117 matches
-
de răspuns oferite, de haina lingvistică utilizată etc. Uzual, întrebările îmbracă formulări cele de genul: „Care sunt problemele societății noastre care vă preocupă cel mai mult în prezent?”. În final, rezultatele oferite publicului larg sunt ambalate și ele în expresii ziaristice șoc de forma: „Românii se tem cel mai mult de ...” sau „Principala preocupare a românilor este ...”, când, de fapt, comentatorii ar trebui să arate ce variante au fost oferite oamenilor spre alegere și apoi s-o indice pe cea care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în Dicționarul etnologilor din toate timpurile și Dicționarul presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat jurnalist, teatrolog, profesor, fost inspector școlar, prezență autoritară și autorizată în viața culturală, Dan Ravaru (Vaslui), monografist, profesor, folclorist, autoritate în mediu cultural și ziaristic, Constantin Teodorescu (Bârlad), organizator de expoziții la Galeriile de Artă Bârlad, Muzeele din Vaslui, Bârlad (sau în afara județului), scoate săptămânalul Bârladul, donator de carte, documentarist multilateral. Avram D.Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare personalitate a științei viticole românești, aproape 30
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Alà au fost arestați 11 puștani sarzi. Însă știrea (suntem în zilele imediat următoare violului de la Caffarella) se pierde în coloanele ziarelor locale. Un alt exemplu, mult mai grav, a fost denunțat de cotidianul român Monitorul, care în urma unei anchete ziaristice a descoperit un episod la Mozzecane, în apropierea orașului Verona. Aici o fată, româncă, de 23 de ani, angajată a unei pizzerii, pe numele său Andreea Sutic, a fost ucisă cu brutalitate prin împușcare, doar de la doi metri distanță sub
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Farmecul Parizienei învinge toate obstacolele. Clorinde Balbi și Madeleine Forestier sunt maestre adevărate ale intrigilor politice de culise. Armele lor sunt șiretenia și seducția. Stăpânindu-și plăcerile, Madeleine Forestier se folosește de farmecul ei doar pentru a-și atinge scopurile ziaristice și politice. Spre deosebire de nuvelele lui Maupassant despre funcționarii de la ministere, în care medaliile soților sunt datorate adulterului feminin, Madeleine Forestier este un personaj nou, care reușește să-și promoveze soțul nu doar datorită farmecelor sale, ci mai ales datorită profesionalismului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la care, într-un fel sau altul, toți comentatorii ulteriori s-au raportat; e vorba, în termeni sintetici, de: 1) paradoxul gazetăriei; deși poetul a fost ținut în umbră de gazetar, notorietatea i s-a datorat în primă instanță activității ziaristice; 2) duplicitatea comparației cu Eminescu s-a tradus în sintagme de frecventă circulație în sfera criticii literare, care le-a preluat și inserat cu generozitate: "un nou Eminescu" (F. Aderca) "miracol" (Crohmăniceanu), "fenomen" (Călinescu, Bojin), "etalon de aur" (Nichita Stănescu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
va reuși. Dar bine cercetîndu-se terenul și având ținte limpezi înaintea ochilor, lucrul n-ar fi cu neputință și ne-ar fi folositor și nouă și cauzei romanice în genere. Iată dar un orizon larg, care se deschide noii întreprinderi ziaristice. Istoricește s-ar putea ocupa cu relațiile tradiționale, deși ajunse în desuetudine dintre Italia și țările dunărene române, politicește ar putea milita în favorul întărirei elementului nostru izolat din răsăritul Europei printr-o nouă influență de sânge romanic. După programă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe de alta cu acea superfluență de lingușire care dovedește ceva și mai rău și aduce aminte de casele de binefacere. Pîn-acum ni s-a întîmplat foarte adeseori să nu ne supărăm câtuși de puțin de opinia cea rea a ziaristicei străine și să nu ne bucurăm de părerea ei cea bună. Prea adeseori s-a întîmplat ca cea dîntîi să fie falsă, cea din urmă plătită, iar fabrica unora și altora e mai adeseori țara noastră chiar, în care vestiții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru lăudabila osteneală {EminescuOpX 171} ce-și dă de-a dezmormânta documentele privitoare la țara noastră și recomandă ca exemplul acestui domn să fie imitat de orice bun român. Iar modestul d. Giuvara, "cunoscînd zelul cu care bătrânul " Romînul", stâlpul ziaristicei noastre, apără și încurajează cu părintească binevoință tot ce-ar putea face să propășească, fie întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, [î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slugarnici și supuși puterii vecine, pe care o batjocoriseră la Mazar Pașa, pentru ca îndată ce au venit la putere să-i facă cele mai mari concesiuni. Căci, îndată ce armiile rusești au început a lua fața pământului românesc pe tălpile lor, decanul ziaristicei liberale afirma că valoarea rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție. Iar când Rusia a dat guvernului, sub titlu de venituri ale moșiilor din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Musical Composers Association". Opera muzicală se va executa sub conducerea a chiar directorul societății, d. Edmund Gerson. Din satisfacerea aceasta care i se dă compozitorului bucureștean se poate conchide cât de competentă a fost opinia a o sumă de pene ziaristice din fericita capitală a României. [1 martie 1870 ] {EminescuOpX 203} ["CESTIUNEA ART. 7 A ÎNLĂTURAT... Cestiunea art. 7 a înlăturat pe câtva timp interesul pentru alte cestiuni dinlăuntru și din afară. Deși toate ziarele par a se fi înțeles între
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Europa întreagă, vedem că presa odinioară ostilă nouă pe zi ce merge scade tonul, pe zi ce merge recunoaște îndreptățirea noastră de a regula în deplină libertate și cumpănind, cu scumpătate toate interesele noastre naționale, cestiunea aceasta; încît amenințările ziaristicei guvernamentale, departe de a mai găsi un răsunet în străinătate, încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei izraelite, ținem însă de datoria noastră de a reaminti cititorilor că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toată vitalitatea ei, nemaiavând nici o acțiune pentru a îndrepta adevăratele rele de cari suferim. Primiți etc. Alex. B. Stirbei București, 3 (15) noiemvre 1879. Frumoase într-adevăr și juste sânt apreciațiunile pe care principele Știrbei le face asupra urmărilor polemicei ziaristice, numai ni se va permite a adăoga că nici inventorii sistemei nu sîntem, nici n-am găsi-o proprie întru apărarea intereselor publice daca pana noastră n-ar fi adeseori mânată la această estraordinară asprime de unitatea fenomenelor din viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de împămîntenire ș. c. l". {EminescuOpX 348} Vă întreb: La atâta sărăcie de argumente ați ajuns încît în polemica d-voastră să nu găsiți alt mijloc de luptă decât acel al personalităților? Și atât de puțin luați în serios misiunea ziaristicei și pe public încît să nu îngrijiți măcar a vă asi gura de exactitatea informațiunilor d-voastră când voiți a ataca personal pe cineva? Ziceți că sânt sărac; dar de când sărăcia este ea oare o crimă sau o rușine? Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu ochii mei! " {EminescuOpX 449} Tot așa am ajuns astăzi și cu monopolul tutunurilor: "O, dacă l-am vedea cu ochii fraților liberali, ce frumos, ce admirabil ni s-ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
observată față cu modificarea art. 7. Niciunul din bancherii anonimi ai "ștafetei " nu va cuteza să afirme un asemenea neadevăr. Din parte-ne suntem tot atât de puțin în drept de-a scruta cauzele pentru cari cineva contribuie la susținerea unei întreprinderi ziaristice pe cât de puțin am putea ști, în orice caz individual, pentru ce cineva se abonează la "Timpul" sau la ori[ce] alt ziar. [26 iunie 1881] ["ÎN VEDEREA ALEGERILOR... "] În vederea alegerilor a doi deputați pentru Iași în locul celor intrați în funcții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sine e expusă unor primejdii morale de cari publicistul cutare ori cutare scapă, de cari publicistica nu poate scăpa. Cu toate acestea există o garanție în contra acestor neajunsuri și o garanție puternică. Aceasta consistă în faptul că îndărătul unei întreprinderi ziaristice stă un grup de personalități politice cari au până la un grad oarecare responsabilitatea întreprinderei. În acest grup se vor afla totdauna oameni de un caracter cu desăvârșire corect, cari vor ști să împiedece ca în numele lor să se debiteze cutare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
printre primele, dacă nu singurul care, miercuri sau joi, a ...expus ÎÎ dosarul. Mai mult decât altele. P: Da. (cu o expresie a feței care nu confirma faptul că acceptă explicitarea interlocutorului) H: Păi, asta-i. Un ... privilegiu public și ziaristic. La asta mă refer. Păi..(cu o voce care subliniază iritarea produsă de faptul că interlocutorul s-a putut gândi la o altă semnificație a termenului privilegiu decât cea pe care el, locutorul, a dorit să o transmită) P: Bun
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
39. Idem, op.cit., I, p. 260. 40. Victor V. Grecu, școala ardeleană și unitatea limbii române literare (Timișoara, 1973), p. 27. 41. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 170. 42. petru Maior, op.cit., II, p. 218. 43. Ioan Lupaș, Din trecutul ziaristicei românești (Arad, 1916), p. 70. 44. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 209. 45. Adrian Marino, Iluminismul românesc: idei despre carte, editură, lectură, in: Limbă și literatură, 2/ 1977, pp. 419-428. 46. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Alexandrescu Capitolul 2 (a) p. 47 In legătură cu diferențierea limbajului științific de cel liric, cf. infra, cap. 11. (b) p. 49 Pentru raportul dintre limba literară și limba comună, ca și între diferitele stiluri ale limbii literare (stilul științific, ziaristic, stilul operelor beletristice etc.), cf. Tudor Vianu, Stilistica literară și linguistică, în Problemele metaforei și alte studiz de stilistică, București, 1957, și Boris Cazacu, Studii de limbă literară, București, 1960. Capitolul 5 (a) p. 76 Deși folclorul pune probleme deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în forme la fel de oculte și contondente. Nu spun că teza d-lui Codreanu este convingătoare, dar, desigur, este incitantă, problematică și credibilă. Prea sunt multe elemente concordante ce s-au cumulat în sprijinul ei! Cea mai mare parte a travaliului ziaristic eminescian a fost de opoziție, întrucât a coincis cu lunga guvernare liberală, pe care a combătut-o statornic și în toate articulațiile ei. Și-a atras asupra sa atâtea aversiuni din partea "roșilor" încât afirmația lui A.C. Cuza din 1923, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
muncă cu goarna, îi culcă cu goarna, îi pune la instrucție la cataramă, merg pe principiul înarmării întregului popor". Foarte multe bazaconii, care compromit socialismul în lume. De cele ce se petrece în comunele populare (sic!) s-au sesizat cercurile ziaristice din străinătate, au început să speculeze stările înapoiate de acolo. Sigur, au obținut rezultate în industrie, în construcția economică, au avut un ajutor mare din partea Uniunii Sovietice care s-a lăsat pe ea în detrimentul dezvoltării economiei Uniunii Sovietice și a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
celuilalt popor și pentru alte materii de studiu, menite să dea cunoștințe juste asupra celeilalte țări. Articolul 6 Părțile contractante vor înființa, reciproc, în fiecare țară, agenții de presă, vor înlesni activitatea corespondenților, vor organiza și sprijini vizitele și excursiile ziaristice. Articolul 7 Părțile contractante își vor da sprijin reciproc, în străduințele lor de cunoaștere și de colaborare pe taram cultural a popoarelor lor și prin: a) Invitarea și angajarea reciprocă de savanți și pedagogi, în măsura necesităților învățămîntului, asigurând în
CONVENŢIE din 25 noiembrie 1947 de Colaborare Culturală între România şi Republica Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132629_a_133958]
-
la alineatul precedent; absolvenții altor instituții de învățămînt superior încadrați în presă după efectuarea stagiului legal în specialitate pot obține atestarea că ziarist profesionist după o perioadă de 1 an lucrata în redacție. Atestarea va cuprinde, în afară verificării activității ziaristice, examen și probe de cunoaștere a limbilor străine, dactilografiei, stenografiei, folosirii aparatului de fotografiat sau de filmat, a mijloacelor de înregistrare a sunetului, a telexului. Dacă rezultatele atestării nu sînt concludențe, perioada de stagiu în redacție poate fi prelungită cu
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
întreprinderi, practici profesionale) ES 3 Liceul tehnologic "Niepce" din 71100, Chalons sur Saone și Liceul "Calderon" din Timișoara, 1900 (secția bilingva) Primirea în Franța în noiembrie 2001 (a 16 elevi) și deplasarea între 17-27 aprilie 2001 (a 16 elevi) Proiect ziaristic: editare, Web, jurnal televizat ES 4 Liceul profesional "Jean Jaures" din 95104, Argenteuil și Liceul "Edmond Nicolau" din Cluj-Napoca, 3400 Primirea în Franța în octombrie 2001 (a 20 de elevi) și deplasarea între 4-14 aprilie 2001 (a 20 de elevi
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
strecurau în apă ca să pescuiască, înaintînd prin mlăștiniș. ACESTE "spatule" au putut fi văzute de către toți cei care au luat-o pe promenadele amenajate pentru public; acestea sînt specii rare pe coastele noastre. Această întrebuințare este foarte frecventă în relatările ziaristice scurte, fapt care permite precizarea identității persoanei menționate, precum se va vedea și la începutul depeșei următoare: T32 UN AL DOILEA INSPECTOR IMPLICAT ABUZ: Șeful poliției genoveze Urs Rechsteiner a cerut luni seara suspendarea unui al doilea polițist în urma unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]