301 matches
-
sare. Mai erau și alte scaune în birou, dar visase probabil toată viața lui să stea pe un scaun de director, motiv pentru care înfrunta posibila cădere de pe scaun ca un adevărat erou... Hai, zi-i, că n-am toată ziulica la dispoziție pentru conversuit cu tine. Mai sunt și alți bagabonți care mă așteaptă... Adevărul era că nici scaunul directorului nu mă ajuta. Scârțâia ce scârțâia, dar nu aplica lovitura fatală. Mă așteptam să-l văd pe Burtă Multă lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Este cel mai bun prieten al nomazilor lumii. Majed". L-am chemat pe Antu, ca să mă salveze. Eu abia pot să am grijă de pisică și de Molly, drăguța de broască țestoasă care nu se dezlipește de mine (sau invers?) ziulica întreagă. Antu a rămas mut: "Lady, legenda zice că această insulă are o comoară. Am trăit s-o descopăr: acest cal este comoara insulei noastre!" Antu a intrat în panică. Unde va fi adăpostit calul, ce va mânca, dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
spre dorința mea care, dusă într-un îndepărtat necunoscut, mă părăsea în singurătate și încătușat în tristețe. Un prieten din copilărie, parcă-l văd și-n acest moment, mă scotea din ceața care mă înconjura. Mereu puși pe șotii, câtu-i ziulica de mare, colindam pe văi și dealuri împreună, după șerpi și șopârle, gândaci și greieri, păsări și după cuiburile acestora, escaladam copaci și locuri din păduri greu accesibile. Atât unul, cât și celălalt, aveam în sânge inoculată povața din leagăn
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe căpitan referindu-se la viața lui de soldat. Asta m-a făcut să-l admir și mai mult, obișnuit cum eram cu droaia de indivizi care, Între un scuipat și altul și bătutul câmpilor În legătură cu Flandra, Își petreceau toată ziulica vociferând și Împăunându-se cu presupuse fapte de arme, În timp ce făceau să răsune caldarâmul din Puerta del Sol sau de pe strada Montera cu vârful spadelor, ori se fâțâiau pe treptele scării monumentale de la San Felipe cu centurionul Înțesat de tubulețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Recunosc că nu m-am gândit imediat la cei peste șaptezeci-optzeci la sută din copiii țării, cei de vârsta preselecționaților, care nu știu ce înseamnă grădinița și nu au nici perspectiva de a o ști, și care, dacă nu se scaldă câtu-i ziulica în colbul ulițelor lăsați de capul lor - păzesc bobocii pe toloacă în așteptarea amurgului când vor veni părinții de la tras sapa să le facă un borș... Nu m-am gândit nici la nerușinarea celor unu sau doi la sută dintre
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
grup pestriț Sadedin își recită aproape urlând poemul. - Foarte frumos, îi spuseră într-un glas cronicarul și astrologul. - Eu pentru asta scriu. Să înflăcărez oștenii, strigă Sadedin și trase pe gât încă o dușcă. Sunt destui poeți care oftează câtu-i ziulica de lungă după paradis și floricele. Eu vreau să-i slujesc marelui padișah. Paradisul meu e războiul. Ajunseseră într-un loc necunoscut, unde oștenii vorbeau niște limbi ciudate. - Sunt caucazieni, spuse Mevla Celebi. - Cum ai zis? Vorbește mai cu viață
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
preferau frecatul meselor cu mentă, ore în șir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor vis-a-vis de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziulica de mare. De aici și până la transformarea unei activități domestice oneste într-una depreciativă, distanța a fost extrem de mică.
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
tigaie Uleiul sfârâia Ea apuca peștișorii, îi da prin făină Și-i arunca în untdelemnul încins Aceia la-nceput gemeau Apoi, mai potolindu-se, Prindeau a-i vorbi cu vocile noastre. - Ce faci tălică, bre mamaie, colo-n cer? - Ia, ziulica-ntreagă tot prăjesc la pește Doar-doar oi avea niscai vești de la voi Da’ noaptea, cu oloiul din tigaie Aprind stelele. Georgia Trouli Georgia Trouli s-a născut în 1979. E originară din Creta și locuiește la Salonic. De profesiune infirmieră
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau în pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
anunțe pățania. Preotul se cutremură, apoi grăi: - Anunță întregul sat că la noapte ne vom lupta cu diavolul! - Binecuvântează-ne părinte să avem această tărie! - Binecuvântat fie numele Domnului! Și făcând semnul sfintei cruci îl îndemnă să se grăbească. Întreaga ziulică satul fremătă de la mic la mare. Autoritățile locale hotărâră să ceară la județ mandat de arestare pentru Buha. Un domn le răspunse la telefon că le trebuie un motiv bine întemeiat ca să elibereze un asemenea act. Ba chiar, unul din
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului 10 August 2016 Nu știu ce-i cu mine, se tot miră ea, Gândul nu mai poate locului să stea, Umblă ca o boare, plină de ispită, Cred, de bună seamă, sunt îndrăgostită... Toată ziulica nu mă lasă-n pace, A aflat, șiretul, că și mie-mi place Și când vine noaptea, cu aroma-i dulce, Legănat pe brațe, nu vrea să se culce, Dar nici eu degeaba, nu mi-e somn de mult Și-
GÂNDUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382519_a_383848]
-
care erau mai înstărite și ne dădeau porumb, secară. Măcinam grăunțele la râșniță, le fierbeam și astfel ne-am salvat. Într-o seară ședeam cu fratele și sora în casă morți de foame, căci nu luaserăm nimic în gură toată ziulica. Când s-a întors mama de la rudele sale din Doljoc, ne-a adus trei colțunași mari și am mâncat, apoi ne-am culcat. Veneau din toate părțile în sat cu cerșitul pe timpul foametei. O femeie umbla cu doi băieței micuți
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
otomană. în spatele lui venea o femeie mărunțică, numai pielea și osul, aruncând priviri speriate în toate părțile, căci avea și de ce: în cinci ospețe pierduse trei soți, unul mai sănătos ca altul, și rămase cu șapte copii care se păruiau ziulica toată, întrucât foștii lor tați făceau parte din partide diferite. Când ajunse în fața lui Sima-Vodă, bi-vel-vornicul puse genunchiul stâng jos și se plecă până la pământ. Apoi spuse: Cu gânduri bune am venit, Măria-Ta, și-ți mulțumesc că m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
n-avea o mână, și-o pierduse în luptele cu turcii, sau cu hughenoții, mereu se băteau ofițerii ăștia cu cineva și ea trebuia să stea acasă să-i aștepte, brodând... Ce viață avusese și ea! Să stai tu toată ziulica cu ghergheful și să tragi cu urechea să simți dacă nu se-apropie vreun cal!... Auzind bătăile din poartă, doamna hatman Potoțki se întinse și scutură cu putere de șnurul gros de la capătul divanului. Un dangăt de clopot răsună grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
arunc cheia. Închipuiește-ți că i s-a năzărit să mă Întrebe de etimologia cuvîntului „boboc“, pe un ton ironic foarte nelalocul lui. — Doctorul Îl ține sub o medicație foarte puternică. Are ceva la ficat. Asta fiindcă umblă buimac cît e ziulica de lungă, bombăni Velázquez. Eu, În locul vostru, aș chema poliția. ăsta sigur are cazier. Și cum Îi mai miros picioarele, Dumnezeule Doamne, că doar există o mulțime de rahați roșii umblînd slobozi Încoace și-ncolo, care nu se mai spală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
auzit niciodată vorbind de vreo femeie din viața lui. O dată, ca să-l Înțep, l-am Întrebat. Știți, probabil, că Își cîștiga existența cîntînd la pian Într-o casă de toleranță. L-am Întrebat dacă nu se simțea ispitit, Înconjurat toată ziulica de frumuseți cu virtutea ușoară. Nu i-a plăcut gluma. Mi-a răspuns că nu avea dreptul să iubească pe nimeni, că merita să rămînă singur. A spus și de ce? Julián nu spunea niciodată de ce. — Chiar și așa, În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Acasa > Impact > Scrieri > O CLIPĂ DE FERICIRE - POVESTIRE SF Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O clipă de fericire Moș Orion, cât era ziulica de mare, ședea bombănind pe prispa rachetei sale interstelare - o epavă din timpuri imemoriale (ca de altfel și Moș Orion) - ce ocupa de pomană loc într-un parc de agrement pentru copiii care se jucau zburdalnici prin preajmă. Și faptul
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează din fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să ’’negocieze” ca să o ia de nevastă pe Ana peste 2-3 ani, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată ziulica cât era de lungă stătea cu ochii ațintiți pe capul uliței de unde trebuia să apară fătuca de la școală. Cum o vedea că se întorcea acasă, se și repezea să o aștepte, stând rezemat de poartă, ca și când era din „întâmplare” acolo
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Peste munți , pește vâlcele Și să trec alene-n zbor Deasupra unui vapor. Eu sunt gata de plecare, Mare bucurie, mare ! Nu mă-nălțai nici de-un cot, Ca balonul făcu poc! Tot în poala la bunica Îmi voi sfârși ziulica, Sub al poveștilor miez Închid ochii și visez. 39 .Ursulețul Am un prieten, știe-orcine, Mititel și el, ca mine. Nu știu însă cum se face, Mierea l’-amândoi ne place. El însă e mai sfios, Sau poate mai mofturos, Sau
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
umple de căldură, Nu ține cont de măsură! Acu-i iarnă și e frig, Îl privesc cum stă cârlig. Scară de-aș avea, pe loc, I-aș da cușma și cojoc. Mică gospodina În grădina cu bunica Mă joc toată ziulica. Ea tot sapă și plivește, Eu doar o privesc, firește. Am glumit, sunt hărnicuța, I-aduc apă în olcuța. Când de lucru obosește Și-o clipă se odihnește. Până-n seară sade frate Printre morcovi și salate, Pătrunjel , roșii, ardei, Gulioare
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
facultate și nu te faci inginer, la mine‑n casă nu mai calci, auzi? Pe urmă, faci ce vrei la oraș. Te însori, îți faci familie, faci copii, da’ ești inginer. Nu stai la țară să pigulești iarba cât îi ziulica de lungă. „Și dacă vii la SMT, ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile pline de praf ale
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
Nu stai la țară să pigulești iarba cât îi ziulica de lungă. „Și dacă vii la SMT, ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile pline de praf ale câmpului. Și o să se bucure mă‑ta, săraca. O să creadă că așa ai vrut tu și să vezi ce casă îți ridicăm aici, să‑ți aduci aleasa...”, își spuse omul mulțumit
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
noastră (unchi, mătuși, frați) erau "artiști", ca tot românul "poet" , iar acest sentiment de iubire pentru melodiile auzite s-a sedimentat în sufletul meu, că drept să vă spun, m-am pomenint fredonând pe limba mea, apoi cântam (cât era ziulica de mare) în prispa casei, printre pomii din livadă, în grădina de flori, mă alintam și-mi plăcea cum îmi suna vocea. Ușurel, ușurel... am început să conștientizez ce mare valoare are creația populară în existența unui popor, fiindcă țăranul
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
MIERLA LU' CHIBRIT de N. Tony DINCĂ Ioanei lui Mărin Chibrit îi spunea lumea în sat „Mierla”. Nu pentru că ar fi fost la fel de neagră ca pasărea respectivă, cu toate că era o brunețică pe cinste, ci pentru că nu-i tăcea gura toată ziulica. Unii credeau că vorbește și în somn sau cleveteau că ar fi vorbit pe limba ei chiar de la naștere, fapt neconfirmat oficial. Ce mai, te săturai de vorbă cu ea. Sau de tăcut te săturai, pentru că nu mai aveai loc
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]