741 matches
-
regulilor nu prea contează, așa e? În traistă aveam cartea lui Telesio, hârtie, pene de scris și un borcănel de cerneală; copiii se uitau curioși, eu luam cartea și citeam cu voce tare o frază și ei râdeau și se îmbrânceau exact ca porcii aceia de care m-am trezit înconjurat într-o dimineață. Nicicând nu m-am simțit atât de nefolositor ca în călătoria asta. Mă gândeam: acum mă opresc aici, îi învăț pe acești puștani să citească și răsădesc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
membri de partid... Tov. secretar, de la lemne mi se trage... Gh. P. unu: (ieșit din rol) Dumnezeule mare, ăsta teatru absurd! Gh. P. doi:...Viața era absurdă... Nu, viața era normală..., adică așa cum ne-o făceam noi..., și noi o îmbrînceam împotriva ei... împotriva naturii... mare porcărie! Gh. P. unu: Hai, zi-i mai departe..., să terminăm... Gh. P. doi: Stai să mă uit în text...; așa..., da, de aici... (reintrînd în personaj) Tov. Pavel, de la lemne mi se trage... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dai aci scrisoarea, trebuie să mi spui unde e scrisoarea... ori te ucid ca pe un câine! (se repede năvală la el. Cațavencu ocolește masa și canapeaua, răstoarnă mobilele și se repede la fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și Tipătescu, rugătoare și foarte emoționată) Domnule Cațavencu, domnule, pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și Popescu îl îmbrâncesc spre ușă. Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește cu câțiva din grup.) Cetățeanul: (îmbrâncit de dascăli și opunându-se) Nu mămbrânciți... că amețesc! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și Popescu îl îmbrâncesc spre ușă. Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește cu câțiva din grup.) Cetățeanul: (îmbrâncit de dascăli și opunându-se) Nu mămbrânciți... că amețesc! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de râsete și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un promotor de idei noi pentru a se răscula, prilej favorabil ca națiunile să-și afirme independența. Acest promotor de idei noi a fost Martin Luther care, în opinia lui Paulescu, a produs cel mai mare rău omenirii pentru că „a îmbrâncit omenirea făcând-o să se prăbușească într-o prăpastie fără fund”. Concluzia lui Paulescu este că Luther pur și simplu nu a priceput, sau în mod deliberat nu a recunoscut CARITATEA ca fiind fundamentul creștinismului, cu alte cuvinte a negat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
semn cu mâna, uralele se opresc. În acest moment, un tânăr începe să fluture un steag tricolor și să strige "Timișoara! Timișoara! La Timișoara au murit copii!". Valentin Hurduc același cu autorul manifestelor "Luneta" își ia soția de mână, îi îmbrâncește pe cei din jur și țipă, creând astfel o diversiune. În fața hotelului Athenée Palace, unul dintre timișoreni detonează o petardă, care declanșează un val de agitație în mulțime și de panică în balconul Comitetului Central. Ceaușescu, panicat, se oprește și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
citiți elevilor lista situațiilor de mai jos. Rugați-i ca fiecare să descrie situația folosind mesaje focalizate pe „Eu”. Oferiți-le timp suficient, astfel încât elevii să nu fie superficiali. Un coleg te numește cu cuvinte urâte. Un prieten te-a îmbrâncit si ai căzut. Un coleg de care nu îți place ți-a luat mingea si s-a dus la joacă pe teren. Un prieten îți restituie defectat lucrul pe care i l-ai împrumutat. Un elev mai mare te amenință
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
cinci în cinci ani. Ave Christianus Preda, deci. Curajul său e de admirat și merită sprijinit. Să împiedicăm barbarii șmecheri, tupilați la manetele puterii, veșnicii talibani cleptocrați, să continue să ne batjocorească. Să le dăm un semnal celor care au îmbrâncit perfid în groapa cu lei a opiniei publice un ministru al educației occidental, care nu făcea parte din banda lor, pentru a fi jertfit pe altarul intereselor lor imunde. Să nu-i lăsăm să uite că ne-au promis justiție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
evoluția bărbatului, a gândit Faulques: pește, crocodil, asasin, cu propriul cadavru interpus Între etape. Fiii de azi, călăii de mâine. Aceleași trăsături ale copilului abia pictat le rezerva pentru unul dintre ostașii care, la dreapta scenei, cu pușca În mână, Îmbrânceau mulțimea ce fugea din oraș, rezolvată În pictură - bătrânii maeștri flamanzi nu existau doar pentru a fi admirați - prin pătratele ferestrelor și ruinele negre, dințate, ce se profilau pe roșul incendiilor și exploziilor, care Încorona dealul În depărtare. - Nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
membri de partid... Tov. secretar, de la lemne mi se trage... Gh. P. unu: (ieșit din rol) Dumnezeule mare, ăsta teatru absurd! Gh. P. doi: ...Viața era absurdă... Nu, viața era normală..., adică așa cum ne-o făceam noi..., și noi o îmbrînceam împotriva ei... împotriva naturii... mare porcărie! Gh. P. unu: Hai, zi-i mai departe..., să terminăm... Gh. P. doi: Stai să mă uit în text...; așa..., da, de aici... (reintrînd în personaj) Tov. Pavel, de la lemne mi se trage... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Și care, mai ales, din cauza acelei misterioase „democrații”, puteau să și-o permită! Această nepăsare ne consterna. Scrutam șirurile de haine negre pentru a-i descoperi pe posibilii zurbagii. Președintele ar fi trebuit să-i identifice, să-i dea afară îmbrâncindu-i de pe peronul Élysée-ului! În seara următoare, lampa bunicii s-a aprins din nou pe balcon. Am văzut în mâinile ei câteva pagini din ziarele pe care tocmai le scosese din cufărul siberian. Ne-a vorbit, balconul s-a desprins
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
brațe reci de seducătoare rusalcii, Împingându-mă spre largul Întunecat. Un val puternic, urmat de câteva mai mici, mă dezechilibră, apa sărată Îmi pătrunsese În gură și În ochi. În jurul meu, fete și băieți, chicotind, săreau pe coama valurilor Înspumate, Îmbrâncindu-se și Înotând În diferite stiluri, surferii dădeau reprezentații de adevărată măiestrie. Nimeni nu a observat ce se Întâmpla mai Încolo. Din nefericire, acolo, eram eu care m-afundam, printre alge și crengi spre adâncurile nisipoase. Și când mintea Începu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu mai fug. Cu fiecare pas preschimbă totul și e din ce în ce mai aproape. El m-a ales pe mine, știu că nu mai am scăpare. M-a cuprins, mă simt din ce în ce mai crudă, mai fără viață, fără milă, fără nimic. Deja mă îmbrâncește. Am căzut în robia întunericului și mă simt o ființă fără suflet. Sunt ca o nălucă, umblând fără rost, amăgind pe cei pe care îi simt mai sensibili, mai nefericiți, făcându-i să creadă că nu mai au rost în
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2369]
-
precise în astfel de opere), este timpul prezent. Ca orice prezent, prezentul Desperado e o vreme amenințată. El scoate de prin buzunarele narațiunii ori ale discursului liric o cronologie contorsionată, răsturnată, confuză. Eroinele lui Doris Lessing cad în patru labe, îmbrâncite de istorisire în acest prezent năucitor. Eroii lui Ishiguro se trezesc plutind în gol, într-un prezent care le devorează ființa, îi neagă, îi destramă. Lanark al lui Alasdair Gray descoperă că i-a venit vremea să moară. Profesorul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acest lector presimte deja haosul de convenții nu se va ajunge la o eopcă post-Desperado, când opusul a ceea ce ne place acum va învinge. Capitolul 2 Proza 2.1. Peter Ackroyd: Simultaneitatea universală Peter Ackroyd scrie în forță și își îmbrâncește lectorul în transă. Romanul Hawksmoor (1985) pendulează între început de secol XVIII și sfârșit de secol XX, la Londra. Istorisirea e gâfâită. Avem de fapt de-a face cu o multitudine de istorii, din care în mod inevitabil pierdem câte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]