3,379 matches
-
de o jumătate de secol, în părculețul respectiv ieșeam la joacă cu prichindeii de la grădinița de pe strada Cardinal Iuliu Hossu, situată la două minute distanță. Nu pot rezista ispitei de a da o raită prin acel loc. Podul Elisabeta și împărăteasa Sisi Revin în parc, pe aleea principală, în dreptul podului Elisabeta de peste Someșul Mic. Un gând pârdalnic nu-mi dă pace și mă îndeamnă să trec pasarela, spre vechiul spațiu de promenadă al Clujului, care urcă în serpentine pe dealul Cetățuiei
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
să trec pasarela, spre vechiul spațiu de promenadă al Clujului, care urcă în serpentine pe dealul Cetățuiei, cunoscut în limba maghiară drept „Fellegvár”. Îi dau curs și pășesc pe pasarelă, cu gândul de a face câteva fotografii la monumentul dedicat împărătesei Sisi, acolo unde îmi plăcea să mă joc, când ieșeam cu părinții la plimbare pe Fellegvár, în vremea copilărie. Podul, întins peste Someșul Mic, face legătura între Parcul central și Cetățuie, unind Spaliul Independenței cu strada General Dragalina, în zona
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
pe Fellegvár, în vremea copilărie. Podul, întins peste Someșul Mic, face legătura între Parcul central și Cetățuie, unind Spaliul Independenței cu strada General Dragalina, în zona vechii alei care urcă pe coama dealului. Atât podul, cât și aleea, poartă numele împărătesei Elisabeta, cunoscută mai ales sub numele de Sisi, și au fost realizate în anul 1901, la inițialtiva lui Károly Haller, primar al Clujului în acea vreme. Cu toate că podul a depășit venerabila vârstă de 100 de ani, suflul vremurilor noi își
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Urc pe vechea alee - sau mai precis pe ceea ce a rămas din ea - spre locul în care știu că se află monumentul. Ascunse privirilor de vegetația bogată, pe la jumătatea dealului găsesc urmele ansamblului monumental care avusese în plan central bustul împărătesei austriece Elisabeta de Wittelsbach, alias Sisi. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în orașele Budapesta, Miskolc, Presov și Cluj, au fost amplasate patru busturi ale lui Sisi, operă a artistului Alajos Stróbl. Astăzi mai există doar
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Elisabeta de Wittelsbach, alias Sisi. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în orașele Budapesta, Miskolc, Presov și Cluj, au fost amplasate patru busturi ale lui Sisi, operă a artistului Alajos Stróbl. Astăzi mai există doar bustul împărătesei aflat la Miskolc. Despre cel de la Cluj, s-a vehiculat zvonul că ar fi dispărut la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist în România. De fapt, bustul nu a dispărut, ci doar s-a „rătăcit” într-un depozit al Muzeului
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
vehiculat zvonul că ar fi dispărut la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist în România. De fapt, bustul nu a dispărut, ci doar s-a „rătăcit” într-un depozit al Muzeului de Artă. Se pare că bustul de bronz al împărătesei Sisi a intrat în patromoniul acestuia la data de 8 aprilie 1955, predat fiind de Saftul Popular al orașului Cluj, așa cum rezultă din evidențele muzeului. Din măreția vechiului monument a rămas doar amintirea. Soclul părăsit, măcinat de vreme și de
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
la data de 8 aprilie 1955, predat fiind de Saftul Popular al orașului Cluj, așa cum rezultă din evidențele muzeului. Din măreția vechiului monument a rămas doar amintirea. Soclul părăsit, măcinat de vreme și de nepăsarea oamenilor, poartă și el, în lipsa împărătesei, urmele vremurilor noi, dovadă fiind opera amatorilor de graffiti care îl acoperă. Cobor de pe Cetățuie spre Parcul central, cu un gust amar lăsat de imaginea dezolantă a monumentului, de lipsa de respect pentru valori a unora și de indolența semenilor
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
gust amar lăsat de imaginea dezolantă a monumentului, de lipsa de respect pentru valori a unora și de indolența semenilor noștri puși să „păstorească” orașul. În față se deschide perspectiva vechii promenade a clujenilor și a pasarelei metalice purtând numele împărătesei, cu vedere spre parc și Teatrul Maghiar. În fundalul peisajului, biserica Sfântul Mihail, marchează centrul, „punctul zero”, al orașului. Schimbările de acum, mă duc cu gândul la felul în care arăta promenada în urmă cu mai bine de un veac
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
sfânta tradiție, din precizările unora dintre sfinți care au făcut referire la eveniment sau din literatura apocrifă. Prima mențiune a celebrării acestei sărbători aparține sf. Grigorie de Nyssa și datează din sec.IV dar și o alta care precizează că împărăteasa Elena a construit o biserică în cinstea evenimentului. Împăratul Justinian a înălțat și el un locaș de închinare la Ierusalim cu hramul Sfintei Născătoare în 543, prăznuită la 21 noiembrie. În sec.VII și sf. Andrei Criteanul face referire la
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
Sau în camere unde locuiau cândva soțiile împăratului, ferite de ochii muritorilor de rând. Călătorul nu mai are nici o teamă că ar putea da de stafia împăratului însuși. Dar, ceea ce ar fi fost și mai rău, să dea de stafia împărătesei mamă, cea care nu s-a temut să-l înlăture de la putere pe tânărul împărat, și, violând tradiția seculară, să se proclame prima împărăteasă a Chinei. Acele multe case din spatele complexului împărătesc, în general, erau cam mici. Acum, fiind amenajate
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
de stafia împăratului însuși. Dar, ceea ce ar fi fost și mai rău, să dea de stafia împărătesei mamă, cea care nu s-a temut să-l înlăture de la putere pe tânărul împărat, și, violând tradiția seculară, să se proclame prima împărăteasă a Chinei. Acele multe case din spatele complexului împărătesc, în general, erau cam mici. Acum, fiind amenajate ca muzeu, sunt înțesate de expoziții de bogații fără seamăn, de fildeș, aur, picturi, pietre prețioase, vase de cloasoneu, și tot ce vrei în
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și disperarea la care au ajuns oamenii și viețuitoarele din țara lui. - Și-acum învață-ne, preaînțeleptule, ce trebuie să facem ca să scăpăm de urgiile cumplitei împărătese. - O, nesocotitule! Ai venit să afli tainele viitorului? Din vârtelnița mea eu torc numai firul Vremii. Viitorul vi-l faceți voi, așa cum vreți și cum puteți. În ce privește pe împărăteasa voastră, cârmuirea ei nu este veșnică, așa cum pe pământ nimic nu
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
-ne, preaînțeleptule, ce trebuie să facem ca să scăpăm de urgiile cumplitei împărătese. - O, nesocotitule! Ai venit să afli tainele viitorului? Din vârtelnița mea eu torc numai firul Vremii. Viitorul vi-l faceți voi, așa cum vreți și cum puteți. În ce privește pe împărăteasa voastră, cârmuirea ei nu este veșnică, așa cum pe pământ nimic nu este veșnic. Află, curiosule, că puternica Iarnă numai de Primăvară va fi înlăturată. - Cine este Primăvara și când va veni la noi? întrebă nerăbdător Mărțișor. - Primăvara este fiica lui
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
povesti Mărțișor ce nelegiuiri au făcut slujitorii Iernii, ce-au pățit și ce pătimesc bieții supuși ai împărăției, au rămas cu toții uluiți. - Și noi am aflat, continuă Mărțișor, că numai prințesa Primăvara, fiica lui Soare-Împărat, ne poate izbăvi de urgia Împărătesei Iarna. Așadar, puteți să ne spuneți unde o găsim noi pe această frumoasă prințesă? Auzind asta, unii localnici plecară, alții începură să se uite chiorâș la străini: - Mai întâi, zise unul, Soare-Împărat n-o să fie de acord să vă dea
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
iubit. Când mormintele se-nșiră, tot mai dese-n cimitir, / Și când nu-i cine să aprindă candelă la căpătâi, / Doamnă, scrie Tu în mine viu pomelnic șir de șir / Pentru morții mei să fie ruga ceasului întâi. Doamnă, Tu Împărăteasă, Maica veșnicei iubiri, / Rugăciune întrupată, vie către Dumnezeu, / Fă din viața mea sărmană fum de tainice jertfiri / Pentru Neamul meu Stăpână, numai pentru Neamul meu. Vasile Militaru S-a născut în comuna Dobreni-Câmpurel-Ilfov. Focul aprins de Duhul Sfânt în inima
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
riga Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu altă față, măi crăiasca: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne în lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă, Cu măsălarița-mireasă, Să-i ție de împărăteasa. KING KRIPTO AND THE LAPP ENIGEL (translation Daniel Ioniță) Oh minstrel sad, obscurer still Than good old wine they serve at weddings Which the groom's father dished at will With bags and ribbons, tinsel meldings, Most stubborn minstrel might
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
La sfârșitul aceluiași an împăratul s-a îmbolnăvit și a murit (pe 14 septembrie 780), nefiind exclusă varianta otrăvirii lui. Fiul său, Constantin al 6-lea, era minor, așa că Irina (care avea pe atunci aproximativ 28 de ani) a rămas împărăteasă, preluând puterea până la majoratul fiului ei. Rămasă singură la conducerea imperiului, Irina a început să pregătească condițiile care să permită restabilirea cultului icoanelor. (Puchea Dorel) E perioada marilor dileme, a amestecului dintre credința adevărată și mentalitațile mereu schimbătoare ale epocii
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
capul barosului atinse nițel tavanul. Cum îl atinse, cum crăpă și se desprinseră pietre și cărămizi. O rocă căzu în capul sfetnicului, o cărămidă pe generalul oștirilor și puțin nisip pe umărul Împăratului. - Să nu se mai închine gigantul! țipă Împărăteasa, cu obrajii îmbujorați. Destul, destul! - Să fie jupuit de viu! ordonă un boier. - Să fie jupuit de viu și spânzurat de limbă! urlară alți nobili. - Să fie jupuit de viu, spânzurat de limbă și bătut pe față cu o mie
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
Înflăcăratul, energicul și dinamcul Ioan Hrisostom trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge Arhiepiscop. Începe o activitate predicatorială unică și original în istoria creștinismului. Combate luxul și lăcomia, bogăția și desfrâul, intrând in conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfântul Ioan îl hirotonește diacon (anul 404). După aceasta, Sfântul Ioan Casian este trimis la Roma, ca misionar, unde înființează, în
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
de omenie, pentru familia Bodnariu, însă, o binecuvântare și o mare bucurie, pentru părinții Dumneavoastră - o mândrie, pentru noi românii - încrederea că vă pasă de noi și siguranța unei zile mai bune. Doresc să închei prin cuvintele lui Mardoheu spuse împărătesei Estera pe când se afla la curtea lui Ahașveroș: „... Și cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăție?“ Ne-am pus încrederea în Dumnezeu și în Dumneavoastră. Fiți binecuvântat și Dumnezeu să ocrotească România! Ligia-Gabriela JANIK
CAZUL BODNARIU: SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376573_a_377902]
-
pentru “toți care sunt în înalte dregătorii“, sunt cuvintele Mântuitorului, nu protestele din stradă. Nici măcar cântările și predicile nu îl mulțumesc pe Dumnezeu, cum îl mulțumeste rugăciunea celui neprihănit, făcută prin credință. Luați ca exemplu “protestul” lui Mardoheu și al împărătesei Estera, sau cel al Anei - mama proroocului Samuel, chiar dacă ni s-ar arunca vorbe urâte în față. Israeliții au avut un alt “stil” de protest, cu totul diferit de restul lumii. Ei nu s-au îmbulzit pe porțile Ierihonului strigând
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
asemenea icoană. Aceasta este povestirea, pe scurt, a acestei Sfinte Icoane." Rugăciunea pe care preoții o rostesc înaintea acestei icoane este următoarea: "Prea Sfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, pururea Fecioară Maria, protectoarea și apărătoarea noastră, cerem a Ta nebiruită apărare. Împărăteasa Cerului și a pământului, ceea ce ai cu dreptate numele de "Prodromița", adică înainte-mergătoare, întărește-ne întru lucrarea faptelor bune și ne du de mână întru Împărăția cea cerească. Povățuiește-ne pe noi, toți drept credincioșii creștini, spre a vedea și
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
făgăduinței ai venit preacurat chip al Fecioarei... Poporul crestin se bucură și cu lacrimi duhovnicești sărutându-te îți strigă cu credință: nu ne lăsa pe noi robii Tăi în viforul ispitelor!”... (Slava la icoana Maicii Domnului Prodromița). Epilog - Maica Domnului - Împărăteasa Cerului între Sfinți În altă ordine de idei, în paginile și rândurile următoare, vom evidenția, învățătura Bisericii Ortodoxe cu privirea la Maica Domnului, care ocupă un loc foarte important în învățătura, credința și spiritualitatea noastră, răsăriteană, deoarece stă în strânsă
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Și Sfântul Nicodim Aghioritul, cel care a adunat textele Părinților filocalici în colecția „Filocalia“, în limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o adâncă iubire duhovnicească pentru Maica Domnului. Deci, sfinții au avut o dorință nepotolită de preamărire a împărătesei Cerurilor. Cu cât înțelegeau din mărețiile ei, se minunau și admirația lor se transforma în iubire manifestată în imne și cântări. Și tot ce nu puteau să prindă cu mintea, ci numai cu simțirea, devenea substanță a altor tresăriri și
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]