496 matches
-
orașului sunt formate de râul Prutși lacurile din oraș cu o suprafață totală de 54,15 ha. Orașul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489 Ștefan Vodă al Moldovei a cumpărat pământurile cu zloți tătărești, iar hotarul ajungea până la Șelistea Baian. Apoi el a dăruit aceste pământuri slujitorilor săi Petru și Leova, de la care se pare a proveni actuala denumire - Leova, Leova împreună cu fratele său Petru cumpără o parte de moșie pe Sărata și
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea parțială a picturii interioare. Autorul frescelor este pictorul moldovean Dragoș Coman. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
lui Giurgiu de la Frătăuți, Ivașco, "„jumătate din satul Vicșineț, și partea fratelui său Petru”" (Manciul). Satul Vicșani reapare în urice abia în 15 martie 1488, când Ștefan cel Mare cumpăra de la Șteful, fiul Annei, fiica lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătărești, "„a sa ocină și dedină, a bunicului său Ivașco (deci de la fiul lui Giurgiu de la Frătăuți), jumătate din satul Vicșineț, pe Suceavă”", iar de la Andriaș Hancovici, de la fratele său, Ivașco, de la surorile lor, Ana și Tața, cu copiii lor
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
țăranii (precum și într-o măsură mai mică nobilimea și negustorii) care emigrau din Rusia către Uniunea Polono-Lituaniană, au devenit o preocupare majoră pentru guvernul rus și au constituit unul dintre factorii care au condus la împărțirile Poloniei. O monedă comună (zlotul) a fost introdusă. Uniunea a creat unul dintre cele mai mari și mai populate state din Europa de la mijlocul secolului al XVII-lea (excluzând statele care nu erau complet în Europa, adică Rusia sau Imperiul Otoman). În Lituania, Uniunea a
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
importuri pentru consum. Prin urmare, un deficit este de așteptat și trebui să fie chiar considerat pozitiv la acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
așteptat și trebui să fie chiar considerat pozitiv la acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al Poloniei este aderarea la moneda unică europeană, care se va realiza în perioada 2012-2013. Înainte de cel
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al Poloniei este aderarea la moneda unică europeană, care se va realiza în perioada 2012-2013. Înainte de cel de-al Doilea
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al Poloniei este aderarea la moneda unică europeană, care se va realiza în perioada 2012-2013. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, industria Poloniei a fost concentrată
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al Poloniei este aderarea la moneda unică europeană, care se va realiza în perioada 2012-2013. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, industria Poloniei a fost concentrată în cărbune, produse textile, chimicale, construcții
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
octombrie 1491, atunci când domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care l-a cumpărat cu "200 de zloți tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. Nu se știe cum și unde au dispărut aceste steaguri istorice. Casa parohială din Livadia de Câmp a fost cumpărată în anul 1908 de la Dencișor Petru, prin intermediul consilierului Dâlja Petru, cu 1600 de Zloți ungurești. Până în anii 1960-70 cărțile bisericești de cântări - în strană - erau scrise în românește, dar cu litere slavone (cunoscute de cantori). Aceste cărți au existat în biserică până în ultimul deceniu. În prezent noile cărți sunt tipărite cu caractere latine. Despre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
context, după ascensiunea marelui domnitor al Moldovei, prisaca Vrabie va trebui să-și schimbe proprietarul. Actul din 17 august 1483, de vânzare-cumpărare a prisăcii alături de seliștea Leucăuții vine să confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
recensământului din 2002, așezările din municipiul Bor, cu majoritate de etnie sârbă sunt: Bor, Brestovac, Donja Bela Reka și, Oštrelj. Așezările cu români (vlahi) ca majoritate etnică sunt: Bucje, Gornjane, Krivelj, Luka, Metovnica, Tanda, Topla, și Sarbanovac. Așezări mixte sunt: Zlot (cu majoritate relativă de sârbi) și Slatina (cu majoritate relativă de români (vlahi) ). La recensământul din 2002, populația orașului Bor număra 39387 de locuitori, și a fost compusă din: Numărul de locuitori a scăzut de când poluarea aerului a determinat mulți
Bor, Serbia () [Corola-website/Science/308208_a_309537]
-
reformatoare (în special, cele calviniste), devine în pericol de a fi acuzat de erezie și îi sunt luate titlurile ecleziastice. Însă, luând în considerare meritele și cunoștințele sale excepționale, în anul 1555 regele îi ridică răsplata anuală la 200 de zloți. Un an mai târziu, pe 6 decembrie 1556, devine membru al Seimului, primind imunitate din partea regelui. În ciuda faptului că era duhovnic, în anul 1560 se căsătorește cu Jadwiga Kamieńska. A avut trei copii - Andrzej, Elżbieta și Łucja. A murit din cauza
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Galați și Rîbnița - Bălți - Nouă Suliță. În timpul Primului Război Moldial, pentru asigurarea frontului din România cu armament și provizii, au fost deschise sectoarele Bălți - Ungheni, Bucovăț - Leușeni - Huși (ulterior demontată) și Basarabeasca-Prut. În perioada interbelică s-a construit linia Revaca - Zloți (ulterior demontată). După încetarea ceul de-al Doilea Război Mondial au fost edificate linia Prut - Cahul și traseele de la fabricile de zahăr Rediul Mare - Cupcini și Răuțel - Glodeni. Trecerea de la economia socialistă la economia de piață a produs schimbări economice
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină cu daruri cu ocazia aceleiași sărbători. La 21 aprilie 1614 întocmește „catastif de praznic ce au dat și miluit ... sfintei sale mănăstiri a Voronețului” Ștefan Tomșa voievod, care vine
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
1573. În ea se spune că Ioan Vodă cel Cumplit întărește preotului Toader din Lapușna o jumătate din satul Costești, partea de sus cu heleșteul și moara în Botna, cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești. Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
este locația cu cea mai mare emergență pentru investiții în proiecte globale BPO (Business Process Outsourcing) din lume. În 2011, bugetul orașului, prezentat de președintele orașului la 15 noiembrie în fiecare an, proiectează un venit de 3,5 miliarde de zloți. Sursele principale de venit la bugetul municipal sunt după cum urmează: 14% taxe și impozite locale pe proprietăți, 30% transferuri de la bugetul național și 34% subvenții de stat. Cheltuielile proiectate, totalizând 3,52 miliarde de zloți, cuprindeau 21% costuri de dezvoltare
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]