3,048 matches
-
Ultimă oră! Candidatul Moscovei la președinția R. Moldova, Igor Dondon, promite anihilarea „pericolului unionist” când va ajunge președinte. http://independent.md/dodon-promite-sa-anihileze-unionismul-daca-ajunge-presedinte/#.V9QMvE2LTIU - Tov. Dondon, nu-i mai bine să trimiți un milion de români-basarabeni în Siberia, cum au făcut înaintașii tăi, și să aduci câteva sute de mii de ruși în locul lor ? Așa poți rezolva problema, care te tot chinuie! * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot.ro/ Ai nevoie de o informație? Mică, mica? O
TABLETA DE WEEKEND (164): AICI, EXPRIMAREA LIBERĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1473676481.html [Corola-blog/BlogPost/368581_a_369910]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhimandrit_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhimandrit_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432189840.html [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
ierahilor noștri ortodocși, spre inima lui duhovnicească m-am dus să-mi mărturisesc mândria că în Biserica noastră au existat asemenea caractere, printre care și unchiul meu. Iar el mi s-a alăturat în mândria de a fi avut asemenea înaintași căliți în Biserica pe care o păstorea și mi-a confirmat: Avea știință de unele acțiuni, cu toate că pe vremea aceea era încă tânăr, plecat din București după terminarea studiilor teologice. Dar îi cunoscuse pe ierarhii vechi, care fuseseră mutați sau
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
cabinetului, cum ar fi de pildă tabloul monarhului dat jos și în locul său pus portretul lui Gariballdi, „bărbosul din munți”, cum îl va surprinde Giusepe Tomaso di Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la domiciliu, ni-l descrie ca
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
unor surse inspirative de-o pregnantă și evocatoare diversitate. A abordat subiecte care vizau sondarea trăirilor profunde sedimentate în adâncurile omenescului universalizat. Mare iubitor de istorie națională și tradiție a simțit ca sacră îndatorire de suflet imortalizarea chipurilor unor vajnici înaintași, instituiți în fortifiante repere existențiale. Le-a intuit și etalat măreția, demnitatea, patosul, jertfa. Prin ancorarea de stătui în frecventate spații publice a completat ambianța cu înțeleapta veghere a suverane duhuri ocrotitoare. A fost, de asemenea, preocupat de furnizarea unor
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/negoita_laptoiu_1497424281.html [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
metaforică, în avantajul sintezei expresive. Tuturor mărturiilor artistice li se relevă specificitatea, statutul valoric, rezonanțele și corespondențele spirituale. Dincolo de obiectivitatea fixării în conștiința eternității a sentimentului de recunoștință și prețuire pe care urmașii l-au adus cu evlavie și puritate înaintașilor, cartea Profesorului Universitar dr. Cornel T. Durgheu frapează și încântă prin acuratețea, prin limpezimea cuvântului mereu încărcat de sens și savoare. Înzestrat cu un admirabil simț al lexicului subtilizat până la bucuria nuanței, fin orchestrată într-un ansamblu de adevăruri logic
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/negoita_laptoiu_1497424281.html [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
Gorunescu, acordă și Constantin C. Giurescu, când face referire în cărțile sale despre viața culturală brăileană, și despre fruntașii culturii ei; Panait Istrati, Panait Cerna, Mihail Sebastian, Mihu Dragomir ; Valeriu Gorunescu , primind girul unei creații , așezată alături de opera marilor săi înaintași. Cum viața unui om de cultură este străbătută de alese procesiuni în toată activitatea sa, trebuie să alerge și spre alte direcții diferite față de orașul in care s-a născut și a făcut cultură. Orașul unde a scris sute de
CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cuvinte_sub_forma_confesiunii.html [Corola-blog/BlogPost/355877_a_357206]
-
Nicopole (care s-a terminat cu un dezastru pentru creștini). Urcarea pe tron a fost la 23 septembrie 1386 și s-a mutat la Domnul la 31 ianuarie 1418. Trupul său neînsuflețit a fost adus de la Curtea de Argeș (unde erau îngropați înaintașii săi) și înmormântat la Mănăstirea Cozia la 4 februarie, în „cea mai frumoasă biserică de pe atunci”. Dar vitregiile istoriei au făcut ca mormântul domnitorului să fie profanat în mai multe rânduri. Oricum, locul său de veci a fost inițial ca
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la Mănăstirea Cozia. A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la mănăstirea Cozia.A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de boieri Olteni ce se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
revin în memorie astfel de amintiri. Satul nostru a fost descris de către doamna Maria RĂDĂȘANU, născută AILINCĂI, dumneaei într-o lucrare de grad în învățământ a scris foarte bine documentat istoricul satului nostru, cu trimiteri la alte lucrări ale altor înaintași ce au fost preocupați să lase ceva în urma lor pentru posteritate. Consider că au niște merite deosebite pentru acele vremuri, dar iată că azi mulți trec prin lume fără a lăsa nimic în urma lor cu toate că funcțiile și pregătirea lor îi
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Petia_satul_meu_natal_mihai_leonte_1352278198.html [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
ian. 1936) Desprins dintre coastele frământate și fumegânde încă ale Apusenilor, Roman Ciorogariu se naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la 1784, în Câmpia Aradului, (febr. 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din Giula (Ungaria de azi). După absolvirea cursurilor școlii
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_roman_ciorogariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
Oncu, Petru Pipoș- militanți pentru lupta națională a românilor din părțile Aradului. La începutul anului 1901 a fost numit director al aceluiași Institut, pe care l-a slujit până în anul 1917, funcție de pe poziția căreia a încercat să valorifice ideile înaintașului său- Dimitrie Țichindeal: Mintea, mărită nație românească, să ți-o luminezi și neam mai ales decît tine nu va fi!” A condus timp de 17 ani (1900-1917) revista „Biserica și școala”, acea foaie bisericească, școlastică și economică, fondată în anul
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_roman_ciorogariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_stelian_gombos_1390818235.html [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar, și de aici înainte, va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de vă întâlni și cunoaște, mulțumindu-vă în mod sincer și solemn pentru tot, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii avuseseră dreptate sau nu și să poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Alexandru cel Bun, pentru domn și soția sa doamna Marina, aflat azi în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463553674.html [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
unele care insinuiază mediul gospodăriei. Ne este cunoscută lucrarea, , Balconul''-executată după sistemul picturi, , punctate'', cu toate că acest stil se va naște și va devenii o adevărată școală, peste zece ani. Dar van Gogh prin această pictură se înscrie ca un înaintaș al picturii, , point''-ismului. Privind dintr-un unghi mai îndepărtat, lucrarea amintită mai sus, la o primă vedere, pare alcătuită din linii cubice. Dar ea aparține curentului impresionist, căci într-o măsură oarecare este realist . O parte din desene au
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1440090752.html [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
Viorelele sunt „o floare”... Copiii sunt „din flori”... Moartea nu e ceva ce doare, Aduce doar „fiori”... Stau și mă gândesc: În urmă Cu numai două generații, Când „casa” era ceva sfânt... Și-mi vin în minte „aberații”: Dacă toți înaintașii Au fost culți și venerați... De unde s-a umplut pământul De-atâția „arierați”? ------------------------------------ Ada SEGAL Gan Yavne, Israel 28 iulie 2015 Referință Bibliografică: Ada SEGAL - POEME NOSTALGICE (1) / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438254374.html [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]