1,280 matches
-
jumătate din viața mea conștientă. Ar fi o mare nedreptate din partea mea să mă plâng că n-am fost "bine tratat": dimpotrivă, mă simt recunoscător și bucuros. Pe de altă parte, este incontestabil că, dacă aș fi fost mai puțin încăpățânat, dacă aș fi fost dispus să mă supun "regulilor jocului" în mod mai cuminte, cariera mea ar fi fost de proporții cu totul diferite: faimă, satisfacții economice, sociale și atâtea altele. Uite câteva exemple. Am continuat să scriu despre lucruri
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
ar merita. Majoritatea însă adoptă o eleganță de împrumut, nu o dată dezagreabilă prin nefirescul ei. Angela Marinescu nu-și pierde timpul cu asemenea regii. Ea se consideră marginalizată și afirmă asta cu franchețe ori de câte ori are ocazia. E profund subiectivă și încăpățânată ca orice poet. În al doilea rând, în ce privește absența din manuale, aceasta nu mai e un răsfăț, ci o realitate. Ar fi prea multe de spus despre alcătuirea programelor școlare și, oricum, asemenea lucruri nu se discută în spațiul unei
Probleme personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4352_a_5677]
-
volumul de cinci sute de pagini, indexate grijuliu, scris de Gheorghe Florescu. Iar dacă Dan C. Mihăilescu a optat, cu bună știință, pentru o astfel de stilistică ambiguă, mai mult ca sigur și-a dat curs unei intuiții cumplit de încăpățânate. Chiar marcat confesive fiind, amintirile celui dintâi cafegiu al țării, se dovedesc totuși integral convertibile în proză. La un curs, în ciuda majorei crize de receptare, ofertant. Argumente care să încurajeze o asemenea tranzacție se găsesc. Obișnuiți strict, după 1989, cu
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
adevăratul. Rar, și numai în situația "de criză" a reducerii ad absurdum, cu falsul. Suprema disperare a matematicii, să cauți și să nu găsești, e provocarea de pe urmă a literaturii. Arta ar fi, așadar, o "matematică" mai laxă și mai încăpățînată, dusă, cu orice preț, pînă la ultimele ei consecințe, pe firul unor demonstrații mai mult seducătoare decît pertinente. Matematica "romantică", așa-zicînd "de anticipație", nu este, nici ea, o "strategie" împiedicată în "pași". E, mai adesea, un "suflu", o viziune care
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
e și eficient. Demonstrativul aproape cartezian și sacadarea de slogan nu pot fi decât nocive: Nu cred în Dumnezeu./ Lumea e strâmbă pentru că Dumnezeu/ nu există. Există zaruri forceps și lame de ras/ inul și cânepa,/ Sunt influențabil dar adesea/ încăpățânat. Așa că repet: El nu există./ Nu pot ridica un sac de ciment tatăl/ meu poate fratele meu poate eu scriu/ uit numele proprii nu scuip pe jos observ/ pericolul doar după ce a trecut e la/ dracu-n praznic". Iată și
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
de vânturi. Vizitatorii ei? Ciobani, pădurari, excursioniști, militari, geologi, studenți; și nu în ultimul rând, preotul încă tânăr care i-a îngropat tatăl și care ascunde, sub sutană, o virilitate marcată. Într-un efort disperat de a-l cuceri pe încăpățânatul și retractilul vecin, Mara va ajunge să-i povestească experiența ei pe jumătate traumatică, pe jumătate plăcută cu surprinzătorul părinte... Augustin Buzura folosește masiv, în romanul de față, rețeta senzaționalismului epic, cu tot ce presupune aceasta: întâmplări șocante, deznodăminte tragice
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
fost grăjdar, cu pumn de oțel și suflet de aur. Un nătîng logoreic care vrea cu tot dinadinsul să-și facă prieteni. Greu de imaginat două ființe atît de incompatibile pe care întîmplarea le-a adunat în aceeași celulă. Muțenia încăpățânată a lui Ruby, care șade cu ochii boldiți într-un punct fix și așteaptă un moment prielnic evadării, îi dă impresia li Quentin că e, în sfîrșit, ascultat și că și-a găsit prietenul mult așteptat. Aceasta e neînțelegerea fatală
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
Dialog cu istoria e un exemplu de cutezanță discursivă defășurată după dictonul antic al perseverenței bine calculate: gutta cavet lapidem non vi, sed saepe cadendo. Picătura sparge piatra, dar nu prin forță, ci prin cădere continuă. Poukamisas e o picătură încăpățînată care cade mereu spre a fisura mentalitatea acelor politicieni care văd în viitorul Uniunii Europene un suprastat federativ în care națiunile trebuie să aibă bunul-simț să dispară cît mai repede. Descrisă succint, cartea este declarația de principiu a unui grec
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
nu trupul neînsuflețit sublimat, dar întru totul asemănător acestuia?“ (p. 124) În ciuda precizărilor lui Frenkian, care se întind pe zece pagini, cititorului îi e greu să intuiască de partea cui e dreptatea, și asta fiindcă tema rămîne de o obscuritate încăpățînată, pe care distincțiile etimologice nu fac decît s-o încețoșeze și mai mult. Simțind miezul opac la discuției, Frenkian vine în întîmpinarea nedumerilor cititorului: „Dacă sîntem întrebați: oare Homer își imagina un dublu aerian al corpului uman în viață, avînd
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
însăși această elucidare constituie, acum, o nevoie sine qua non a exegezei caragialiene? Era ea obligatorie? Sincer, nu prea cred. Obiectul preocupării lui Dan C. Mihăilescu mi se pare în sine cam imprecis (și nu spun asta în virtutea unui pozitivism încăpățânat). Care ar fi, la urma urmelor, foloasele unei radiografii riguroase a naturelului caragialian? și, apoi, cum putem determina gradul de rigoare al acestei ipotetice radiografii? După părerea mea, ideea unei „campanii pentru neobiografism” (p. 22) în istoria literară i-a
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
se comportă ca un om sigur pe convingerile sale, dar în această postură el nu devine arogant sau agresiv. E, dimpotrivă, înțelegător cu slăbiciunile umane și mai degrabă ironic cu neputințele adversarilor. Modul în care își susține ideile poate părea încăpățânat, mai ales că nu este genul de publicist care să scrie despre faptul divers, ci exclusiv despre gravele probleme politice și sociale naționale. Însă se face o confuzie între încăpățânare și consecvență: la Slavici nu este vorba de repetarea mecanică
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
ține (cel putin) de la comună primitivă și până la ipotetica societate normală? Un caraghios ce-și pierde vremea țesând iluzii? Un anonim celebru pe care abia de-l mai citesc verișoarele adolescentine și care este încredințat că întoarce sensul rotației pământului? Încăpățânat, chiar îndărătnic, țanțoș în zdrențele sale, lăudându-se cu rănile cu care s-a acoperit, suspect până la ăprimejdiosă orgoliosul scriitor nu este, în nici un caz, normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
de stil a celui lăudat tocmai pentru valențele "stilistice" ale prozei sale. Dar nu văd nici un rost să-mi plictisesc cititorul, iar pe cei deja înlănțuiți de "farmecul", "misterul", "rafinamentul" mateine oricum n-am să-i clintesc din orbirea lor încăpățânată. Dar tocmai astfel de orbiri arată de ce n-am fost capabili să ieșim pe piața internațională cu opere viabile. Orice editor străin cu gust ți-ar râde în nas dacă i-ai propune un astfel de text pe post de
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
va fi curând în librării. (I.P.) E mijlocul lui decembrie. Sfârșit de an. Puterile sunt pe sfârșite. Ceață și vânt. Viața face o pauză, totul e oprit în loc, așa cum patinează roata nimerită într-o groapă. Și în cap se învârtesc încăpățânate cele două versuri: ,Spre-amiaza vieții ajuns, fără de veste mă pomenii într-o pădure deasă..." Beznă deasă de tot și nici o geană de lumină. Rușine, Jenia, să-ți fie rușine!... În cămăruța mică dorm cei doi băieți, Sașka și Grișka. Fiii
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
te-ai face mai ușor, - pe Jupiter! să ne trăznească!... Să fie obligat să spună, ca Galileu, peste o mie și ceva de ani, la tribunalul Inchiziției, că nu se mișcă; scăpînd de rug, pentru ca pe urmă să-și șoptească, încăpățînat, șoaptă ce ajunse în cele din urmă limpede pînă la noi: Și totuși se mișcă... Într-adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
Breban) și, în sfîrșit, cu deja menționata Simona, nume generic pentru o comunitate de femei de diferite vîrste și "orientări" care învață, sub ochii cititorului iremediabil sedus, să locuiască în același corp. Traducerile fiind în general foarte bune (poate cu excepția încăpățînatei plasări a predicatului în fața subiectului, necaracteristică englezei, sau a unor, să spunem, "nereușite expectabile", avînd în vedere particularitățile de limbă speculate atît de spectaculos de Caragiale, exemplu: celebra "Te iubesc, dar scapă-mă", replica "îndrăgostitei" Zoe, își găsește un echivalent
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
dacă nu le place cum arată un copil atunci când iese din pântecele mamei, să-l arunce în adâncuri, așteptându-l pe următorul. Se pare că Djarf însuși fusese un bebeluș care avea colici, și numai bunăvoința fluxului și perseverența sa încăpățânată l-au purtat spre celălalt țărm după ce tatăl său încercase să-l înece. De atunci încolo s-a luptat pentru răzbunare. Am fost cu el într-o campanie de cercetare și distrugere împotriva lui Ludovic cel Pios3 și am văzut
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
sub semnul unui neîncetat efort: "Plăcerea/ și furia/ de a crea/ de a distruge/ de a crea/ etcaetera/ un spațiu de limbaj/ de a-l tot goli/ și a-l tot umple/ cu obiecte de limbaj/ puterea și zădărnicia/ gestului încăpățînat și răbdător" (Iubire). Destrucția și creația sînt fenomene inseparabile, țelul fiind victoria, oricît de trudnică, a celei din urmă: "Mîna ta să distrugă/ acea floare/ acel copac/ apoi să le refacă/ bucată cu bucată/ în cel mai ascuns loc" ( Miezul
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
unui deștept care bîjbîie prin dialectică. Dar, fără să ne însușim superstiția intelectualului, refuzăm cu multă tărie cultul falsului intelectual. E ceea ce d. Istrati încearcă să fie astăzi. Dialectica lui e săracă, lemnoasă și moartă. Ideile îi sînt sub-idei. Ceva încăpățînat și întristător apasă această lungă proză, din care lipsește cultura, exercițiul gîndirii, simțul nuanțelor, jocul inteligenței. Și mai lipsește un lucru, care ar fi salvat totul: inima." Cine face politică sau politică literară și are urechi de auzit... Erată: în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
adăugînd diacriticele care le ușurează înțelegerea, fără a influența analiza). Extrem de des transformarea apare în formele verbului a fi: factor decisiv în răspîndirea modei, pentru că o reamintește la fiecare pas: ejti sau - mai coerent în fidelitatea fonetică - iejti ("ejti foarte încăpățânat", computergames.ro), redus chiar la (i)ej (abreviere reală, pe care o știm chiar de la Caragiale: c-eșt' copil?; îș' copil?): ,și i-am zis ,ej nebuun!!!"" (drumandbass.ro); ,ți-au dat impresia că nu iejti chiar prost", fanclub.ro), ejte
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
de vedere: al eșecului care ne pândește atunci când calitatea și cantitatea nu sunt dublate de flexibilitate. Toți cei care s-au ocupat sistematic de analiza de adâncime a produselor culturale franceze de astăzi au subliniat previzibilitatea, întoarcerea spre sine, localismul încăpățânat a ceea ce ne oferă cartea, filmul, muzica sau pictura franceze. Deși deschisă străinilor, Franța nu e deloc dispusă să împrumute valorile aduse de aceștia. Ea refuză sinteza, avantajele pluralității de viziuni, deși tocmai aceasta s-a dovedit explicația succesului modelului
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
Ungureanu a declarat pentru că s-a confruntat cu o revoltă a anti-reformiștilor. Clasa politică nu își dorește oameni capabili, premianți, a spus Ungureanu. El consideră că a rezistat în politică, devenind un veteran cu experiență, iar echipa sa este mai încăpățânată ca niciodată. După lansarea partidului Forța Civică, spune Ungureanu, putem vorbi despre dispariția generației politice FSN. -Cum, apreciați astăzi, la un an distanță, momentul care a dus la căderea guvernului Ungureanu? -Momentul căderii guvernului a însemnat o lecție. Ceea ce am
Ungureanu, la un an după moțiunea de cenzură: Clasa politică nu dorea premianți by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37954_a_39279]
-
de grup sau de partid. Iar aceasta determinare a echipei mele nu a plăcut multora. Nu-i nimic, am devenit între timp niște veterani cu experiență pe câmpul luptei politice, ne purtăm cu mândrie cicatricile și suntem încă aici. Mai încăpățânați ca niciodată. -Ce ați realizat în anul care a trecut de la căderea guvernului Ungureanu? -Pot spune cu mâna pe inimă: am continuat, cu consecvență, în direcția pe care pornisem. Sunt convins că, în momentul din viitor când vom privi în
Ungureanu, la un an după moțiunea de cenzură: Clasa politică nu dorea premianți by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37954_a_39279]
-
corect veritabil al romanului. Enid nu l-a putut corija până în ultima clipă a vieții. Dar nu-și pierde speranța. Ultimul paragraf e nepotrivit de asemănător cu celebrul "Tomorow is another day": "Toate corecțiile ei fuseseră în van. Era la fel de încăpățânat ca în ziua în care îl cunoscuse. Dar... avea șaptezeci și cinci de ani și intenționa să facă niște schimbări în viața ei." Căsnicia să fi fost corsajul de care s-a eliberat? Celelalte rafturi. Fiecare copil în parte a fost o
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
de temă. De aici și livrescul mult mai strunit decât ne-am fi așteptat, dar și extraordinarul artificiului și al artificiozității. Poate fi simetria amețitoare a fractalilor descrisă lingvistic și chiar îmbogățită prin proteismul codului poetic? Șerban Foarță e destul de încăpățânat, dar, mai ales, talentat să o facă cu asupra de măsură. Astfel, contrastul dintre matematicul structural și haoticul liric mai mult apropie decât să disperseze unghiul percepției. Un zoom focalizat într-o zonă distinctă, pe deplin nici a cuvântului și
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]