194 matches
-
tinere, plantațiile portaltoi, școlile de viță, hameiștile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși, trandafiri pentru dulceață etc.), precum și terenurile destinate producerii de material săditor pomicol. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel puțin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțele prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190199_a_191528]
-
tinere, plantațiile portaltoi, școlile de vită, hameistile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși, trandafiri pentru dulceața etc.), precum și terenurile destinate producerii de material săditor pomicol. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel putin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțe aproximativ normale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134702_a_136031]
-
de origine a materialului vegetal, testarea folosește metode de laborator adecvate și, unde este necesar, plante indicator, inclusiv Fragraria vesca, F. virginiana și Chenopodium spp. pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare: (a) Mozaicul arabisului (b) Pătarea inelară a zmeurului (c) Virusul încrețirii căpșunului (d) Virusul latent "C" al căpșunului (e) Virusul latent al pătării inelare a căpșunului (f) Îngălbenirea marginală slabă a căpșunului (g) Îngălbenirea nervuriană a căpșunului (h) Micoplasma mături de vrăjitoare la căpșun (i) Pătarea inelară neagră
jrc2743as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87898_a_88685]
-
pomicole, suprafețele cultivate cu arbuști fructiferi pe rod și tineri, plantațiile de duzi în masiv și alte plantații pomicole aflate în teren agricol. Pepinierele pomicole sunt terenurile destinate producerii de material săditor pomicol, iar în categoria arbuștilor fructiferi intră: coacăzi, zmeuri, muri, agriși etc. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel puțin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțele prevăzute de legislația în vigoare. ... (11) Pe rândul "Livezi pe rod" - cod rând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264568_a_265897]
-
tinere, plantațiile portaltoi, școlile de viță, hameiștile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși, trandafiri pentru dulceață etc.), precum și terenurile destinate producerii de material săditor pomicol. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel puțin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțele prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190208_a_191537]
-
Arbust 12 Coacăz Arbust 12 Smochin Standard mediu 5 Opuntia tuna Standard mediu 4 Curmal japonez Standard mediu 10 Viță de vie Dimensiune mare 7 Dimensiune medie 6 Dimensiune mică 5 Măslin Standard scăzut 5 Standard înalt 2 Lămâi 4 Zmeur 15 Mur 15 Anghinare 20 Sparanghel 20 Căpșun 30 Revent 8 Amortizarea clădirilor exploatației, a echipamentului fix și a îmbunătățirilor funciare. Amortizarea clădirilor, a echipamentului fix (inclusiv serele de sticlă și ramele) și a îmbunătățirilor funciare aparținând exploatantului, indiferent de
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
2 mm anual. Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
din caolin, bălegar proaspăt de bovine și apă de ploaie. Trunchiurile pomilor se curăță în prealabil cu peria de sârmă și se sapă la baza lor, de jur împrejur. Pasta se aplică cu bidineaua. Această pastă aplicată pe tulpinile de zmeur previne atacul ciupercilor care produc arsura tulpinilor. Dintr-un amestec de lut, paie și băligar de cal, umezite cu apă, pus în forme și apoi uscat la soare (nears) se obține un material de construcție numit chirpici, care ține loc
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
tinere, plantațiile portaltoi, școlile de vită, hameistile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe rod. Livezi de pomi, pepiniere, arbuști fructiferi (cod rând 06) cuprind suprafețele ocupate cu livezi, cu arbuști fructiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agriși, trandafiri pentru dulceața etc.), precum și terenurile destinate producerii de material săditor pomicol. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel putin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțe aproximativ normale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
au fost exploatate "la ras"în anii 1965-1980, zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care în zilele noastre au ajuns la un diametru de aproximativ 20-25 cm, departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
600 m. -soluri: podzolice brune; -temperatura medie anuală de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Ierburi și flori La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN), printre care: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: clopoței ("Campanula rotundifolia ssp. polymorpha"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), sclipeți ("Potentila erecta"), șuvară ("Molinia caerulea"), papură
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), clocotiș ("Staphylea pinata"), tulichina ("Daphne mezereum"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor (atât în păduri, la marginea acestora, cât și pe suprafețele cu pajiști și pășuni) este întâlnită o mare varietate floristica, alcătuită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
250) de arbuști și subarbuști, cu frunze penat- sau palmat-compuse. Receptaculul este plan sau convex, iar fructele sunt polidrupe comestibile. R. caesius L. (murul de miriște) este comun prin zăvoaie, dar și ca buruiană prin culturi, iar R. idaeus L. (zmeurul) se întîlnește mai ales prin tăieturile de pădure din zona montană. Frunzele de zmeur sunt utilizate empiric ca depurativ și astringent, iar extem pentru gargară, în afecțiuni faringiene. Intră și în compoziția ceaiului aromat. Genul Potentilla, cu cca. 500 specii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
convex, iar fructele sunt polidrupe comestibile. R. caesius L. (murul de miriște) este comun prin zăvoaie, dar și ca buruiană prin culturi, iar R. idaeus L. (zmeurul) se întîlnește mai ales prin tăieturile de pădure din zona montană. Frunzele de zmeur sunt utilizate empiric ca depurativ și astringent, iar extem pentru gargară, în afecțiuni faringiene. Intră și în compoziția ceaiului aromat. Genul Potentilla, cu cca. 500 specii răspîndite mai ales în regiunea temperată de nord, dintre care la noi sunt peste
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Abies alba"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]