștii Enea și Smaranda Gherman. Pe noi ne-au încântat, dar pe domnii Nicolae Băciuț și Lazăr Lădariu i-au
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
concluzii destul de sigure din ceea ce am putut sau n-am putut să realizez cu mijloacele pe cari împrejurările mi le-a (!) pus la dispoziție. Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privește "contrapropaganda" noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observațiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce privește propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. În legătură cu dorința exprimată din partea Direcțiunei presei prin ultimele instrucțiuni date atașaților de presă de a plasa în
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
dispoziție. Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privește "contrapropaganda" noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observațiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce privește propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. În legătură cu dorința exprimată din partea Direcțiunei presei prin ultimele instrucțiuni date atașaților de presă de a plasa în massă articole și informațiuni în presa străină, să mi se dea voie să observ următoarele: Cât timp am fost atașat de presă la
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
la Neue Zuricher Zeitung, Vaterland (Lucerna) Eclesiastica (Friburg) La Suisse (Geneva) etc. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu mi se publice articole în care puneam la punct afirmațiuni din alte isvoare, tendențioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică "trebuie să rămână" îndeosebi pentru Elveția, dar cred că și pentru Germania și țările nordice - una din principalele datorii ale atașatului de presă, fiind extrem de eficace. (Un exemplu: ziarul Vaterland ne înjura, acum e anul, aproape lunar prin corespondențele unui
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
la asemenea articole de rea credință. Nici datele și de-acum înainte - cerându-i-se atâtea lucruri de făcut - nici timpul fizic. De aceea supun aprecierii Dvoastre această propunere: Să se creeze la Direcția propagandei o secție a "contrapropagandei pe cale ziaristică" compusă din câțiva redactori, cari să se ocupe esclusiv cu "articole-răspunsuri" cari trebuiesc date la articolele tendențioase sau greșite, apărute în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar primi "articolul-răspuns" pe care el urmează să-l dea ziarului împricinat. În ce privește propaganda în străinătate pe alte căi decât cea ziaristică, îmi voi permite să Vă expun propunerile mele altădată". În Elveția, Lucian Blaga are ocazia să-l cunoască pe Nicolae Titulescu. Poetul, filosoful, diplomatul Blaga era el însuși o personalitate, la vârsta deplinei afirmări (avea 32 de ani). Întâlnirea cu
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
viitorul scriitor, în schimb studiile la Universitățile din Budapesta și din Viena îl plasează deja în umbra lui Einescu, personajul-cheie din viața autorului. Ajuns la Junimea prin Eminescu, propagator apoi al ideologiei junimiste, jurnalist alături de Eminescu, va practica multă vreme ziaristica, va fi apoi profesor la diverse școli, totul parcă în ecoul existenței eminesciene. Mereu cu cîțiva pași în urma poetului a învățat de la acesta rigoarea literară, dar mai ales susținerea fermă a opiniilor, indiferent de consecințe. Dacă Eminescu i-a transmis
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Mandarinul miraculos“, balet cu formația Kortárs din Szeged. Și la Liceul „Béla Bartók“ din Timișoara a fost dezvelit basorelieful Bartók, realizat de Péter Jecza și a fost marcat momentul aniversar. din presa vremii acum... 100 ani „Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu. A aparut cartea: Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu» de Dl Dr. Ioan Lupaș, profesor la Sibiu, la tipografia arhidiecezana“. (Drapelul din 30 martie 1906). 75 ani „Școală de pictură și desen. Pictorul Ferch deschide
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
Béla Bartók“ din Timișoara a fost dezvelit basorelieful Bartók, realizat de Péter Jecza și a fost marcat momentul aniversar. din presa vremii acum... 100 ani „Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu. A aparut cartea: Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu» de Dl Dr. Ioan Lupaș, profesor la Sibiu, la tipografia arhidiecezana“. (Drapelul din 30 martie 1906). 75 ani „Școală de pictură și desen. Pictorul Ferch deschide în ziua de 1 aprilie, la casa artiștilor germani din Timișoara
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
Ne amintim în era proletcultistă atenția ce li se da sensurilor social-politice ale poeziei, punerea acesteia în acord cu spiritul zilei. Din Împărat și proletar convenabilă era doar prima parte, Doina circula numai oral, spre a nu mai vorbi de ziaristica eminesciană, strict controlată. Ceea ce „Dilema” își propusese, în urmă cu ani, adică să înlăture clișeele mortificante privitoare la Eminescu, să refacă figura poetului național prin debarasare de poncife și sentimentalism, cartea aceasta izbutește cu asupra de măsură. E roman, e
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
importante aduce mexicanul Guillermo Scheridan în eseul său despre activitatea de editor a lui Octavio Paz aduce, care, pe lângă mărturia implicării scriitorului, a eforturilor sale pentru menținerea calității și independenței revistelor Plural și Vuelta, conține și un istoric relevant al ziaristicii mexicane din ultimele decenii ale secolului trecut. Unitatea de ansamblu a antologiei, datorată consensului privind libertatea în creație și gândire, ca și criteriile estetice și socio-culturale în înțelegerea și evaluarea textului literar, lasă loc diversității. Cartea apare ca un caleidoscop
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
a arătat că există alte probleme, care merită atenția presei. Am văzut că prima dată s-a început cu toaletele și cu capacele de la WC, am înțeles. Acum s-a ajuns la papuci de casă. E, poate depășim această analiză ziaristică și ajungem la blocarea fondurilor europene. Și să ne spună domnii miniștriii ai noștri față în față cu domnii miniștri actuali cum rezolvăm această problemă. Și atunci vom vedea care sunt buni, sau care au fost răi”, a comentat Cezar
Cezar Preda: Analizele de papuci vor sfârși rău pentru miniștrii lui Ponta () [Corola-journal/Journalistic/42258_a_43583]
-
empatice, mai generoase, reevaluările postdecembriste ale creațiilor dvs.? Pentru că înainte de Revoluție m-am retras la țară, atunci când m-am întors în București se produsese deja un gol în jurul meu, o distanțare între exegeții operei mele - care, cei mai mulți, se refugiaseră în ziaristică - și operă. Nu pot să vorbesc despre o îmbrățișare mai generoasă a scrierilor mele după 1990, deși sunt câțiva - Mihai Dragolea, Ion Buzera, Ion Bogdan Lefter, Virgil Podoabă - care s-au apropiat mai mult de esența operei mele. De o
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
etc. [...]Vă rog respectuos să binevoiți a cerceta toate câte le-am afirmat mai sus și a dispune să se dea autorizație de apariție a ziarului "București" pe numele meu. Căci am dus o viață fără pată, am o carieră ziaristică și scriitoricească îndeobște cunoscută. Eu nu am nevoie de nici o tutelă morală, nici la propriu, nici pe frontispiciul gazetei, cum a fost până acum cu poetul Ion Minulescu. Mircea Damian 10 mai, ^941 Iar ce a urmat poate fi lesne
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
se aranjează "în șoaptă", eu rămîn vecinic absent. Nu pot cere nici o slujbă publică. Nu pot trăi din scrisul meu: piesele nu mi se joacă și romanul nu mi-a adus mai mult decît aduce atîta scris unui copist. Din ziaristică nu pot trăi". Iar contrapunctul eșecului repetat într-o luptă mereu reluată cu aceeași mistuitoare dorință de a învinge rămîne personalitatea, centrul structural, constituit în cealaltă lume, dominată, a literaturii: "Nu cred decît în personalitatea mea": iată răspunsul pe care
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
iar în anul 1892 a constituit “Societatea Filarmonică” care concerta în biserici iar din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
-i-se în lipsă meritul de ,, Cavaler cu Panglică- Virtutea militară’’ și ,,Frunza de stejar’’ pentru acte de vitejie pe frontul din Ungaria. Fiind în Germania refuză repatrierea și își continuă studiile 3 ani la Universitatea din Erlangen( istoria artei, ziaristică, istoria muzicii).În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Este redactor la ziarul ,,America’’( Cleveland), va colabora și la Înșir’te mărgărite’’,,,Exil’’,,Căminul’’( Brazilia), ,,Carpații’’,,Cuvântul+românesc’’(Canada),,,Libertatea’’ (S.U.A.), ,,Revista scriitorilor români’’(Germania). Are o bogată viață
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
decît să urmărească de la ferestre situația din stradă, întrebîndu-se necontenit dacă studentul bandajat, rămas cu un singur ochi, o fi scăpat cu zile din masacru. Egalitate, pînă acum, zice Bătrînul, hahal ciondăneală, sper că-ți dai seama cum funcționează toată ziaristica asta de doi bani, uite-i cum se bat ei unii cu alții în articole, mai ceva cum au făcut-o în stradă. Ăla a fost doar preludiul, circul fără bani din deschidere. Milităreii și milițienii, uite-i cum plusează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mediului, problemele sociale globale (sărăcia, explozia demografică ș.a.) A fost cercetător la Institutul de Cercetări Economice de la înființarea acestuia (1953 1954). A reprezentat România în consiliul științific al Institutului internațional de economie al C.A.E.R. În paralel, a desfășurat activitate ziaristică pe probleme economice și ale relațiilor internaționale (1957 1968). În această calitate, a însoțit delegații românești la diverse reuniuni internaționale ale C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, inclusiv la nivel înalt. Activitatea diplomatică În calitate de ambasador în U.R.S.S., a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
W.F.S.F.) la Brașov (2001). EMILIAN MANCIUR Născut la 5 noiembrie 1931, la Chișinău, astăzi Republica Moldova. Este căsătorit cu Cornelia Manciur, de profesie ziaristă, și are două fiice, ambele licențiate în limbi străine. Studii Licențiat al Facultății de Filozofie, secția ziaristică, din cadrul Universității București (1957); Doctor în științe umaniste al Universității din Varșovia (1965) Activitate diplomatică Din anii de liceu, a început să lucreze, în presă, inițial în calitate de colaborator, la emisiunile radio pentru copii, de redactor la o publicație de același
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sub egida Ministerului Afacerilor Externe din Mexic, organizat pentru șefii de misiuni diplomatice. Gradele diplomatice le-a obținut pe bază de concurs (Secretar I) și examen (Consilier). În anul universitar 1984, a absolvit, cu media generală 10, cursurile postuniversitare de ziaristică. Activități Redactor: 1 septembrie 1950 31 decembrie 1951; Redactor șef secție: 1 ianuarie 1952 30 aprilie 1954; Redactor șef rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
doi copii, Cătălin și Bogdan, ambii ingineri mecanici. A făcut școala primară în comuna natală, apoi Liceul nr. 2 ("Matei Basarab") din București pe care îl absolvă în 1953. In același an, a dat examen de admitere la Facultatea de Ziaristică a Universității din București, obținând licența în 1958. Stagiatura a parcurs-o la ziarele "Dobrogea Nouă" din Constanța și "Steagul Roșu" din Petroșani Hunedoara. In 1960, a intrat prin concurs în redacția revistei "Viața studențească" din București, unde a lucrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
decît să urmărească de la ferestre situația din stradă, întrebîndu-se necontenit dacă studentul bandajat, rămas cu un singur ochi, o fi scăpat cu zile din masacru. Egalitate, pînă acum, zice Bătrînul, hahal ciondăneală, sper că-ți dai seama cum funcționează toată ziaristica asta de doi bani, uite-i cum se bat ei unii cu alții în articole, mai ceva cum au făcut-o în stradă. Ăla a fost doar preludiul, circul fără bani din deschidere. Milităreii și milițienii, uite-i cum plusează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de purificare socială și ideologică ale sectorului de cadre de la Universitate. Datele ți le vom furniza pe parcurs prin tovarășul Ilie. Imposibil, deoarece mi s-a recomandat latura pedagogică a profesiei... a refuzat bine motivat și vizibil descumpănit viitorul profesor. Ziaristica rămâne pentru mine doar un vis de viitor ceva mai îndepărtat, a mai adăugat acesta. Păcat! Mare păcat! Și nu uita să te ferești de prieteni!... l-a concediat tovarășa, ci ciupindu-și delicat verigheta de pe inelarul stâng. Vrăjmașii poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]