361 matches
-
a fost, să ne înțelegem, un înger. Dar nici nu i se pot pune în cârcă sumedenia de grozăvii care circulau pe seama lui, parte născocitoare, parte parțial credibile, vehiculate toate prin acele canale incontrolabile care sunt creațiile anonime, strigăturile, proverbele, zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la maturitate, cu iapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în ciuda ochelarilor de soare, nu mai erau în stare să distingă altceva decât umbre. „Cel ce duce soarele în spate poate supraviețui în deșert. Cel care-l duce în brațe întotdeauna va pieri.“ Acela care nu dădea ascultare unei vechi zicători care, în puține cuvinte, concentra veacuri de experiență a nenumăraților călători pe pământul care nu servea decât doar pentru a fi străbătut, era condamnat dinainte să moară în această încercare. În general, capul, ceafa sau spatele, bine protejate, rezistă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului. Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine înțelesă că și la petrecere participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul creației populare: zicători, strigături, în special cu iz satiric, vorbe de duh etc. în satele răzeșești nu se petrecea mai puțin, numai că petrecerea era între ei, nu se amestecau cu hora clăcașilor, deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ci să fie folositor oamenilor, să fie indispensabil. Și-a amintit de sentimentul de siguranță pe care i-l inspira Burne. Viața s-a deschis larg, Într-o uimitoare explozie strălucitoare, și Amory a respins, brusc și pentru totdeauna, o zicătoare veche ce i se Învârtise jucăuș În minte: „Puține lucruri contează și nimic nu contează prea mult“. Dimpotrivă, Amory era stăpânit de o dorință imensă de a oferi oamenilor un sentiment de siguranță. DOMNUL CEL VOINIC CU OCHELARI DE AUTOMOBILIST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie și Coana Chirița, pentru utrenii, vecernii și miezonoptici, pentru Miorița și Meșterul Manole, pentru Țara Făgărașului și Bruckentalul Sibiului, pentru Ilașcu, Chișinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ACASĂ Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ACASĂ Ascunde-mă în ghicitori și plânge-mă prin doine, grăiește-mă prin zicători și descifrează-mă din noime Și apoi caută-mă-n basme și povești cu feți-frumoși cu zmei și cu fantasme cu zânele din codrii neguroși Găsește-mă în dor și pune-mă-n icoane Așază-mă-n pridvor să mă
ACASĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367991_a_369320]
-
gârbovit de cei 93 de ani pe care îi căra în spinare, care avea o barbă lungă și albă ca patriarhii biblici. Era hâtru la vorbă și înțelept: la două, trei vorbe te atingea cu un proverb sau cu o zicătoare. Altfel era om gospodar, care muncea încă la vârsta lui iar în gospodăria lui era o ordine desăvârșită, cum aveam să văd de vreo câteva ori după vizita asta. Zice: —Să trăiești, domn’e șef, mult și bine și cu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă de conștiință artistică și prin folosirea deosebită în vorbirea personajelor
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Ioan Gheorghiță este un căutător al esențelor, recurgând la simboluri pentru a-și materializa gândurile viguroase care se întind arborescent în spații nevăzute. „aveam cuvinte/ dar cuvintele au făcut aripi / și-au zburat în sintagme, și-n proverbe, și-n zicători / până când au trecut de soare/ până când mi-ai uibit și privirea lungă / cât dragotea de la un pol la celălalt pol” / ... ( Aveam...) Destrămarea timpului este motiv de îngrijorare și întristare. Cine ar putea apăra, opri această tainică destrămare „dacă nu iubirea
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
de Științe din Moldova, 2007; „Fața soarelui. Povestiri pentru copii”: Tipografia centrală, 2012. De asemenea, Maria Mocanu este coautoare la cărțile: „Calvarul deportărilor”: Chișinău, Centrul de drept, 2000; „Memoria refugiului”, Garuda Art, Chișinău 2000; autoare a capitolelor „Ghicitori și Proverbe, zicători și expresii figurate” în cartea „Folclorromânesc la Est de Nistru, de Bug, din nordul Caucazului”, Vol II, AȘRM, Chișinău, 2009. p. 305-311, 312-330. Înmănunchiate în aceeași vastă preocupare publicistică sunt remarcabile articolele semnate de Maria Mocanu, apărute în țară și
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
zac/ Și-am să las cu jurământ,/ Pân` m-o baga în mormânt,/ Să nu-mi facă groapa-adânc,/ Să nu putrezesc curând./ Să putrezesc la cinci ani,/ Nu pă voia la dușmani,/ Dușmani și dușmancele/ Mi-au blestemat oasele.” Proverbele, zicătorile, vorbele de duh ori pildele de înțelepciune sunt și astăzi foarte mult gustate în Țigănești. Ele sunt adevărate expresii ale bunului simț popular, al unui caustic spirit de justiție și totodată cu mare valoare educativă. Mi-amintesc cât de sec
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
Cum greșeam ceva, numai ce o auzeai cu o pildă și începea: “Știi cum ai făcut tu acum? Ai făcut ca ăla ... ” și își desfășura pilda în care te simțeai strâns în chingi. Avea o tolbă plină de pilde, proverbe, zicători sau vorbe de duh. Cred că pentru fiecare greșeală omenească bunica avea în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona Teleormanului și rapsozii locurilor se regăsesc într-o
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
a păcătui, de a face și rău nu numai bine, dar evlavia (religiozitatea) înseamnă a cunoaște și a lua din libertate numai ceea ce este bun și frumos, adică a discerne, din dragoste de Dumnezeu. Înțelepciunea poporului român a creat multe zicători, versuri, în legătură cu educația omului, a copilului în familie. Zicala „Ăsta nu-i dus de multe ori la biserică", atribuită unui om păcătos, spune mult despre acel om”. Redau mai jos fragmente din „Vorbe cu tâlc” ale poetului român Vasile Militaru
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ți se face pielea găină:”A fost pe-aici odată un Horea / Vi
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători și rugăciuni, Tu să rămâi la sufletu-mi pereche, Eu umărul pe care să te-aduni. Referință Bibliografică: Mă cheamă iar cu-a gândului chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
am început în urmă cu ani să procedez la o structurare a acestora, care în final aluat forma unei Trilogii cu numele propus:”PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”. - Partea. I - "SUFLETUL" - este o culegere depeste 1,200 de poezii, colinde, ghicitori, zicători, strigături și licențe poetice despre clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi, așa cum le-am regăsit în literatura română și cea universală. Conține cca. 180 pagini (posibil de ilustrat cu fotografii ale pieselor din colecția personala), având urmatorul cuprins: Mărturisire Cap. 1
DRUMUL DE LA COLECŢIE LA TRILOGIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347110_a_348439]
-
dobânzi mai mari decât cele de la FMI, toti potențialii debitori ai FMI ar fi împrumutat pentru a realiza arbitrajul „risk free”. Dar asta ar fi însemnat că s-a întâlnit hoțul (adică noi) cu prostul (adică FMI), cum spune o zicătoare românească, ceea ce, afirm încă odată, nu s-a întâmplat. Plus, FMI nu ar acorda un împrumut așa mare dacă nu ar fi efectiv nevoie de el în scopul contractat. În cel de-al doilea caz - plasarea sumelor obținute din împrumut
după război, mulți viteji se arată () [Corola-blog/BlogPost/338537_a_339866]
-
a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
-și mâna în obrajii lui, ilustrează gândul că Lică este un diavol, gând pe care-l avusese și Ghiță pentru Lică, „tu nu ești om, ești diavol“. CONCLUZII Stilul sobru și uneori senzațional anticipează stilul lui Rebreanu. Remarcabile sunt proverbele, zicătorile și expresiile populare. De exemplu, „ce-i în mână nu-i minciună“, „când mi-i vedea eu ceafa cu ochii“ - spune Lică. Pintea „era gata să-și bage mâna în foc pentru Ghiță“. Moara cu noroc este o nuvelă psihologică
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
după criterii riguroase, pe baza cărora introduce adesea informații relevante. Întâmplările relatate sunt toate faptele de viată și sunt prezentate în complexitatea lor, unele foarte nostime, amuzante, impregnate cu un umor sănătos, neaoș, presărate cu ziceri populare, cu proverbe și zicători care punctează și sporesc efectul relatărilor. „În legătură cu aceasta îmi amintesc de o glumă auzită prin acele timpuri, inspirată de cei trei mari, Roosevelt, Churchill și Stalin. Aceștia la o întâlnire, să zicem cea de la Ialta, ultima când s-au mai
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
Canada, dar și din țările europene. Și nu numaai ei, dar și toți acei care dintr-un motiv sau altul și-au ales ca loc de trai alte țări decât cele de baștină. Și rușii au la această temă o zicătoare înțeleaptă, care afirmă că n-ai ce căuta într-o mănăstire străină cu propriul statut. Drept că nultă lume nu prea ține cont de aceste reguli într-un fel elementare. Din această cauză și avem ceea ce avem... Eu cred, că
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
ei creștine, în tot ce e frumos, bine, adevăr, armonie, splendoare, sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind distrugerea fizică a <>: „Oamenii erau
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind distrugerea fizică a <>: „Oamenii erau adesea împușcați nu pentru o vină, nu pentru ceea ce făcuseră, ci
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]