197 matches
-
salcâm). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu două lingurițe la o cană înainte de mese. Calmează senzațiile de pirozis (arsuri) pretându se la o cură de lungă durată și ca ceai alimentar. Folium rubi idaei (frunze de zmeur). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la o cană. Contribuie la micșorarea acidității. Se poate folosi și ca ceai alimentar. În ulcerele cu melenă: Quercus robur (stejar). Se bea 2-3 căni pe zi din
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ceaiului crește în amestec cu mentă, mușețel și sunătoare. Fructus pruni spinosi (fructe de porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o linguriță la cană. Folium fragariae, Rubi fruticosi și Rubi idae (frunze de frag, mur și zmeur). Este mult mai ușor de suportat având gust aromat, plăcut. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 2 lingurițe la cană. Flores cyani (flori de albăstrele). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri timp de 1416 ore pe zi sau 100 300 ml la mesele principale
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de Cotnari s-au recoltat circa 11.100 m3/anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se vor aplica stropiri cu substanțe carbamice(Mancozeb 80 0,2% ). Soiurile de coacăz negru omologate în 2003 sunt: mijlociu de rezistente la boli-Geo sau rezistent Padina. 9.9.2. Bolile zmeurului Viroze 9.9.2.1. Mozaicul zmeurului Raspberry mosaic virus Boala a fost semnalată în America în anul 1902 de către V.B. Stewart și H.J. Eustache, pentru ca acum să fie întâlnită destul de des în toate țările unde zmeurul se cultivă sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ribes sp. Se vor aplica stropiri cu substanțe carbamice(Mancozeb 80 0,2% ). Soiurile de coacăz negru omologate în 2003 sunt: mijlociu de rezistente la boli-Geo sau rezistent Padina. 9.9.2. Bolile zmeurului Viroze 9.9.2.1. Mozaicul zmeurului Raspberry mosaic virus Boala a fost semnalată în America în anul 1902 de către V.B. Stewart și H.J. Eustache, pentru ca acum să fie întâlnită destul de des în toate țările unde zmeurul se cultivă sau crește spontan. Simptome. Boala se manifestă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
9.2. Bolile zmeurului Viroze 9.9.2.1. Mozaicul zmeurului Raspberry mosaic virus Boala a fost semnalată în America în anul 1902 de către V.B. Stewart și H.J. Eustache, pentru ca acum să fie întâlnită destul de des în toate țările unde zmeurul se cultivă sau crește spontan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din luna mai. Pe aceste organe se constată apariția între nervuri a unor pete de 2 mm, de culoare galbenă, cu contur neregulat, care se întind destul de repede
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele se opresc din creștere, iar prin coloritul specific pot fi observate de la distanță. Transmitere-răspândire. Transmiterea complexului de virusuri se realizează prin altoire și prin afide. Soiurile de zmeur manifestă rezistență diferențiată (toleranță) față de aceste virusuri. Prevenire și combatere. Se recomandă un control riguros al plantațiilor de zmeur pentru depistarea plantelor virozate, ce vor fi scoase și distruse prin ardere și plantarea de butași liberi de viroze. Combaterea insectelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coloritul specific pot fi observate de la distanță. Transmitere-răspândire. Transmiterea complexului de virusuri se realizează prin altoire și prin afide. Soiurile de zmeur manifestă rezistență diferențiată (toleranță) față de aceste virusuri. Prevenire și combatere. Se recomandă un control riguros al plantațiilor de zmeur pentru depistarea plantelor virozate, ce vor fi scoase și distruse prin ardere și plantarea de butași liberi de viroze. Combaterea insectelor și aplicarea termoterapiei, prin menținerea butașilor timp de 3 săptămâni la temperatura de 37șC, conduc la înființarea unor plantații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci 9.9.2.4. Pătarea brunăviolacee a tulpinilor de zmeurDidymella applanata Pătarea brună a lăstarilor și tulpinilor de zmeur este cunoscută în multe țări din America și Europa. Boala a fost descrisă prima dată de către Freda Detmers în anul 1891. La noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase. Este mai răspândită în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Moldovei și în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre bază, prezentând aspectul de arsură. Zmeurul formează lăstari noi care și ei sunt atacați, ajungându-se la epuizarea și apoi la uscarea întregii plante (fig. 183). Atacul se manifestă și pe frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Se vor tăia și arde ramurile atacate. Se va asigura o bună aerație plantației prin rărirea corespunzătoare a culturii de zmeur. Ca măsuri chimice de combatere, se recomandă tratamente cu produse cuprice, înainte de înflorit și după recoltarea fructelor cu: zeamă bordoleză 0,5 % sau Turdacupral-0,4 % (Gr. A). În perioada înfloritului și a creșterii fructelor se vor executa 2-3 tratamente cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PU-0,07 %, Euparen 500,25 %. 9.9.2.5. Pătarea cenușie a frunzelor Mycosphaerella rubi Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri. Pe frunze apar pete mici, circulare, de câțiva milimetri în diametru, de culoare cenușie. În jurul acestor pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
măsuri de igienă culturală; toamna sau primăvara frunzele și tulpinile uscate se vor strânge și distruge prin ardere. În timpul perioadei de vegetație, plantele se vor stropi cu zeamă bordoleză-0,75 % și cu gama de produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvara frunzele și tulpinile uscate se vor strânge și distruge prin ardere. În timpul perioadei de vegetație, plantele se vor stropi cu zeamă bordoleză-0,75 % și cu gama de produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioadei de vegetație, plantele se vor stropi cu zeamă bordoleză-0,75 % și cu gama de produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște mici cupe cu spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperca formează grupuri prăfoase cu spori de rezistență, de culoare neagră. Frunzele cad înainte de vreme (fig. 185). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență În primăvară, ei germinează și vor produce primele infecții pe frunzele de zmeur. Prevenire și combatere. Între soiurile cultivate sunt mai rezistente; Lathram, Chiaf, Boyue, Meeker, Malling Jewel. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și stropiri cu substanțe chimice la fel ca și împotriva pătării cenușii. În perioada repausului vegetativ se recomandă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
părți), roiniță (4 părți), salcâm (2 părți), mușețel (2 părți) și tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mese; *coada șoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, șovârv (părți egale) luând 2-3 ceaiuri, Înainte de mese) ; *roiniță, zmeur, valeriană, măghiran și semințe de in, chimion și fenicul. Dacă ficatul și vezica biliară sunt sănătoase, la tratamentul ulcerelor se adaugă 1-2 căni de ceai din frunze de nalbă sau flori de gălbenele, băute zilnic timp de un an Întreg
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și sucuri din plante medicinale. *Infuzie din flori uscate de salcâm (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau câte 2 căni pe zi, după mesele principale. *Infuzie din flori uscate de mușețel sau frunze uscate de zmeur (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau 2 căni pe zi. *Infuzie din herba uscată de coada șoricelului (1 linguriță la 200 ml apă clocotită, cu infuzare 10 minute și adaos la fiecare cană a câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml apă clocotită) se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care se beau 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de mur (câte 2 g din fiecare) care se pun În 750 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute și se beau 3 ceaiuri pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]