34,839 matches
-
Nu lipsesc nici accentele malițioase, umorul alunecă adesea în sarcasm, iar ironia devine mușcătoare. În acest sens, episodul intitulat Castronul cu căpșuni poate fi edificator: "Octavian Paler stătea la un birou pe care se aflau teancuri de cărți de o înălțime ostentativă și o lampă electrică menită să sugereze scrisul nocturn (...). Trecuseră trei sferturi de oră de când ascultam un discurs despre Oedip și Sfynx și tot nu găseam prilejul să-mi iau rămas bun și să plec. Deodată, în încăpere și-
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
cont propriu. PSDR-ul d-lui Athanasiu fuzionează cu PS-ul d-lui Mohora și amîndouă vor să facă alianță preelectorală cu PDSR-ul, ceea ce pare să displacă d-lui Sergiu Cunescu. Dar între principiile de pînă mai ieri și înălțimea amețitoare a pragului electoral de azi, partidul adevăraților social-democrați, cum îl definea dl Cunescu, preferă să poată trece pragul alegerilor parlamentare. Nici prea zburdalnicii liberali nu mai par impresionați de propriile lor declarații, nu prea îndepărtate, cînd se despărțeau de
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
Sfatul ce ți-l pot da e că acum liberalii avînd majoritatea în Cameră și răposatul fiind toată viața liberal, deși de-o pronunțată moderațiune, amicii săi politici trebuie rugați a lucra pentru ca să ți se reguleze o pensie viageră de înălțimea lefii chiar". De acum încolo, pînă tîrziu în 1883, (ultima scrisoare a lui Eminescu, potrivit însemnărilor Veronicăi, e din 16 februarie 1883), corespondența lor are dese referiri la acest episod bănesc, Eminescu informînd-o despre eforturile, inutile, pe care le face
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le spune, de la înălțimea și autoritatea funcției sale, copiilor de 12-14 ani cărora le e adresată revista școlară, ca și dascălilor lor, că momentul dificil prin care trece acum cultura se datorează faptului "că cei care fac cultură, mă refer la scriitori în primul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
până când, cu sau fără vină, e salvat de zorii zilei. Marile poeme îngăduie și părți alandala, tirade, etc. Mihnea și babă zdrobește în copitele calului propriile-i neîmpliniri, instalându-și grandoarea prin cavalcada genială cu care se încheie, si de la înălțimea căreia nu va mai coborî: "Mihnea încalecă, calul sau tropota,/ Fuge că vântul;/ Sună pădurile, fâșie frunzele,/ Geme pământul./ Fug legioanele, zbor cu cavalele,/ Luna dispare;/ Cerul se-ntunecă, munții se cleatină -/ Mihnea tresare./ Fulgerul scânteie, tunetul bubuie,/ Calul sau
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Cronicar Un spirit european ORIZONT nr. 5 îl sărbătorește pe Mircea Martin la 60 de ani ("e o vîrstă care mă indispune la modul cel mai direct, agresiv, visceral chiar", mărturisește sărbătoritul. Ca să-l consoleze, "de la înălțimea vîrstei sale", Livius Ciocârlie îl asigură că se poate și mai rău!). Textele aniversare au în ton ceva din sobrietatea subiectului lor: efuziunii afective i se preferă, cu cărțile pe masă, relevarea meritelor de critic și teoretician literar. Ceea ce a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
-se încă o dată din apa Moldovei, porni cu pasul grăbit spre oraș. Prin aer se simțea un zgomot nelămurit. Își înălță privirile. Un monstru înaripat de vreo trei metri trecu greoi pe deasupra zăvoiului. Adrian îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse. Cu aripile frânte ceva ce arătase cândva ca
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
factor parazitar, inhibant și stricător nesățios de talente virginale și că, în concluzie, nubila clonă picassiană nu va recurge în veci la serviciile abrutizante ale acesteia. Acum, la cea de-a doua sa expoziție la București, cu al cărei prilej înălțimea patronajului și-a schimbat doar numele, nu și năravul sau caracterul, cel mai minunat vlăstar germinat din compostul daco-romano-cuman, devenit femeie în toată firea, ba chiar nițel îmbătrînită prematur, îi mărturisea lui Dan Diaconescu, iar acesta mima convingător atitudinea celui
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
ecranul e ocupat de Dan Diaconescu și Ion Cristoiu, separat sau în cuplu. Primul, spiralînd fără punct și virgulă, ca un muscoi, în jurul unui fir roșu antioccidental, cel de al doilea, încă mai suficient și mai scîrbit, criticînd totul de la înălțimea staturii sale și dînd tot de acolo indicații prețioase tuturor, de la președintele Bush la președintele Iliescu și de la Consiliul de Securitate al ONU la guvernul taliban. Am nimerit prima oară întîmplător la OTV, în tragica zi de 11 septembrie, tocmai
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
nu exiști. În același timp, e foarte greu să accepți că exiști. Îți dai seama deci că mă aflu într-o situație ambivalentă, pe care unii o apreciază, alții o gustă, cei mai mulți o antipatizează profund, iar eu îmi permit de la "înălțimea" acestor "realizări" să privesc cu oarecare distanță palmaresurile literare și să mă distrez de faptul că se decernează premiul Nobel la... București". Ca și, iarăși în manieră "comparatistă": "Un om a publicat 12 volume în străinătate sau în limbi străine
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
felie" pentru întreg. Ar fi vorba mai mult despre o aducere la același numitor a celor două dimensiuni, biografică și poetică. Paradoxul apare clar în unele versuri: "Dar mai presus de toate/ întreaga lume e dezamăgită/ pentru că nu sînt la înălțimea ficțiunii/ pe care o scriu./ Nimeni însă nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
punîndu-i efectiv condeiul în mînă. Nu voi spune că descoperirea a fost egală în valoare și importanță cu aceea realizată prin Creangă. Dar s-a demonstrat a fi o descoperire de seamă. Slavici nu este, se știe, un creator de înălțimea celor trei mari contemporani ai săi (Eminescu, Caragiale, Creangă). Dar se situează, cu siguranță, în imediata lor succesiune. În capitolul despre Junimea din lucrarea colectivă Istoria literaturii române moderne Tudor Vianu, integrîndu-l pe Slavici în paragraful "mari creatori", nota că
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
fac decît să blestem clipa care a provocat întîlnirea fatală. D-na N., amfitrioană beneficiind de un început de celebritate pe plan local, grație eroicelor și neobositelor ei opinteli social-gastronomice vizează în realitate mult mai sus, tot mai sus, spre înălțimile ierarhiilor aristocratice ale mapamondului - aristocrația numelui, a spiritului, a averii, n-are importanță, ea îi iubește pe toți reprezentanții săi și toți sînt interșanjabili pentru inima ei largă: n-a dispărut bine unul dintre ei, chemat de Dumnezeu sau de
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
-mi imaginez ce-și spuneau ei acolo sus, atît de aproape și atît de departe de mine, Valéry s-a întors brusc, cu obrajii aprinși, cu ochii strălucitori, cu o expresie de bucurie pe față. Probabil că împreună escaladaseră cine știe ce înălțimi, în timp ce eu, jos, în stradă... Dar nu, și eu trăisem intens acele sublime trei sferturi de oră, dar numai prin intuiția dragă lui Bergson și prin regret. În sfîrșit, nu voi uita niciodată o convorbire pe care am avut-o
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
încît mie, ca spectator, să-mi fie indus sentimentul de realitate trăită efectiv, surprinsă, mai degrabă decît pusă în scenă. În consecință, încă din 1995, de la Before Breakfast, am hotărît: camera va fi purtată, tot timpul se va filma de la înălțimea ochilor - nu plongé, nu contre-plongé, nu traveling, nici un fel de procedeu altul decît acela simplu, al înregistrării evenimentelor care se petrec. Din cauza asta, filmul poate părea arid sau simplist ca abordare, dar cine tranșează astfel, fără a revedea filmul, cred
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
adesea fără obiect de care vorbeam la început, departe de a fi un simptom al indiferenței, aversiunii sau dezgustului față de ceea ce ne oferă viața, este, dimpotrivă, o reverberație a setei de a trăi, a nemulțumirii că nu putem fi la înălțimea ambițiilor și orgoliului nostru care ar ținti la mai mult, la mai sus, a oboselii în fața încleștării, mereu reînnoite, cu noi înșine și cu ceilalți. Omul s-a născut cu vocația oboselii", mai spune Cioran. La unii, mai puțin apți
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
nu îi displac nici micile șuete cu furnici și cu albine. Iar cel mai mult îi place, dincolo de orice îndoială, marșul villonesc-rabelaisian prin lume, însoțit de Păsări-Lăți-Lungilă și de ceata lui. Oare cum se vede lumea - basmul și realitatea - de la înălțimea unui Păsări-Lăți-Lungilă? Cine a fost Păsări-Lăți-Lungilă înainte de a se întîlni cu Harap Alb și trupa lui și ce va face el, după aceea? Va dura parteneriatu-i cu Ochilă? Iată o serie de întrebări, licite, în epoca în care se rescriu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
spune invers. Craiul e profund deziluzionat de cei doi fii mai mari, alături de care îi va fi dat să trăiască și care-l vor moșteni, probabil. Tristă perspectivă! Se va consola cu o iluzie. Că Prîslea s-a dovedit la înălțime. Dar craiul nu știe că, cel mai adesea, reușita primei încercări nu face decît să îți deschidă ochii asupra viitoarelor eșecuri și te face să joci așa cum cîntă Spînul. Nu știe sau, poate, nu vrea să știe. S-ar putea
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
lui Caius Dobrescu, Deadevă, din 1998. Nici eu n-am văzut emisiunea, ca și autorul, dar mi-l imaginez pe iubitorul de folk Tucă și pe istoricul literar Cristoiu citind stupefiați poantele lingvistice ale poetului și oripilîndu-se de lipsa de înălțime orfică a unor atare blasfemii poetice. Că acolo era altceva decît chiuvetă scris cu "q" și că suprafața agreabilă și comică a versurilor ar fi trebuit să dea de gîndit asupra a ce și cum ar trebui să fie o
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
suferit un anumit proces de prelucrare. în al doilea rînd, și acest lucru este cel mai important, sculptura lui Ghilduș sfidează legile fizice înseși, așa cum sculptura clasică le-a acreditat în mii de ani, și în afara celor trei dimensiuni cunoscute - înălțimea, lățimea și adîncimea - ea mai experimentează încă una, și anume profunzimea, care nu este o coordonată a spațiului exterior, ci una a interiorității substanței. Artistul își cunoște perfect materialul, îi știe spiritul și comportamnetul, iar accentul pus pe dimensiunea lăuntrică
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
al Liviei, făcut cu Octavian... Astfel încât, în momentul în care Livia află că Ovidiu o corupsese și pe Iulia minor, fiica împăratului, încurcând-o cu nobilul Silanus, sfidând legea romană, răzbunarea pătimașei femei nu întârzie. Ea aruncă trăznetul răzbunării, de la înălțimea ei, lovindu-l în plin și pe poetul libertin. Era vorba de un scandal imperial, la care ar fi contribuit și Ovidiu, ca ,,martor" sau complice... Poetul susține că doar a văzut ceea ce nu s-ar fi cuvenit să vadă
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
de varietate a spețelor critice, fiecare putînd năzui la o performanță care să nu fie neapărat comparabilă cu a alteia (cine e "superior"? un campion la haltere sau la alergări sau la box?), d-sa privește textele mai scurte de la înălțimea unui leu care ar măsura niște furnici: "Doar "culegeri"", "cronici de actualitate, comenzi redacționale pe termene scurte", "eterne foiletoane, uitate adesea de la o săptămînă la alta". Pentru a se întreba cu malignă voluptate și a-și da un răspuns pe
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
menționat că și la Harms acțiunea se petrece la bibliotecă). După ce-ți cauți cartea de care ai nevoie și pe care e aproape imposibil s-o găsești dacă respecți aranjamentul de acolo (poate-s aliniate pe culori, sau pe înălțimi...), dacă totuși există în vreun inventar, atunci ori n-o găsesc sau, dacă pînă la urmă (peste vreo oră) ți-o aduc, lipsesc tocmai paginile de care ai nevoie (sau oricum lipsesc niște pagini). Ca și inscripțiile de pe pereți (nu
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
trecem printr-o perioadă interesată de literaturi pe care nu le-am cunoscut până acum, e o mișcare foarte pozitivă și respectabilă de descoperire. Poate că literatura franceză plătește astăzi influența pe care a putut-o exercita de la o anumită înălțime, cu o voință hegemonică, de a da lecții altor literaturi etc. Este însă suficient să te uiți ce se află în librării, - există texte extraordinare... Ați amintit mai înainte de existența Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor de la Saint-Nazaire, în jurul căreia s-
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
însă și mai scund; ochii căutau pe jos un lucru pierdut; cărnos mai mult decît gras. Nu semăna cu tînărul zărit, într-o fotografie mai veche, slab, osos, cu fața lungă, cu părul revărsat în plete, cu ochii îndreptați spre înălțimi, cap plin de avînt și inspirat, ci un om mai mult matur, voinic, nestrujit chiar, cu un cap prea mare pentru trup, nebărbierit de cîteva zile. Simțise o deziluzie, nu-și închipuise așa pe poetul Melancoliei pe care imaginația sa
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]