179 matches
-
căruței. Vedeam pentru prima oară sînge, mult sînge, sîngele altuia, nu al meu, cel din rănile de la genunchi după cîte o cădere, nu sîngele meu rozaliu din zgîrieturi, ci unul limpede ca focul, strălucitor, scurgîndu-se pe pămînt și În pămînt. Zoli se sprijinise În lopata Împlîntată În lut ca să se salte și să ne arate colibița, lunecase odată cu lopata pe care n-a apucat s-o lase la timp din mînă, iar un picior Îi scăpase Între spițele roții. Mai țin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
salutat În dreptul uliței lui, iar el a cotit-o spre Jip. Mi-am continuat cursa, am trecut pe lîngă casa noastră, am intrat ca o furtună În curtea din spatele prăvăliei și am țîșnit pe scară În sus la părinții lui Zoli ca să le dau de veste. Dar, minune! Zoli era deja acasă și plîngea În brațele maică-sii. L-au Întins pe masa pe care citea nenea Weisz, iar felcerul, ajuns și el ca prin vrajă acolo, urma să se uite
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-o spre Jip. Mi-am continuat cursa, am trecut pe lîngă casa noastră, am intrat ca o furtună În curtea din spatele prăvăliei și am țîșnit pe scară În sus la părinții lui Zoli ca să le dau de veste. Dar, minune! Zoli era deja acasă și plîngea În brațele maică-sii. L-au Întins pe masa pe care citea nenea Weisz, iar felcerul, ajuns și el ca prin vrajă acolo, urma să se uite la el. Am văzut din nou mult sînge
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar felcerul, ajuns și el ca prin vrajă acolo, urma să se uite la el. Am văzut din nou mult sînge și am plecat. Eram atît de amețit și de uimit, nu de alta, ci de sosirea acasă a lui Zoli accidentat Înaintea mea care alergasem cu sufletul la gură, că mama a trebuit să-mi explice de mai multe ori că bunicul lui oprise o mașină care-l adusese iute pe băiat acasă. Alergasem fără oprire cel puțin patru kilometri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sufletul la gură, că mama a trebuit să-mi explice de mai multe ori că bunicul lui oprise o mașină care-l adusese iute pe băiat acasă. Alergasem fără oprire cel puțin patru kilometri. CÎt timp a stat piciorul lui Zoli În ghips, am urcat și mai des În casa din dosul magazinului. Mergeam cu ma ma și cu Lia ca să-l vedem pe bolnav și să-i vorbim frumos. Atunci am Înțeles pentru Întîia oară limpede că nici noi, copiii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-l vedem pe bolnav și să-i vorbim frumos. Atunci am Înțeles pentru Întîia oară limpede că nici noi, copiii, nu sîntem cu toții la fel. Că, În aceeași Împrejurare, ne purtăm diferit. Eu intram cu aceleași Întrebări În camera lui Zoli: din ce e făcut ghipsul, dacă-l doare, pe cine a mai văzut la oraș la spital, dacă erau mulți doctori acolo și cîte injecții a Încasat. După care făceam planuri: În septembrie, urma să mergem la școală și aveam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
loc și nu se oprea pînă nu plecam. Greu scotea o vorbă În tot acest răstimp. Din spusele ma mei, dar și din spionajul meu, mi-am dat seama că Lia fluiera Înce tișor pentru că-i era tare milă de Zoli, și-n felul ăsta al ei Își oprea lacrimile. Ochii mici și albaștri i se roteau mai repede și străluceau mai tare, iar ea luneca șuierînd șoptit Între masă și sobă și dintr-o cameră Într alta. Mi se Învîrteau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
atenție decît cartea lui nenea Weisz. Poate că-n perioada aceea a conva lescenței priete nului meu i-am răs foit mai des paginile. E adevărat că o vedeam acolo și pe Klári, sora cu șase ani mai mare decît Zoli, de a cărei claie de păr blond și creț ochii mei imperfecți șovăiau de fiecare dată să se dezlipească. Mai Înaltă ca noi, părea o păpădie zveltă, cu pălăriuța ei de aur, gata să se preschimbe În nou raș și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de fiecare dată să se dezlipească. Mai Înaltă ca noi, părea o păpădie zveltă, cu pălăriuța ei de aur, gata să se preschimbe În nou raș și să se risipească În aer. Lacrima de cerneală Tot uitîndu-mă la ghipsul lui Zoli, mă temeam că, În locul lui, se va ivi Într-o bună zi un picior de lemn ca al lui Weisz bácsi. O fi căzut și tatăl lui din vreo căruță cînd era mic... Dar, către sfîrșitul verii, i-au scos
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era mic... Dar, către sfîrșitul verii, i-au scos prietenului meu ghipsul și l-am văzut mergînd din nou singur. Descria la Început cu piciorul drept un arc de cerc, iar noi ziceam că voia să cosească. Și astfel, cu Zoli Înaintînd o vreme mai Încet, Întotdeauna Într-o trupă de cinci-șase băieți, am mers noi la școală În clasa Întîi. Pe Ionel Caița Îl așteptam În fața Sfatului Popular și, Împreună, Îl luam pe Zoli de lîngă cooperativă. Apoi pe Duczi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
voia să cosească. Și astfel, cu Zoli Înaintînd o vreme mai Încet, Întotdeauna Într-o trupă de cinci-șase băieți, am mers noi la școală În clasa Întîi. Pe Ionel Caița Îl așteptam În fața Sfatului Popular și, Împreună, Îl luam pe Zoli de lîngă cooperativă. Apoi pe Duczi, iar la cinci case de acolo, pe Fromercz Tibi. Între timp, János, care venea de mai departe, ne ajungea din urmă. Treceam În formație prin fața celor două biserici, mai Întîi cea romano-catolică, tencuită În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Trecînd pe dinaintea lor, băieții Își făceau semnul crucii, pe care, după ce m-am uitat În dreapta și În stînga, de la o vreme am Început să-l fac și eu. Școala se ivea dincolo de biserici, intram În curte și ne Îndreptam, Caița, Zoli și cu mine, spre secția română, iar Duczi, Tibi și János spre cea maghiară. Nu eram decît șapte băieți și o fată În clasa Întîi și cinci fete În clasa a doua. Învățam simultan. Stăteam În prima bancă din dreapta, alături de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
secția română, iar Duczi, Tibi și János spre cea maghiară. Nu eram decît șapte băieți și o fată În clasa Întîi și cinci fete În clasa a doua. Învățam simultan. Stăteam În prima bancă din dreapta, alături de Vasile Borlan. În spatele meu, Zoli Îl avea coleg pe Ioan Pintea, zis Biga. În prima bancă din partea stîngă, la geam, fuseseră așezați frații gemeni Vasile și Viorica Lupan. Nu știu cît de gemeni erau, el mi se părea mult mai ciolănos decît soră-sa, Îmbrăcată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Șpan, mai mult o prezență decît o figură clar definită. O energie diafană o purta peste tot. Se găsea În mai multe locuri deodată, la fetele dintr-a doua, la mine ca să nu copiez din caietul de aritmetică al lui Zoli, la tablă ca să ne scrie ceva, la florile de la fereastră ca să le mute ghivecele În lumină. Se iscălea În caietele noastre, după ce ne trecea notele, cu o fulgerare roșie. O clipă după aceea, o auzeam criticînd scrisul lăbărțat al cîte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce să caute, pentru că nici la biserica lui nu va merge niciodată. Biling vismul meu fiind mai avansat, n-am avut nimic Împotrivă, ba chiar voiam să-mi spăl anume păcate cu această par ticipare. Invitația au acceptat-o și Zoli și Duczi. Părintele, un bărbat slab, nu prea Înalt, Îmbrăcat În gri, ne-a poftit În ceea ce trebuie să fi fost casa parohială și ne-a condus Într-o Încăpere Întunecoasă, cu perdelele trase și cu mai multe lumînări aprinse
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a-l lua la rost pe Duczi că de ce maică-sa nu dă pe la biserică. CÎnd ăla a răspuns că mama lui merge la o biserică În Ardud, a devenit și mai sever. Ne-a lăudat pe mine și pe Zoli că venim pentru prima oară și a tras nădejde că nu va fi și cea din urmă. După care nu am mai Înțeles nimic din ungureasca lui. Eu pricepeam deja și vorbeam bine maghiara jocurilor și a hoinărelilor noastre, făceam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
maghiară paradicsom, cuvînt care desemnează de asemenea Paradisul, Raiul. Iar de la acest faimos „paradis unguresc“, sătmărenii și moroșenii au derivat pentru pătlăgeaua roșie un nume pe care ar trebui să-l rostească pios ca pe unul de sfîntă: porodică. Afară de Zoli și de Caița care-mi erau vecini, cu camarazii clasei Întîi m-am reîntîlnit rar. Cu gemenii, bunăoară, nu m-am mai regăsit niciodată. Peste Gheorghe Grosoș Însă am dat Într-o vară. Aveam amîndoi treisprezece ani, el tolănit pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
clasa Întîi, iar acum, la treisprezece ani, Încă nu mă răbda În preajmă. A fost oricum, pînă În ceasul de față, singura bătaie pe care era s-o Încasez din cauza scrisului. Ionică Pintea, cel din banca din spatele meu, de lîngă Zoli, a avut inspirația să mă abordeze În gara Cluj, Într-o toamnă, la cîțiva ani după ’89. Nu ne mai revăzuserăm pînă atunci și regăsirea ne-a bucurat pe amîndoi. Așteptam rapidul de București, iar el pe cel de Satu Mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În vreo doi ani. Scăpase din două războaie mon diale, din primul fără un picior, iar din al doilea, cu Aus chwitzul șuierîndu-i pe la urechi. A lovit Însă din plin același Auschwitz În cea dintîi familie a lui. Klári și Zoli erau copiii lui Weisz din a doua căsătorie. Prima lui soție și trei dintre cei patru copii pieriseră. Era În primăvara anului 1944 În partea de Ardeal ocupată de unguri În urma celui de al doilea Dictat de la Viena, foarte exact
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca să furnizeze explicații. Rusul l-a ținut la distanță cu același pistol și i-a făcut semn În direcția opusă. Nu cunoșteam nici un amănunt al Întîmplărilor de mai sus pe vremea cînd băteam ulițele, dealurile și bălțile Răteș tilor. Nici Zoli nu mi-a suflat o vorbă. Cred că nici el nu știa mare lucru pe atunci. Iar multă vreme, eu nu am avut nici o informație. Abia prin 1992, tata, care s-a lăsat Întotdeauna greu tras de limbă cu privire la episoade
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
magazinul evreului, permi țîndu-i Însă acestuia, după cîțiva ani, În baza unei legi a invalidității de război, să țină un debit de tutun și de băuturi alcoolice În locuința ce-i fusese lăsată În spatele prăvăliei. Aici Îl vizitam eu pe Zoli, aici admiram luciul hîrtiei și coloritul pozelor din cărțile tatălui său. Urcînd scara casei spre sfîrșitul ultimei vacanțe de vară petrecute alături de prietenul meu, pipăiam treptele cu piciorul ca nu cumva să Îmi scape vreuna. La trecerea de la lumină În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de student, smulgîndu-mă de lîngă aparatul de radio la care tocmai Începea programul Europei Libere. Mă gîndeam să mă las greu, nu de musafiri aveam eu chef, ci de politică, dar Îndată mi s-a spus că e vorba de Zoli picat de la Tel Aviv. Mă găseam la Satu Mare, În casa cu curticică și grădină cumpărată de ai mei pe Strada Pionierilor, azi Wolfenbüttel. Oricine ar fi vrut să mă caute știa că poate da de mine acolo, de la finalul sesiunii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce mi lip sea, drept care venea și el cînd nu era plecat din oraș, citin du-mi după program, cu zile prestabilite, ore și durată, dar dispărînd după aceea cu treburi la care eu nu aveam acces. Vestea sosirii lui Zoli m-a Înviorat brusc, arc m-am făcut sărind În picioare ca să ies În Întîmpinarea lui! De cum i-am strîns mîna, am sesizat la el o ezitare. A trecut repede peste și s-a revărsat În cuvinte. Într-adevăr, avea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de ce British Petroleum nu s-a opus mai energic pe lîngă Saddam Hussein la creșterea prețului petrolului și dacă și o dată fata din Bagdad la Bagdad mai există urme din palatul lui Harun al-Rașid. Ea s-a consultat Îndelung cu Zoli În ivrit, iar amicul a tradus: — Zice că ești foarte deștept. Mai zice că ea a plecat cînd era mică din Irak. Pe mine nici nu mă interesa de fapt răspunsul ei. Am mai spus ceva despre Șeherezada și tehnica
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de fapt răspunsul ei. Am mai spus ceva despre Șeherezada și tehnica suspansului În literatură, după care mi-am adus aminte că Edna trăia În Israel și am adus vorba de Marea Moartă. Aici discuția s-a animat cumva, pentru că Zoli avea cîteva observații de făcut, iar soția lui a adăugat aprecieri despre calitățile nămolului din acea mare. Bineînțeles că mama ne-a Întrebat de vreo trei ori despre ce vorbim În engleză și a nimerit peste cheful meu de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]