771 matches
-
În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de ani de acu’ Încolo lumea va trăi mai mult cu țiței decît cu pîine! — D-apoi, Dumnezeu știe, că io, domn inginer, Îs făcut să fiu cu ce-i deasupra pămîntului, nu cu ce-i sub el! Au fost Împroprietăriți și Pomenii În satul lor, În 1924, au mai cumpărat cîte ceva din cîștigurile de la București și din petrol, iar după altă chiverniseală n-au mai alergat. Se apropiau de acum de patruzeci de ani. Copiii lor, născuți pe două
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înșirau În stânga și În dreapta tronului, În formă de semicerc. Adunarea dura deja de o oră. Fuseseră anunțate hotărârile voievodului În urma bătăliei de la Vaslui. O parte din boieri fuseseră ridicați În rang. Mulți țărani care luptaseră În corurile de pedestrime fuseseră Împroprietăriți cu pământ, devenind răzeși, iar produsele lor puteau fi vândute În toate piețele Moldovei și Transilvaniei, cu poruncă de liberă trecere la vămi. Multe familii În care tatăl căzuse În luptă fuseseră dăruite cu case sau bani pentru creșterea orfanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ncetat cu mai mult avânt... S-așază într-o rână în iarbă, pufăie din lulea și gândurile îl fură și-l duc în trecut. Pământul care-i aparține lui acum era al lui Conu Iancu. Iar acum statul l-a împroprietărit pe el. Ogorul împrăștie un miros de grâu copt. E liniște! Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Trecuse o dimineață întreagă, trecuseră zile și doamna Mușat așteptase tot timpul ăsta în picioare, tăcută. Ei, Rareș? Ce-ai de spus? Ai văzut?... Pământul era al lui conu' Iancu, dar acum e al lui moș Ion. Statul l-a împroprietărit! Iar moș Ion încearcă cu dinții rezistența bobului de grâu. Asta face, nu se ocupă de fleacuri, înțelegi ce vreau să spun... Nu merita lucrarea asta premiul întâi? Vreau s-aud de la tine, Rareș. Merita sau nu? Ai vreun răspuns
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
poate să fie o toamnă pe terenurile de gradul III, de pe cei câțiva zeci de ari pe care bunicul i-a repartizat ca parte feciorului său secund. Victor a scos ceva porumb de pe jumătatea de hectar cu care l-a Împroprietărit statul, pământul de la Prisacă, a adus acasă trei care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și unul din cei mai bogați. Atât înainte cât și în timpul războiului a administrat o uriașă moșie de la care s-a ales și el cu ceva. Nu era localnic. Moșierul l-a adus de tânăr de pe alte meleaguri. L-a împroprietărit cu o casă și ceva pământ, la care a tot adăugat câte ceva, pe măsură ce înainta în vârstă. Holtei convins, nu a încercat niciodată să se căsătorească. Și cum de a avut un fiu? Foarte simplu. Când a trecut de o anumită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu căpătau de la Aneta Gărgăun hîrtia decît după ce-i lăsau în palmă cererea. Fărocoastă, la rîndul său, găsise niște țigani fără pămînt pe care i-a lămurit că, de la colectiv, vor căpăta lot în folosință. Cu alte cuvinte, vor fi împroprietăriți din pămîntul celor ce au. Activistul trimis de raion era un emigrant, grec de-al generalului Markos. Încredințat că argumentele sale vor deschide mintea țăranului, nu obosea să zugrăvească idilicul tablou al celor cu pămînturi la un loc, bucurîndu se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
că promitea, ba chiar părea grăbit să-i fac cererea ca să pună degetul. Bădia Nică nu mai avu răbdare să i-o scriu. Pe drum îmi explică că omul n-are nici o palmă de loc; de-abia așteaptă să fie împroprietărit cu lot de folosință. Una peste alta existau vreo sută de cereri la GAC: ale slariaților, ale țiganilor și ale altor soiuri de calici. Se pregătise inaugurarea gospodăriei din Dobrina, deși grosul pămîntului nu era în cereri, ci la cei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și o fată, pe Măriuța și pe Costică. Atât Petrache, cât și Vilma au fost trimiși de generalul Berthelot la Galați, unde le-a dat și o casă și serviciu la Direcția Căilor Ferate Române, iar la Tibănești, P.P. Carp l-a împroprietărit cu cinci hectare de pământ arabil și un plug cu boi. După o perioadă de timp Petrache a fost avansat la serviciu într-un post de conducere în Ministerul Căilor Ferate, cum era atunci și a fost nevoit să-și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
satul de pădurea unui evreu. Acesta a tăiat pădurea când a aflat că va fi război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat pe front. Așa a primit pământ Pleșu chiar în capul teiului de drum. Aici și-a plantat garduri din salcâm. Tot aici a trăit cu Goroaia lui mai mult de 30 de ani, după care Goroaia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu două săptămîni Înainte, iar cel ce răspunde este contabilul primăriei, adică socotitorul, cum i se spune acum. Cum să nu știe el de ce-l cheamă? CÎnd ajunse În fața primăriei, era grămadă de lume. Vreo șaptezeci - mare parte din ei Împroprietăriți cu patru ani Înainte -, din care cauza gîndi că trebuie să fie vorba de pămînt, poate despre „planuri de cultură”. Umblau fel de fel de zvonuri pînă ce intrară În sala primăriei, unde primarul, Însoțit de doi bărbați străini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cele cinci flori artificiale, distribuite În deschiderea largă, circulară, a vazei. - Și ce-i de făcut? continuă cu glas ce nu mai aștepta răspuns. - Nimic. Nu cred Însă că-l vor ține mult. A fost un simplu om al primăriei, Împroprietărit de ei, iar cînd i-au luat pămîntul n-a spus nimic. Vroiam să mai rostesc ceva, dar Îmi dădui seama că nu mai am ce, mestecam În minte ca-ntr-un gol... Ce mai fac ai dumitale? Întrebai ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
locuitori pe km.p. -, mișcarea populației - cu nașteri, morți, căsătorii, divorțuri, adopțiuni și imigrări -, situația economică - cu 4 proprietari mari, 5 de mijloc și 335 mici, din care 311 r ăzeș i și numai 33 de clăcași, dar și aceștia împroprietăriți după legea rurală de la 1864... Referindu-se la agricultură, autorul vorbea despre grădinărit, cultura mare dar și a pomilor roditori și a viței de vie, de păduri, plante textile, pășunatul și creș terea vitelor. Autorul, învățător, care sosise în Avrămești
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hoții nu mai calcă măcar pentru o partidă de șeptic, că de unu singur nu merge. Nevastă mea s-a duus, tutunu’ s-a dus, șprițu’ s-a duuus... S-a dus și soacra... Cel puțin pe soacră-mea au împroprietărit-o cu două hectare de nori pe lumea ailaltă, că știe să aranjeze ploile. Acolo, Sus? Da, că de bine ce le aranjează a dat seceta peste noi. Soacră-mea e mai falimentară decât ultimele trei guverne de tranziție. Stop
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
canabae), adevărate focare de romanizare. O contribuție însemnată au avut-o veteranii din armată, colonizați în orașe sau în sate-ei reprezentau sprijinul cel mai sigur al romanității, prin marele prestigiu de care se bucurau în sânul comunităților în care erau împroprietăriți și în fața autorităților. În limba română, veteran a dat cuvântul bătrân, om cu experiență și prestigiu. Din rândul elementelor locale (geto-dace) au fost recrutate, încă din vremea lui Traian, unități auxiliare de infanterie (cohortes) și cavalerie (alae), numeroase la un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fie să exporte oameni. O examinare mai amănunțită a condițiilor din aceste zone va ilustra felul în care au tratat fiecare guvern și fiecare societate permanenta criză din agricultură. În România, în ciuda măsurilor luate în timpul domniei lui Cuza, menite să împroprietărească pe fiecare țăran cu un lot de pămînt, aristocrația funciară reușise să-și mențină poziția dominantă atît în domeniul economic cît și în viața politică a țării. Odată cu creșterea populației rurale, fenomen însoțit de inevitabila subîmpărțire a loturilor și de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de 30 de ani. Țăranii plăteau despăgubiri pentru clacă 12 timp de 15 ani. Au fost împroprietăriți 463 554 familii de țărani cu peste 3 800 000 ha, astfel încât proprietatea țărănească a ajuns la aproape 30 % din suprafața arabilă și pășuni. 2. Legea instrucțiunii publice - promulgată la 7 dec. 1864 învățământul primar devenea obligatoriu liceul avea 7
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de proprietate, și în conformitate și cu jaful legalizat care fusese practicat vreme de aproape 50 de ani: restituirile s-au limitat la 10 hectare, indiferent de mărimea inițială a proprietății și de numărul de moștenitori, în schimb i-a împroprietărit de-a valma pe toți cei care locuiau la sate, chiar dacă aceștia nu avuseseră pământ în vatra satului respectiv: directori de CAP sau ingineri ai stațiunilor de tractoare, zilieri și romi sedentarizați cândva cu forța, veterinari sau activiști de partid
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17 iulie 1921 de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. 14 După ce A.D. Xenopol și-a arătat mirarea față de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă, satul este destul de vechi, dar viața locuitorilor săi s-a scurs fără bucurie și dragoste de a munci pentru ei Înșiși. Munca pentru alții a determinat Înapoierea lor social-economică și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prin căsătorie cu fetele Săvoilor. Tot Ciocazanilor li s-a mai dat zestre, parte din moșia Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
părăsind Lupoaia pentru interese personale. După prima Împroprietărire din 1864, făcută de Alexandru İoan Cuza ( 1859-1866 ), țăranilor din Lupoaia li s-au dat plațuri de casă și puțin pămînt Împărțit pe brațe de muncă și numărul vitelor trăgătoare. Au fost Împroprietăriți din nou În 1922. Avînd plațuri de casă proprii și ceva pămînt de lucru, au Început și ei să se stabilească, și să-și facă rosturi de gospodărie.. Mai Întîi colibe mici, cu tindă și două cămăruțe, cu una de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]