1,408 matches
-
adunări punctuale, în ansambluri colective, în microgrupuri în care primează valorile plăcerii și emoțiile trăite în comun. Acolo unde predomina atomizarea individualistă s-ar impune acum o nebuloasă de mici comunități animate de intense comuniuni de afecte și de sentimente împărtășite. Micile grupuri, clanurile și rețelele, iată fenomenul prezentat ca semnul însuși al caracterului depășit al individualismului, al victoriei lui „noi” asupra traiectoriilor singulare, al noii supremații a colectivului asupra individului. Că există comunități, atitudini de grup, sensibilități comune este o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
emoții, de a vibra la unison cu colectivitatea. Neo-sărbătoarea este cea care aduce un fel de satisfacții imposibil de găsit pe rafturile magazinelor și ale supermagazinelor: plăcerea de a participa la veselia colectivă, de a trăi o stare de efervescență împărtășită, de a te simți aproape de ceilalți. Dar, paradoxal, universul fericirii private este cel care a dus la nevoia de a gusta bucuriile trăite în comun, și asta ca o nouă modalitate de a diversifica tehnologiile fericirii. Nu este nici o contradicție
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
categorie de consum individualist, consum de mulțime fericită și „unificată”, de căldură socială, de ambianța bucuriei colective. Sărbătoarea tradițională avea ca sarcină regenerarea ordinii cosmice sau întărirea coeziunii colectivității; ea urmărește acum fericirea indivizilor, fericire de ambianță și de afectivitate împărtășită efectiv dincolo de sfera satisfacțiilor individualiste mercantile și, totuși, stimulată de ea. Chiar și sărbătorile marcate de dimensiunile identitare și comunitare (Ziua Mondială a Tineretului, sărbătorile religioase locale, Gay Pride) ilustrează noua supremație a dinamicii de individualizare, în asemenea măsură funcționează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
socială, cât să le permită indivizilor să-și revendice rădăcinile, să trăiască experiența comuniunii colective, să-și afirme angajarea personală. Sărbătoarea s-a pus în slujba individului dornic de căldură comunicativă, de integrare și de securitate comunitară. În bucuria trăirilor împărtășite se exprimă căutarea unui „noi” afectiv, a unei încorporări comunitare ce permite punerea în perspectivă a propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai săi”, de a înnoda legături complice și conviviale cu semenii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și alte explicații. Așa cum remarcau Adam Smith și Nietzsche, nimic nu e mai greu de suportat decât conștiința faptului că numai tu suferi. Ca spectatori ai necazurilor celebrităților, primim o dovadă suplimentară, în „gros-plan”, că nefericirea este și ea universal împărtășită. Acest adevăr banal apare astfel cu o evidență sporită. Operează nu atât bucuria malignă de a vedea cum se spulberă fericirea altuia, cât satisfacția liniștitoare de a ști că nu numai noi suntem loviți. La aceasta se adaugă și o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
postistorie”, care ar coincide cu o umanitate „reanimalizată și infantilizată”, tot ceea ce însemna om propriu-zis - munca, lupta până la moarte, conflictul, contradicția - aflându-se în situația de a nu mai avea moștenitori 37. În Cetatea Literelor, catastrofismul este opinia cea mai împărtășită. Ca să vorbesc fără înconjur, aceste interpretări mi se par funciarmente inacceptabile. Nu prin lipsa spiritului de observație al autorilor lor, ci pentru că se dovedesc oarbe în fața forțelor antagoniste care acționează în prezent, în fața tensiunilor dintre valori, în fața așteptărilor, cerințelor și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu producție intensivă, care folosesc lucrători numeroși și slab plătiți, funcționează în aceleași domenii (ca, de exemplu, produsele electronice sau textilele) ca și în țările în curs de dezvoltare cu mână de lucru tradițional ieftină. În contradicție cu credința general împărtășită că industriile care folosesc lucrători necalificați și au program de lucru prelungit au migrat înspre Lumea a Treia, realitatea din Statele Unite demonstrează contrariul. Sectoarele producției de textile și îmbrăcăminte nu sunt deloc în scădere. Numărul de lucrători din industria textilă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
la reguli nepopulare, membrii par să fie prinși, blocați în asociație datorită alterării accentuate a resurselor lor materiale. Pe lângă acești factori, competiția foarte scăzută între fermele din zonă și lipsa alternativelor nu încurajează transferul pământului la alte asociații/ferme. Arenda „împărtășită” Spre deosebire de Ceres, micile ferme stabilesc reguli flexibile de plată și, de obicei semnează contracte de arendare cu țăranii. Membrii au oportunitatea de a alege ce suprafață de teren să cultive individual. Unii dintre ei aleg să folosească întreaga suprafață, caz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
structurilor de relații și mai puțin asupra anumitor relații între doi sau trei actori. Încorporarea relațională se referă la dezvoltarea de relații reciproce bazate pe încredere. În acest caz este subliniat rolul coeziunii între membrii rețelei și formarea unei „comprehensiuni împărtășite” legată de utilitatea anumitor comportamente (Coleman, Katz, Menzel, 1996, citat în Gulati, 1998). În cercetarea prezentată aici voi încerca o abordare a experiențelor managerilor de fermă din perspectiva încorporării relaționale (relational embeddedness). Cu referință specială la experiența anterioară a managerului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în schimb, spre deosebire de Craig, el îl interesează pe Kantor nu pentru că ar avea ceva din prestigiul anticilor idoli sacri, ci pentru banalitatea lui de obiect modern degradat, inferior. Transcendență și banalitate, iată o ambivalență esențială pentru Kantor, punct de vedere împărtășit și de Schulz, cel care, în volumul citat mai înainte, face elogiul materiei aflate „pe treapta cea mai de jos”, materie întruchipată, după părerea lui, de către manechin, această paiață de doi bani, această pocitanie „cu o stângăcie de golem” bună
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un deget de la o mănușă. Toate calitățile sunt atribuite celuilalt, el trăiește ca o persoană insignifiantă, prea mic pentru a merita această dragoste. Totuși, alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și împrăștie fericirile și plăcerile absenței tulburării, dar și ale bucuriei de a fi împreună. Bunătatea, virtute cardinală la Epicur, își află atunci deplina împlinire: voință de plăcere pentru amândoi, importanță corect înțeleasă a cheltuirii afective și a prisosului afectiv împărtășite, capital de forță inestimabil, suprimare a singurătății solipsiste în care trăia fiecare până atunci, prietenia capătă valoare prin magnificele potențialități pe care le presupune. Contractul care face posibilă această virtute a elecțiunii funcționează și în sens invers, putând genera la fel de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în practicile curente care susțin abilitățile funcționale ale sistemului cognitiv distribuit. În sfârșit, de o atenție similară beneficiază distribuirea în timp a cogniției, observarea modului în care produsele evenimentelor anterioare pot transforma natura evenimentelor care urmează. • Ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite O proprietate a cogniției distribuite constă în faptul că membrii unui sistem funcțional sunt în același timp posesorii unor cunoștințe diferite și ai unor cunoștințe redundante. Ca posesori ai celor două categorii de cunoștințe, membrii sistemului funcțional colaborează la rezolvarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
faptul că membrii unui sistem funcțional sunt în același timp posesorii unor cunoștințe diferite și ai unor cunoștințe redundante. Ca posesori ai celor două categorii de cunoștințe, membrii sistemului funcțional colaborează la rezolvarea sarcinii. Colaborarea este ușor susținută de partea împărtășită a cunoștințelor. Dar în punerea împreună a cunoștințelor diferite se pot distinge relații între contributori atenți la contribuțiile celorlalți și încrezători în capacitatea celorlalți de a contribui la rezolvarea sarcinii, precum și relații întemeiate pe alte rațiuni decât încrederea în oportunitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rezolvarea sarcinii, precum și relații întemeiate pe alte rațiuni decât încrederea în oportunitatea contribuțiilor flexibile, reciproc adaptive (vezi și conceptul heedful interrelating, Weick și Roberts, 1993). De aceea, o problemă centrală a cercetării sistemelor funcționale o constituie ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite, analiza condițiilor, mijloacelor și modalităților prin care ele sunt comunicate și adaptate cu scopul de a fi utilizate ca resurse în desfășurarea activității cognitive distribuite. 2. Obiectivul cercetării Având în vedere reglementările formale ale funcționării sistemului sociocognitiv luat în studiu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reformularea pe loc a documentului. Alteori întrerupe discutarea temei, solicitând atenția participanților pentru altă temă, apoi revine la cea precedentă. Aceste schimbări în obiectul activității cognitive sunt tacit acceptate, ca și când motivațiile care stau la baza lor sunt integral și unanim împărtășite. • Trei sisteme funcționale care transcend ședința Ședința CA nu este unitatea de analiză în acest studiu. În practicile organizaționale curente, activitatea cognitivă distribuită se organizează în sisteme funcționale care transcend ședințele CA. Activitățile cognitive ale participanților la ședința CA sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Membrilor CA li se comunică succint rezolvări pentru ipostaze locale ale unor probleme familiare pentru toți sau li se cer aprobări pentru situații uzuale pentru oricare facultate, pentru care există reglementări anterioare generalizate, cunoscute de decani. În baza acestei cunoașteri împărtășite, expectanțele sunt coordonate cu ușurință, într-un timp scurt: fiecare știe ce să facă în situația respectivă. Al doilea tip semnalează mai degrabă blocajul decât propagarea formală a reprezentărilor create în consiliile profesorale. Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pe care se tranzacționează și circulă bunuri și idei; în urma acestor schimburi, unii obțin mai mult „profit” decât ceilalți. Dincolo de diversitatea abordărilor, de multitudinea contradicțiilor și a stilurilor de conceptualizare asupra capitalului social, în „amonte” există un acord, o idee împărtășită și acceptată unanim: structura socială este un fel de capital care creează anumite avantaje pentru anumiți indivizi sau grupuri. Iar indivizii mai bine conectați se vor bucura de un „profit” mai mare, atât individual, cât și colectiv, atât în folosul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți și știți ce faceți și pentru ce faceți. Dar unii greșesc chiar și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Puterea practică, în acest caz, supravegherea ostentativă individualizată, delegându-și unul dintre slujitorii ei, experți în materie, pentru a-și îndeplini misiunea permanent și „pe față”. Programul elaborat de serviciile secrete va fi însă perturbat de urmările neprevăzute ale intimității împărtășite de către cei doi parteneri nedespărțiți. De data aceasta, supravegherea ostentativă eșuează tocmai pentru că nu a ținut seama de factorul uman... Teatrul ne vorbește și despre asemenea derapaje care iau prin surprindere mașinăria de Stat, blocată de alianțe imprevizibile și de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și ascultătorul trebuie să fie dispuși să se angajeze în procese cognitive care implică în special memoria de scurtă durată; d) participanții la dialog trebuie să aibă un univers comun de discurs (cunoștințe comune despre lume, cunoștințe contextuale comune, experiențe împărtășite, ca bază a schimbului informațional). Eficiența schimbului dialogal este guvernată de următoarele principii: a) participanții la dialog trebuie să adopte un comportament dialogal care să permită schimbul alternativ de replici (să fie flexibili, să-și inhibe replica proprie sau reacțiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
despre ceilalți pe baza unor scheme cognitive. În opinia autorilor citați aceste scheme cognitive sunt: schema cunoașterii personale constând în înțelegerea trăsăturilor și scopurilor individuale care influențează comportamentele sociale ale persoanei, ale indivizilor particulari; schema cunoașterii evenimențiale constând în cunoștințele împărtășite ale membrilor societății privind evenimentele, procedurile adoptate în ocazii și la evenimente sociale particulare; schema cunoașterii procedurale constând în cunoștințele indivizilor privind regulile de procesare a informației prin punerea în relație specifică a diverșilor itemi de informație; schema cunoașterii de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbi date le operează în lumea reală. Semnificațiile cuvintelor sunt fapte sociale, care nu pot fi schimbate de indivizi, indiferent de proeminența lor socială (Wierzbicka, 2006a, p. 18). În continuumul realității, limba, prin intermediul cuvintelor și al structurilor lingvistice, operează decupaje împărtășite și validate cultural. Pe de o parte, cunoașterea lumii, modul în care indivizii se raportează la realitate se corelează, în planul limbii, cu interacțiunile dintre lexic, semantică și gramatică; pe de altă parte, fenomenele lingvistice sunt urme ale unor procese
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conformat și am produs cele treizeci de rebuturi, corespunzând celor 10.000 de produse livrate. Subansamblele defecte au fost împachetate separat. Sperăm să fiți mulțumiți”. Prima glumă ilustrează mecanismul constituirii sensului în strânsă dependență cu contextul. Gluma evocă un context împărtășit cultural de telespectatorii serialului Star Trek și poate fi înțeleasă doar de cei care cunosc acest context: Lt. Worf este un personaj din Star Trek. El face parte din societatea extraterestră Klingon. El repetă adeseori un proverb klingonian: „It’s
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru eficientizarea funcționării instituțiilor nu au fost conștientizate suficient. Între cultură societății și cea a instituțiilor componente există și trebuie să existe relații de interinfluențare. Cultură organizațională afectează comportamentul membrilor ei, consistând într-un set de credințe, atitudini și valori împărtășite, ce se reflectă în procedurile particulare pentru rutine și în abordarea problemelor nonrutiniere. Muchinsky(2000Ă definește cultură organizaținală că „un tipar complex de variabile care, dacă sunt abordate colectiv, acorda fiecărei organizații acea savoare unică.” Schein(1996Ă consideră cultură organizațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]