2,171 matches
-
și ani, limbajul nostru comun. Ne plăcea ce ne povestea bunicul, rețin și astăzi din aduceri aminte, simple întâmplări din viața lui. Deseori, spre vară și spre toamnă mergând la prietenii lui din Bulgaria - la Balcic, oameni cu care se împrietenise în timpul războiului. Mergea cu unii dintre ei pe malul Mării Negre, la câte o terasă la o cafea sau uneori la cinematograf. Îi plăcea cum erau primiți și tratați cu amabilitate. Prietenii lui aveau un temperament de armonie și comunicare. La
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
de la cea mai fragedă vârstă, însă știința despre interpretarea mișcării astrelor era apanajul unei caste anume cu multă putere în țara sa și care se bucura de mari privilegii din partea șahului deoarece membrii acestei caste ofereau predicții despre viitor. Se împrieteniră repede, discutând mai tot timpul despre astronomie, știință pe care magistrul Ruthavan o împărtăși prietenului său, dar purtară discuții și despre mare și navigație, științe pe care Genarius Muso le stăpânea foarte bine. Totul părea să mergă bine căci după
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
LUNI DE DURERE ȘI TĂCERE) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dor trădările, dor iar cerul s-a obișnuit cu sfâșierea; în acest anotimp al însingurării să încercăm să ne-mprietenim cu florile. Cresc prea mulți mărăcini pe cărarea care duce înspre însumi, timpul, galant seducător, ucide generații de speranțe, lumea e tot mai mică dar distanțele dintre oameni tot mai mari (uneori suferința colectivă comprimă aceste distanțe, însă doar pe
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
vulnerabil, încă mai caută, fără costum de protecție, prin fum și cenușă, metafore și sensul vieții. Doamne, ce triști sunt astăzi poeții! Da, știu, morții cu morții și vii cu vii, dar haideți, totuși, vă rog, să-ncercăm să ne-mprietenim cu florile măcar noi, copiii! .................................................... Atunci, în miez de toamnă mohorâtă, ploioasă, printre mii și mii de flăcări uriașe, ucigașe, se-auzeu țipete nocturne de groază, de durere, pe fond de indolență, de-aroganță, spre cer, printre nori cenușii urcând, lăcrimând
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
controleze știința și cultura deschizîndu-se o prăpastie. Istoricii Lambrior și Xenopol reunesc grupul. Poetul Eminescu este unul din protejații lui Maiorescu, iar povestitorul Creangă intră și el în acest cerc. Creangă, care face figură de adevărat reprezentant al poporului, se împrietenește cu Eminescu, format în spiritul filosofiei germane. Junimea își plasează membrii și simpatizanții în posturile cheie. Maiorescu ia locul lui Bărnuțiu la catedra de filosofie din Iași și cei mai mulți conducători ai Junimii se angajează în acțiuni politice atunci cînd conservatorii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este bulgar, el scrie în franceză, pentru a informa cititorii asupra lui 1907 în ziarul francez socialist L 'Humanité. Această angajare îi atrage expulzarea și exilul, cu tentative de întoarcere în România, care se soldează cu închisoarea. Racovski se mai împrietenește cu Troțki în primăvara lui 1912. După ce a participat la congresul pacifist de la Zimmerwald din 1915, îi va reîntîlni pe bolșevici în 1918. El joacă un rol important în Ucraina ca președinte al Consiliului Comisarilor Poporului și membru al Comitetului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe vecina mea. Le las cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de plai. Vine el și rîndul Insulei. În Decăderea minciunii, Oscar Wilde găsește foarte multe cazuri de imitație conștientă. În 1879, întîlni la o recepție, în casa unui ministru de externe, o femeie foarte frumoasă, frumusețe stranie, cu care se împrieteni. Wilde spune că îl interesa nu atît frumusețea femeii, cît caracterul ei teribil de puțin conturat. Părea, întărește Wilde, că nu avea personalitate deloc, ci doar posibilitatea de a încarna mai multe tipuri. Se dăruia artei, își schimba salonul în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
compunerea operei Simon Boccanegra. Premieră operei Aroldo era planificată pentru luna August 1857. Atunci cand Verdi și Strepponi vor sosi de la Paris pe 12 Iulie 1857, ei îi vor găsi pe Piave și pe Angelo Mariani (dirijorul cu care Verdi se împrietenise și care fusese desemnat să asigure conducerea muzicală a noii opere) lucrând împreună. Așa cum notă Phillips Matz, prezența lui Verdi provocase o isterie în rândul publicului italian, dornic să audieze o nouă opera a marelui compozitor. Repetițiile cu Mariani decurgeau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Octav: Dom' doctor, să vă spun un secret; vocile astea nu țin cont de distanță... Ce naiba, sînteți un om cult, nu? Sau sînteți numai doctor? Doctorul: (toleranță profesională) Și erați chiar atît de buni prieteni? Octav: De fapt ne-am împrietenit mai mult după ce a murit... Doctorul: (cu un plus de edificare) Înțeleg... Octav: Nu înțelegeți nimic, dom' doctor. Doctorul: (... pe bolnavi trebuie să-i lași în voie...) Hm! Știți, mă uit la cortul ăsta și... știți ce anume îmi amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o „Împietrire” păguboasă, o stare stagnantă, regresivă și maladivă. Dacă vei conștientiza acest lucru, ai sorți de izbândă. Însă cu o condiție: să ai curajul să scotocești răul, să-l Întorci pe toate fețele, să-i descifrezi etiologia, să te „Împrietenești” cu el și să ți-l asumi. Să-l Înțelegi și să-l iubești așa cum e fără să-l judeci. Dacă Îi arăți celuilalt dragostea (Îi dai și „celălalt obraz”), ce se va Întâmpla cu puterea lui asupra ta? Probabil
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pădure („Să nu intri niciodată aici”, am fost povățuit). De cum am intrat, m-am rătăcit printre lianele multiforme În care forfoteau tot felul de arătări, despre care nu auzisem nimic; le vedeam pentru prima dată. Contrar semenilor mei, m-am Împrietenit cu aceste arătări, m-am oploșit aici mai multe ceasuri și, cu această ocazie, am pătruns o serie de taine. Când am revenit printre ai mei, aș fi vrut să le povestesc ce am văzut, dar vorbeam În plus, căci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a "trece cu vederea" numeroasele incidente și a "ține cu dinții" la "relațiile de prietenie și colaborare" cu R.P.D. Coreeană și, îndeosebi, cu șeful statului coreean ? În câteva cuvinte, se poate răspunde cu o zicală românească " Spunem cu cine te împrietenești, ca să îți spun cine ești". Autoritățile coreene cunoșteau destul de bine tendințele de grandomanie ale președintelui Ceaușescu și ale soției sale și, din acest motiv, le-au făcut, întru totul, pe plac. Astfel, în timpul vizitelor la Phenian, unde li se făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Eram toți români!”. Români, dar nu și dandy, chiar dacă toți se străduiesc să țină pasul cu moda, chiar dacă Îi admiră pe spilcuiții francezi. Între aceștia, de pildă, un tânăr mărunțel, extrem de bogat și elegant, un conte cu care Ghica se Împrietenește la Paris. Felul În care Îi descrie veșmintele În scrisoarea intitulată Generalul Coletti la 1835 și expediată lui Alecsandri În 1881 lasă să se Întrevadă ceva din șicul parizian. Iată-l transpus În savuroasa frazare a lui Ghica: Coletti e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care releva atât potențarea formelor de exprimare a criticii, rezistenței, subversiunii și violenței, cât și modalitățile de deviere simbolică a revoltei fățișe, A. Cohen (1993, p. 129) susține că la Nothing Hill (Londra) carnavalul funcționează și ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai renunța. Devenind apoi redactor al gazetei, ia numeroase interviuri personalităților lumii literare și artistice. Concomitent, colaborează și la „Adevărul literar și artistic”, „Cotidianul” (Brăila), „Țara de Jos”, „Cetatea literară”, „Contimporanul”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”. În redacția acestora se împrietenește cu Sergiu Dan, cu care scrie Viața minunată a lui Anton Pann (1929; a doua ediție, din 1934, se intitulează Nastratin și timpul său). La sfatul lui N. Titulescu, D. intră, după un scurt stagiu la periodicele politice „Dreptatea” și
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Târziu, mărturisea că ar fi urmat ciclul secundar în șapte orașe, dar între 1892 și 1898 este intern la Colegiul „Sf. Sava” din București. Aici este coleg cu Grigore Pișculescu, viitorul Gala Galaction, cu care frecventează cenaclul macedonskian, unde se împrietenesc cu T. Arghezi, dar și cercurile patronate de C. Dobrogeanu-Gherea. Mai impetuos decât amicii săi, C. debutează în 1897, în „Foaia interesantă” a lui G. Coșbuc, cu o proză scurtă, iscălită Nelly, urmată de altele și de câteva poezii. În
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
catifelat. Tânăra recitatoare, cu o mutră îmbufnată, reîncepea să declame: - Nous l’allons vous montrer tout à l’heure...3 Era fiica guvernatorului din Boiarsk. Charlotte îi dădea lecții de franceză în fiecare miercuri. Sperase la început că se va împrieteni cu adolescenta aceea foarte îngrijită, puțin mai mare decât ea. Acum nu mai spera nimic, se străduia doar să facă o lecție bună. Rapidele priviri disprețuitoare ale elevei sale nu o mai atingeau. Charlotte o asculta, intervenea din când în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
părerea de rău că nu-i mai putem asculta. Ei sunt despoții în republica artelor! De pe chipurile marmorelor antice putem avea copii în ipsos, de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în priceperea adâncă și în execuțiunea măiastră a creațiunilor muzicale, aceștia ridică înainte-ne o lume proprie numai lor și, după ce ne-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de patriarhul de la Constantinopol; poate spera să poată esercita prin episcopi o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că e decăzut la estremitate, că se îmbracă în piei puturoase și face cu neputință petrecerea grecilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după mulți ani. Xtyn își amintea de primele contacte mentale cu Alaana. Se speriase, mersese chiar și la Făurar, convins fiind că vocea pe care o auzea se datora atacului vreunui policorn ascuns în preajma satului. Trecuseră ani buni până se împrieteniseră. Singura care știuse de prietena din mintea lui Xtyn fusese Zerri. Din multe puncte de vedere, tânărul era ceea ce îl învățase Alaana să fie și între ei existaseră doar puține diferențe de vederi. Numai noului său nume se împotrivise Alaana
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu copiii, ele ar fi colerice după modelul Xantipei, ar trebui formate și educate de soții lor... - filosoful admite și că nimic nu e mai dezirabil ca o soție după pofta inimii. Cuplul ataraxic al lui Lucrețiu... 11 A te împrieteni cu propria-ți persoană. La sfârșitul banchetului, Eusebiu oferă fiecăruia câte un cadou. Plăcerea de a oferi, plăcerea de a da, plăcerea de a primi. Patru cărți, două ceasuri, o lampă și un penar cu condeie de trestie de Memphis
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asculte. Un alt proverb face o remarcă și mai tranșantă: „Sfaturile nu-l ajută pe acela care singur Își face rău”.) Orb pe orb când se conduc, cad amândoi În groapă. (La fel când oamenii răi se asociază sau se Împrietenesc: viitorul lor devine și mai nesigur.) A tunat și i-a adunat. (Rămânem surprinși uneori cum viața reușește să-i potrivească atât de bine pe oamenii care excelează În aceeași trăsătură psihică: „S-a strâns rânced lângă muced”; „Cum Îi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prim moment al adevărului, nu va putea proba nici pe jumătate din calitatea cu care s-a lăudat.) Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. (O dată pierdută ocazia sau conjunctura favorabilă, efortul care trebuie depus devine cel puțin Îndoit.) Împrietenește-te cu câinele, dar nu lăsa bâta din mână. (Disponibilitatea noastră spre dialog nu trebuie să Însemne și o renunțare la prudență, la precauție, dacă vrem să ne ferim de surprize neplăcute.) Cine caută pe dracu’, Întotdeauna Îl găsește. (Cel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]