132 matches
-
7255) o casă cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste pe Ulița Bărboiului” - am reluat eu vorba. --Pe lângă ceilalți meseriași din armenime, iaca și un “zlătar” (aurar n.n). Despre zlătar aflăm din zapisul întocmit la 15 ianuarie 1752 (7260) de surorile Catrina și Maria, care, împreună cu soții și copiii lor, vând lui Ioniță Arghirie negustor “niște locuri de casă... ce iaste lângă Bărboiu, lângă casa Măricuții, fetii lui Ianachi zlătaru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu crezi însă că îs gata cumpărăturile marelui vameș Păun. Chiar la 31 august 1670 (7178) Cârstea îi vinde marelui vameș “un loc de casă pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu tot și cu pivniță și cu doî dughene... pre Ulița Tărbujenească”. --Să nu fie de deochi, sfințite. Frumoasă agoniseală! Dar să-i lăsăm pe Lupașco și Vasilie abăger să dăruiască la 20
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Atanasie din Copou să-i devină metoh. Trebuie să mai știi, dragule, că datorită numeroaselor intervenții asupra acestei zidiri biserica actuală nu seamănă prea mult cu cea de la început. Știi, părinte, că prima danie către această mănăstire a venit de la zlătarul Calodi? Poate că știu, poate că nu. Întâi însă să-mi spui ce-i acela un zlătar? - a cochetat bătrânul cu răspunsul... Este un țigan, dar meșter în prelucrarea aurului. Ei bine, acest țigan zlătar, la 10 mai 1689 (7197
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acestei zidiri biserica actuală nu seamănă prea mult cu cea de la început. Știi, părinte, că prima danie către această mănăstire a venit de la zlătarul Calodi? Poate că știu, poate că nu. Întâi însă să-mi spui ce-i acela un zlătar? - a cochetat bătrânul cu răspunsul... Este un țigan, dar meșter în prelucrarea aurului. Ei bine, acest țigan zlătar, la 10 mai 1689 (7197), a dăruit „o casă din Muntenime, lângă mormântul turcilor”. M-ai luat repede, fiule, dar nu știu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
această mănăstire a venit de la zlătarul Calodi? Poate că știu, poate că nu. Întâi însă să-mi spui ce-i acela un zlătar? - a cochetat bătrânul cu răspunsul... Este un țigan, dar meșter în prelucrarea aurului. Ei bine, acest țigan zlătar, la 10 mai 1689 (7197), a dăruit „o casă din Muntenime, lângă mormântul turcilor”. M-ai luat repede, fiule, dar nu știu dacă îmi poți spune unde se afla acest „mormânt al turcilor”. Din câte am citit și în alte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
beduinul adăugă cu naturalețe: — Ai nevoie de ceva? — Patru mehari, apă și mâncare. Scoase din punga de piele roșie de la gât ceasul și inelul și le arătă: — O să plătesc cu asta. Un bătrân costeliv, cu mâini lungi și delicate de „zlătar“, luă inelul și îl cercetă cu expresia celui care își cunoaște meseria, în timp ce bărbatul cu barbă rară studia, la rândul lui, ceasul greu. „Zlătarul“ îi înapoie, în sfârșit, bijuteria șefului său: — Valorează cel puțin zece cămile, îl asigură. Piatra e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și le arătă: — O să plătesc cu asta. Un bătrân costeliv, cu mâini lungi și delicate de „zlătar“, luă inelul și îl cercetă cu expresia celui care își cunoaște meseria, în timp ce bărbatul cu barbă rară studia, la rândul lui, ceasul greu. „Zlătarul“ îi înapoie, în sfârșit, bijuteria șefului său: — Valorează cel puțin zece cămile, îl asigură. Piatra e bună. Celălalt încuviință, păstră inelul și întinse mâna, înapoindu-i ceasul. Ia tot ce ai nevoie în schimbul inelului, surâse. Ăsta s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ai nevoie în schimbul inelului, surâse. Ăsta s-ar putea să-ți trebuiască. Nu știu să-l folosesc. Nici eu, dar dacă vrei să-l vinzi, o să iei bani buni... E de aur. — S-a pus preț pe capul tău - zise „zlătarul“, fără să dea importanță celor spuse. Bani mulți. — Știi pe cineva care vrea să-i încaseze? — Pe nimeni dintre ai noștri, preciză cel mai tânăr dintre beduini, care îl observase pe targuí cu evidentă admirație. Ai nevoie de ajutor? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
deșert. — Nu asta caut, răspunse cu convingere. Nu vreau decât să trăiesc în pace cu familia mea. Făcu o pauză. — Și să fie respectate legile noastre. — Niciodată n-o să mai poți trăi în pace cu familia ta, îi atrase atenția „zlătarul“. Va trebui să pleci din țară. — E o graniță la sud de „pământurile pustii“ din Tikdabra, spuse șeful. Și alta, la est, la vreo trei zile de mers de munții Huaila. Clătină din cap. — Cea din vest e departe, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că la un moment dat nici deșertul n-o să fie suficient de mare ca să fim lăsați în pace. Cu cât crește mai mult, cu atât mai bine. Poate așa, într-o zi vor uita de noi. Nu vor uita, afirmă „zlătarul“. Au găsit petrol, și petrolul îi interesează cel mai mult pe rumi. Știu asta pentru că am lucrat doi ani în capitală și acolo toate conversațiile, într-o formă sau alta, au ca subiect petrolul. Gacel îl privi pe bătrân cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și petrolul îi interesează cel mai mult pe rumi. Știu asta pentru că am lucrat doi ani în capitală și acolo toate conversațiile, într-o formă sau alta, au ca subiect petrolul. Gacel îl privi pe bătrân cu mai mult interes. „Zlătarii“, ca toți meseriașii, indiferent dacă lucrau argintul și aurul, ca acela, pielea ori piatra, erau considerați de tuaregi o castă inferioară, situată la între un imohag și un ingad sau vasal, iar uneori, chiar între un ingad și un sclav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pielea ori piatra, erau considerați de tuaregi o castă inferioară, situată la între un imohag și un ingad sau vasal, iar uneori, chiar între un ingad și un sclav akli. Dar chiar dacă făceau parte din acea castă, tuaregii recunoșteau că „zlătarii“ erau, probabil, clasa cea mai cultă din tot sistemul lor social, fiindcă mulți dintre ei știau să citească și să scrie, iar unii călătoriseră dincolo de granițele deșertului. Odată am fost într-un oraș, spuse într-un târziu. Dar era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Trebuie să fie mult, mult mai complicate, pentru că o asemenea tâmpenie nici nu admite discuție. Făcu o pauză, socotind încheiat subiectul, și întrebă: — Ai auzit vreodată de Abdul-el-Kebir? — Toți am auzit de el, interveni șeful beduinilor, luându-i-o înainte „zlătarului“. El i-a expulzat pe francezi și a condus țara în primii ani. Ce fel de om este? Un om drept, admise celălalt. Care a greșit, dar e drept. — De ce a greșit? — Oricine are încredere în ceilalți până la punctul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a greșit? — Oricine are încredere în ceilalți până la punctul de a se lăsa îndepărtat de la putere și închis greșește. Gacel se întoarse spre bătrân: — E din cei care pretind că toți trebuie să fim egali? Cum le zice? — Comuniști? întrebă „zlătarul“. Nu. Nu cred că e chiar comunist. Se zicea că e socialist. — Și asta ce e? — Altceva. — Asemănător? — Nu știu prea bine. Căută o explicație pe chipurile celorlalți, care se mulțumiră să strângă din umeri, arătând aceeași ignoranță, și hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
acasă, ha ? Te caută p-acasă moartea, și tu umbli brambura pân oraș, zice vatmanul. E-un puștan negricios, nici n-a-ntors măcar capul. I se vede ceafa acoperită de un păr negru și creț : un păr prea lung, ca de zlătar, unsuros și creț, i-ajunge până la umeri. Are pe el o cămașă bălțată și-o jantilică. — ...țiganu dracului, dar-ar boala-n tine de țigan ! îi strigă și ea. Prea târziu, ăla a trântit ușile și-a dat drumu la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și bulgari fiind în actele din acest timp destul da frecventă), iar după numele lor românești credem că aparțin etniei noastre: Ilie sin Ion, Mihălachi sin Ștefan, Ion sin Mihălachi, Sava sin Zlătar, Dumitru sin Stoian etc., toți având la urmă adaosul „sârbul”. În legătură cu acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-o întrecere, eu ți-am dat cheag pentru averea ce o ai și domnia ta mi-a poleit năzuințele. Suntem alături, neică Mihai și la Slănic la ocne, la mânăstire sus la Sinaia, la Colțea, la Titireciu, la Fundeni, la Zlătari și acolo la Turbați, unde dă preaplinul lacului Snagov în Ialomița. Te-am simțit așijderea și la târnosire la Hurezi când mi-am zis că neica Mihai a învățat meșterii de mi-au întrecut dorința, și la Sfântul Gheorghe, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noi care este numele vostru și unde puteți fi găsiți. — Numele meu este Isaac și sunt fiul lui Manase florentinul. Neam de neamul nostru au lucrat aurul și pietrele prețioase, acum ne facem negoțul în Istanbul pe ulița aurarilor - a zlătarilor, cum ar spune măria ta. — Eu sunt Șaul cel Negru, pentru că mai am un văr tot Șaul, și el aurar, doar că eu sunt mai întunecat la față ca dânsul. Lucrăm amândoi pe lângă tatăl meu, el fiind orfan de mic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adică cea din Batiște, de pe locul marelui vornic Cernica, chiar și lăcașul din lemn al negustorilor cu hramul Sfântului Mina, toate ridicate sau înzestrate în vremea lui Io Constantin Voievod. Apoi, porniră la rând bisericile dumnealui spătarului Mihai, cea a Zlătarilor și Colței, până și cea din Târgul de Afară de la Fundeni. Glasul de aramă se ridica din alte părți, de la mânăstirea Mihai Vodă, de dincolo de pădure îi răspundea de la Cotroceni clopotul măritului Șerban Vodă; de la biserica albă, de pe deal spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
decisive. În București s-a trecut la extinderea spitalelor, creîndu-se, la 3/15 ianuarie 1854, cel vremelnic ostășesc nr. 17, în încăperile Colegiului Sf. Sava, și rechiziționîndu-se casele Bibescu, Anghelovici, Gherasim și Slătineanu, Buescu, Caramanlîu, hanurile Sf. Ioan cel Mare, Zlătari și Șerban Vodă, pentru îngrijirea soldaților bolnavi și răniți; ulterior, autoritățile militare de ocupație ruse au preluat și spitalul de la Radu Vodă. Totodată, după 1/13 ianuarie 1854, s-au mai înființat spitale în județele Argeș, Olt și Prahova; la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați Paleologul - Pavăl și Manoil. Acum am să-ți spun pătărania cu Gheorghe zlătar, tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar tatăl său, Gheorghe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați Paleologul - Pavăl și Manoil. Acum am să-ți spun pătărania cu Gheorghe zlătar, tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar tatăl său, Gheorghe zlătarul, face el cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați Paleologul - Pavăl și Manoil. Acum am să-ți spun pătărania cu Gheorghe zlătar, tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar tatăl său, Gheorghe zlătarul, face el cum face și îi capătă de partea sa pe: “David
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar tatăl său, Gheorghe zlătarul, face el cum face și îi capătă de partea sa pe: “David starostia de neguțitori, și Tudori cămănariul cu Dumitrașco brașoveanu și alți negustori, vr’o treidzeci de oameni” care s-au pus chezași pentru Enachi și l-au scos
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste două fălci de vie ale zlătarului Enache nu rămân la mănăstirea Golia, ci sunt schimbate cu mănăstirea Sfântul Nicolae din Țarină pentru niște vii de la Vacota. Acest schimb este întărit de Istratie Dabija vodă la 16 martie 1663 (7171). Dintr-un rezumat făcut după un “zapis
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]