1,681 matches
-
Călian și-a păstrat verticalitatea și onoarea, precum și deschiderea publicării a ”dreptului la replică” pentru cei considerați nedreptățiți de un articol, lucru extrem de rar astăzi. În 2007, Ilie Călian a revenit la vechea denumire a publicației Făclia și a fost încăpățânat să păstreze ziarul în varianta tipărită, rămânând cam unicul din oraș. Și azi pensionarii care citesc mica publicitate și necrologuri susțin prin abonamente ediția tipărită. Spre sfârșitul vieții lui Ilie Călian am avut privilegiul să povestim mai multe, să intru
ILIE CĂLIAN, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373318_a_374647]
-
fie niciodată prada. Sera: Mâine îți cade pânza pe ochi și o să mă rogi să te salvez de păianjen. Malu: Te-am rugat ... Sera: Să nu-i mai spun pe nume, păianjen. Malu: Cine poate să mai înțeleagă femeile? Se încăpățânează ca insectele să se legene în pânză, pe urmă cântă zadarnic. Sunt devorate de cel pe care l-au subapreciat. Sera: Avem noroc cu voi, păianjenii, care ne soarbeți viața picătură cu picătură, clipă de clipă. Malu: Mă duc. Sera
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
făcea voia de prea multă vreme și amenința cu fiecare ceas trecut să sape o nouă groapă în temeteu. Din zorii celeilalte zile simțea nevasta că venise cu adevărat vremea să aducă pe pământ o nouă viață, dar ea se încăpățâna să se arate, întârzia mereu și femeile de lângă ea, cu privire îmblânzită de milă încercau zadarnic să-i caute mângâiere. - Fata mea, săraca... Oare n-oi apuca să-mi mai văd un nepot? se tânguia una dintre ele, cu ochii
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
în conglomeratul de „rău”, identificând și eliminând în același timp „răul” din masa de „bine”, nu ne mai rămâne decât să interconectăm aceste puncte, obținând und rezultat armonic, pe care îl putem boteza generic „bine”. Nu trebuie să luptăm orb, încăpățânându-ne să impunem o soluție din afară, oricât de convinși am fi că ea este ideală. „Interconectați binele!”, acesta a fost mesajul pe care Johan Galtung ni l-a transmis la final, înainte de a se despărți de noi cu același
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
căuta în apropierea lui, cel puțin nu acum. După ce se naște copilul, poate revine la sentimente mai bune ... STAI! Nu este obligatoriu să găsească o soluție în această secundă. O poate face și mai târziu! Până la urmă, chiar dacă Lucian se încăpățânează să se dezică, acest copil care se va naște este sânge din sângele lui - nu se poate ca, până la sfârșit, să nu îndrăgească ceva ce este și creația lui! Ana se convinge singură că Lucian se va da pe brazdă
POLUL VRAJITOARELOR VIII de LIA BEJAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374097_a_375426]
-
înfățișare ai cincizeci de ani. Ca mentalitate ai șaptesprezece, așa că nu te grăbi să mori, mai ai timp să-ți împlinești vârsta! Dar dacă pleci acum din Roma și te stabilești la țară, vei trăi mai mult. Senatorul s-a încăpățânat însă și nu i-a urmat sfatul. A murit asasinat în anul următor, la Roma, de către dușmanii politici. Altora trebuia să le dea alte răspunsuri conforme cu felul lor de a fi. ,, Veți muri într-o zi în care veți
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
ci și lenea. Cu toate aceste condiții favorizante, de-a lungul vremurilor însă nu s-a întâmplat nimic din ce susțineau teoriile, asta dacă nu luăm în seamă milioanele de victime și nenorocirile de tot felul. Afurisita de societate se încăpățâna să funcționeze după criterii absolut perimate precum câștigul realizat prin muncă și reinvestit în dezvoltare. Evident prin exploatarea omului de către om! Ce cruzime! Numai că, la un moment dat, în cursul evoluției societății a apărut cercetătoarea engleză Morsiria Quizdan, o
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
5 ani la toate meciurile posibile. El era un microbist înrăit. A încercat să mă ducă la fotbal, dar hocheiul a fost iubire la prima vedere, iar astăzi, dincolo de unele probleme de sănătate și vârsta pe care o am, mă încăpățânez să mai joc, deoarece cred că mai sunt util echipei. Citește mai mult La ce vârstă și cum ați ajuns la hochei? De ce ați ales hocheiul și nu fotbalul, ținând cont de faptul că fotbalul a fost întotdeauna “la modă
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
5 ani la toate meciurile posibile. El era un microbist înrăit. A încercat să mă ducă la fotbal, dar hocheiul a fost iubire la prima vedere, iar astăzi, dincolo de unele probleme de sănătate și vârsta pe care o am, mă încăpățânez să mai joc, deoarece cred că mai sunt util echipei.... XI. LIRICA PRIMĂVERII, ANTOLOGIE COLECTIVĂ DE CREAȚIE LITERARĂ, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 905 din 23 iunie 2013. O nouă antologie a cenaclului literar online “Noduri și
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
prietenii pe care ... XXV. PROFIL DE AUTOR. SUNT UN PERFECȚIONIST, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011. Dumnezeu n-a vrut să mă fac inginer! El a vrut altceva de la mine și m-am încăpățânat însă el a hotărât într-o zi că ajunge cu prosteala! - Scrie ... scrie! mi-a ordonat într-o zi și fiindcă te-ai împotrivit vei suferi însă altceva mai bun nu o să ai de făcut ... așa că scrie! Și-am început
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
bune din liceu când îi ascultam comentariile cu gura căscată. De fapt aceasta nu este primul lansaj în literatura scrisă. Citește mai mult Dumnezeu n-a vrut să mă fac inginer! El a vrut altceva de la mine și m-am încăpățânat însă el a hotărât într-o zi că ajunge cu prosteala!- Scrie ... scrie! mi-a ordonat într-o zi și fiindcă te-ai împotrivit vei suferi însă altceva mai bun nu o să ai de făcut ... așa că scrie! Și-am început
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
2015 Toate Articolele Autorului Totuși Simt un deșert în mine când înțeleg, târziu, că vorbesc singur. Nimeni nu m-aude. Și sufletul mă doare când lumea mă exclude tocmai acum când totu-n mine-i viu. Oare de ce întruna mă încăpățânez să fiu ce n-am fost încă niciodată? Toți vor vedea o piatră în orișice agată și o infatuare-n al meu crez. Urc și cobor pe dune, convins că-i în zadar să cred că viața-mi încă mai
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
educație înaintașilor, celor care au pus din obligație sau din onoare profesională umărul, la creșterea și maturizarea omului și cetățeanului care voi fi mâine. Culmea, chiar fructificasem (și încă onorant) șansele oferite de sârgul neprecupețit al altora și eu mă încăpățânam să-mi schimb părerea care mă împiedicase trei decenii la rând să „fiu și orb și surd la viața din jurul meu”, cu referire directă la iraționala întârziere cu care trebuia să-mi repoziționez atitudinea față de dânsa. Nevrednicul de mine a
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
să descalece, rămânând așezat pe șaua bicicletei, cu-n picior sprijinit în pământ și cu celălalt pe pedală. „Crede că poziția asta-l face să pară important”, se gândi Petre Clăpăugea, sugrumând, din nou, cu brutalitate, un zâmbet care se încăpățânase să-i răsară pe buze. „Dacă s-a oprit la poarta mea, înseamnă că are ceva pentru mine” emise el un raționament logic. „Da’, nu putea tăntălău’ să vină până-n locu’ unde sunt io? Trebuie să m-aștepte la poartă
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
terror del sol hermético, extraño, pesado, agobiante, inexistente, querría, tímido, arrancarse de sí mismo, ser libre, ligero, mirar desde el aire el panoramă de la primavera florida, y luego, regresar al secreto país, a sus flores de ceniza. 8 Bătrânul se încăpățânează să rămână fidel mizantropiei sale generoase, bătrânul e atat de bun, încât, cum s-ar putea afirmă, cum s-a și afirmat, e de-a dreptul crud, bătrânul îi iubește pe ceilalți, si se urăște pe șine, își urăște prezenta
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
locomotivei, care vestea apropierea de stație, îi acoperi cu sonoritatea sa, gândul. Zgomot metalic de roți pe șine, imagini fugare; din nou retina era rănită de deznădejdea pe care o degajau alte ziduri și ferestre cu geamurile sparte, ce se încăpățânau să rămână încă în picioare, în acel imens ocean verde al primăverii pe sfârșite. Și stridența contrastului, îi dădea impresia unei reîntoarceri în timp, ca pentru a fi martora fără de voie a unui cataclism insidios, propagat pe neștiute, dar ale
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
care câștigă teren. William Blacker învață de la gazdele sale - un cuplu de țărani demni și respectați - nu doar limba ci și dedesupturile vieții lor simple, patriarhale, ci și acele lucruri care nu se transmit conștient, dar pe care el se încăpățânează să le formuleze în cuvinte, spre amuzamentul celor din jur. O face, în parte pentru că asta știe să facă cel mai bine - să scrie - și în parte pentru că simte că dacă n-o face el, n-o va face nimeni
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
teama în suflet că nu voi face nimic. Gândurile îmi zburau aiurea și deja mă gândeam cum va fi la toamnă, cum îmi voi petrece vacanța învățând ca papagalul și neînțelegând nimic din acele o mie de formule care se încăpățânau să rămână mistere. Am tras puternic aer în piept și am pus mâna pe clanță. În amfiteatru, câțiva dintre colegi erau împrăștiați prin sală stând cuminți în băncuțele lor, iar alți câțiva erau la tablă. Binevoitor, profesorul Grănicescu, un domn
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
om care ai fost întotdeauna, nu contează câte tăvăluguri au trecut peste tine, nu contează prin câte școli sau instituții ai trecut.Ca ai ieșit mai cizelat, măi educat sau mai nenorocit? Poate ! Dar în esență ești acelasi.Ai fost încăpățânat, te mai calmezi dar vei rămâne un încăpățânat. Ai fost mai sensibil și mai romanțios, anii trec, te mai asprești, dar în esență rămâi un romantic. Ai de multe ori senzația aceea de bine, de calm, de dulce liniște sufletească
UN GRAM DE COMPROMIS de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346756_a_348085]
-
5 ani la toate meciurile posibile. El era un microbist înrăit. A încercat să mă ducă la fotbal, dar hocheiul a fost iubire la prima vedere, iar astăzi, dincolo de unele probleme de sănătate și vârsta pe care o am, mă încăpățânez să mai joc, deoarece cred că mai sunt util echipei. Copiii care aveau stadionul în preajmă se îndreptau către fotbal. Mai târziu am constatat că un hocheist este de cele mai multe ori și un bun fotbalist, așa că cei mai mulți dintre noi ar
“REGRET CĂ ACUM GALAŢIUL NU MAI ARE ECHIPA DE ALTĂDATĂ” de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346503_a_347832]
-
pe scară, scâncește Mona, chinuindu-se să-și facă loc. -Treci pe deasupra, tovărășico, dacă te simți în stare spune un bărbat morocănos, care încerca zadarnic să-și aprindă o țigară. Curentul îi stingea de fiecare dată chibritul, dar el se încăpățâna s-o aprindă. Mult timp nimeni nu mai scoase o vorbă, încerca fiecare să-și facă loc pe culoarul îngust și plin de bagaje. Abia la Lehliu, se mai eliberă puțin, preț de câteva secunde, când unii coborau dar alții
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
putea să fie atât de mic? Atât de josnic? Josnic ca un covor superb. Simți cum lacrimi fierbinți îi alunecau pe obraji, o revoltă necunoscută încă se ridică în ea, încât brusc se întoarse cu fața spre Maur, care se încăpățâna s-o dezbrace. Privirile li se întâlniră și se fulgerară reciproc. Maur fu cel dintâi care privi iritat într-o parte apoi adăaugă tărăganat: -Hai nu face pe mironosița. Fulgerator mâna Oanei plesni obrazul lui Maur, cu o furie de
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Claudia urcă în fugă scările, locuia la etajul întâi al unui bloc cu patru etaje, își aruncă pardesiul în cuier cum făcea de obicei direct din prag și, tot ca de obicei, aceste se încăpățânează și cade. - Astăzi te descalific, spune cu voce tare. Nu mai ești în formă. Pentru o greșeală ca asta, un jucător de la Harlem Globetrotters și-ar fi impus un antrenament suplimentar de câte două ore, timp de zece zile. Lasă
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
s-ar impacienta. Poate că faptul ar trece chiar neobservat. Pentru că scriitorii nu sunt mineri sau lucrători la metrou.” Cu atât mai mult nu sunt observați „scriitorii de provincie”. Unul dintre ei este și Ion Iancu Vale, poet care se încăpățânează să nu scrie precum colegii săi postmoderniști, prețuit, pentru asta, de câțiva scriitori de primă linie, precum Constanța Buzea (1986), Mircea Horia Simionescu și Cezar Ivănescu (1997), opiniile critice ale acestora fiind reținute de autor ca parte finală la noul
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
ajunge în unul dintre cele mai jalnice și mai rușinoase momente ale istoriei sale? Cine ar fi bănuit că un popor, acelasi care a făcut Revoluția, va ajunge să joace într-o piesă atât de oribilă? Cu toate astea, mă încăpățânez să cred că, de obicei, în decembrie, istoria a fost generoasă cu noi românii și sunt convins că nici acest decembrie nu ne va ignora. Mai ales că nu sunt prea sigur că voi mai avea nervi pentru o nouă
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]