51,034 matches
-
BNR ( adică Banca Națională a României ) nu lucrează cu și pentru persoane fizice. Punct. Acu, ce să spun, poate suntem noi cam Înapoiați, dar cred că atâta timp cât se cheamă „Națională”, Înseamnă că este a Națiunii, mai ales că salariile fabuloase pe care le Încasează toți salariații aceste instituții sunt tot din buzunarul nostru, al Națiunii, deci al fiecărei persoane fizice În parte. Și stau iar și mă Întreb : cu noi, cei mulți și simpli, cine stă de fapt de vorbă, dacă nici burjuii plătiți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
oficiale atât în capitală, cât și în celelalte orașe, expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se evidența primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
celelalte orașe, expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se evidența primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de arendare, a fost aceea prin care curierii, cu ocazia transportului trimiterilor oficiale, erau obligați de a duce scrisorile și gropurile persoanelor particulare, fără a se pretinde taxe, decât în cazul depășirii greutății stabilite. Ridicarea dreptului antreprenorilor de a mai încasa taxe pentru transportul corespondenței particulare a fost primul pas pentru stabilirea monopolului de stat asupra acestor trimiteri. Pe baza reformei din 1852, s-au înființat în Moldova mai multe oficii poștale, printre care și cel din Fălticeni. De fapt, stațiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât și franco. Scrisorile porto se prezentau la birourile poștale ori se depuneau în cutiile de scrisori. La data respectivă în Fălticeni nu existau cutii poștale. Scrisorile prezentate fără plată erau primite și expediate ca și cele francate, taxa poștală încasându-se la destinație. Pentru cele franco era prevăzută și plata taxei transportului, prin folosirea mărcii poștale adezive. Mărcile puteau fi procurate de la birourile poștale sau de la diferiți comercianți și aveau o valoare nominală de 27, 54, 81 și 108 parale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mult redus ca mai înainte. Pentru o scrisoare simplă cu destinația în raza comunei de prezentare, 5 parale, iar în alte localități din țară, 20 parale, de fiecare 15 grame greutate sau fracțiune. Pentru distribuirea corespondenței la domiciliul destinatarilor, distribuitorii încasau în folosul lor câte 3 parale de fiecare trimitere. Pentru transportul gropurilor, pachetelor și obiectelor de valoare, se încasa la prezentare, taxa de înregistrare, taxa pe valoare, greutate și distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în alte localități din țară, 20 parale, de fiecare 15 grame greutate sau fracțiune. Pentru distribuirea corespondenței la domiciliul destinatarilor, distribuitorii încasau în folosul lor câte 3 parale de fiecare trimitere. Pentru transportul gropurilor, pachetelor și obiectelor de valoare, se încasa la prezentare, taxa de înregistrare, taxa pe valoare, greutate și distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare, gropuri și colete înapoiate sau distribuite la domiciliu, reexpediere, pentru trimiteri mici, ștafete, pentru un loc în diligență etc.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cailor aflați la locul de schimb și s-a admis antreprize între diferite localități, cu un număr fix de curse pe săptămână. Antreprenorii transportau expedițiile poștale cu diligența sau cariola și primeau în schimb, prețul obținut la licitație, plus taxele încasate de la călători. Din octombrie 1871, cursele poștale au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea poșta internațională. Pentru intrarea României, în mod direct, în traficul poștal internațional, trebuiau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mărfuri și hârtii de afaceri. În anul următor, avantajat a fost comerțul de cereale, prin majorarea greutății “probelor de cereale”, expediate fără creșterea taxelor. Din 1899, taxele de factaj pentru obiectele de mesagerii, predate la domiciliul destinatarilor, puteau fi încasate la prezentare, scutind destinatarii de această obligație. Rând pe rând, toate legile de exploatare, apărute după 1864, au fost modificate, completate, îmbunătățite și în cele din urmă înlocuite. Așa a apărut, la 25 februarie 1900, altă lege de exploatare. Legea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
etc. în scrisori simple sau recomandate și modifica taxele poștale. Legea majora cu 25 % taxele pentru coletele care depășesc 5 kg sau fracțiune; introduce o taxă pe greutate, atât pentru coletele adresate loco, cât și pentru cele expediate în țară; încasează taxă de factaj pentru mandatele cu valori mai mari de 10 lei, care se achită la domiciliul destinatarilor și încasează la destinație o retribuție fixă pentru obiectele recomandate cu ramburs și pentru mesageriile cu ramburs; dublează taxele scrisorilor și cărților
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
kg sau fracțiune; introduce o taxă pe greutate, atât pentru coletele adresate loco, cât și pentru cele expediate în țară; încasează taxă de factaj pentru mandatele cu valori mai mari de 10 lei, care se achită la domiciliul destinatarilor și încasează la destinație o retribuție fixă pentru obiectele recomandate cu ramburs și pentru mesageriile cu ramburs; dublează taxele scrisorilor și cărților poștale închise, la fel și taxele de magazinaj pentru obiectele de mesagerii neridicate la timp; reduce cu 40% taxele la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birouri poștale rurale de la reședințele subprefecturilor Moldova și Muntele și a biroului poștal rural din gara HeciLespezi, funcționau „birouri poștale comunale” și în celelalte 58 de localități. Multe din acestea au continuat să funcționeze și după anul 1900. Cu toate că, venitul încasat din taxele pentru scrisorile adresate în localități din același județ, se contabilizau în folosul județului, totuși cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal rural rămâneau destul de însemnate. La protestele județelor, în legătură cu aceste cheltuieli mari, Direcția Generală a întocmit un nou regulament, pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefonice județene puteau fi folosite de public în condițiile convenției. Județul putea instala posturi telefonice cerute de particulari, dar cu aprobarea SART și numai acolo unde SART nu era în măsură să execute asemenea lucrări. De la abonații particulari, județul putea încasa taxele, dar avea obligația să plătească la SART, o taxă fixă lunară pentru fiecare post etc. . În următorii zece ani, SART a efectuat lucrări pentru restabilirea rețelei telefonice și organizarea modernă a acestui serviciu. A refăcut sau înlocuit, unele trasee
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a datorat obligației pe care o aveau unitățile cooperației de consum cu punctele lor de desfacere și toate celelalte unități economice, instituții etc. de a expedia prin mandate poștale, la intervale mici de timp, sumele provenite din încasări. Expedierea sumelor încasate în alt mod decât prin mandate poștale constituia contravenție la normele legale privind funcționarea serviciilor de poștă. La creșterea numărului obiectelor de mesagerii o contribuție a avut sistemul colectării numerarului, încasat de către stațiile CFR Vămeni, Dolhești, Arghira, Preutești etc., prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mici de timp, sumele provenite din încasări. Expedierea sumelor încasate în alt mod decât prin mandate poștale constituia contravenție la normele legale privind funcționarea serviciilor de poștă. La creșterea numărului obiectelor de mesagerii o contribuție a avut sistemul colectării numerarului, încasat de către stațiile CFR Vămeni, Dolhești, Arghira, Preutești etc., prin genți sigilate, tip Banca de stat, introdus în 1961, pe linia Dolhasca - Fălticeni, iar modernizarea telegrafiei, în 1965, a dus la dublarea numărului de telegrame, unitățile de stat folosind excesiv acest
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
etc. până în anul 1988, când în localitățile în care CEC avea agenții proprii, unitățile PTTR nu mai executau asemenea operațiuni. S-a asigurat desfacerea timbrelor fiscale prin unitățile comerciale, cooperatiste și alte unități locale, precum și vânzarea cu amănuntul. S-au încasat taxele de abonament radio-televizor și s-a ținut evidența abonaților. Începând din anul 1956, încasarea taxelor s-a făcut tot trimestrial, dar prin aplicare de timbre de valori egale taxelor tarifare de abonament, confecționate special în acest scop. Timbrele au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau defalcate și repartizate salariaților în vederea realizării lor. Pierderea dreptului la premiere era consecința nerealizării planului de venituri. De aceea salariații foloseau deseori abuziv indicațiile speciale, aprovizionau cooperativele și alte unități economice cu timbre și efecte poștale peste cantitățile necesare, încasau unele taxe cu anticipație etc. Așa se explică realizările la limită sau depășirile modeste ale planului de venituri. De exemplu, per total, pe județ s-a realizat numai 101,0% în 1975, 102,3% în 1976 și 101,1% în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sumele asigurate în numele ASIROM, s-au închiriat casete video amatorilor, s-au admis la prezentare în sistem TPătaxe plătite) ob. de corespondență din categoria scrisori, numai înregistrate, cont avans, s-au executat operațiuni privind intermedierea de valori mobiliare, s-au încasat taxe și impozite de la populație etc. A continuat efectuarea de depuneri și restituiri CEC, prezentarea telegramelor interne și externe, încasarea taxelor de abonament radio-televizorradioficare, efectuarea convorbirilor telefonice de la cabină, executate de salariații poștali, mică publicitate, vânzarea timbrelor fiscale, a lozurilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
volum foarte mare de operații, ritm accelerat, folosirea unor unelte uzate etc.), se poate aprecia că În asemenea situații operează exonerarea riscului normal al serviciului. 2. Obligația de restituire. În conformitate cu prevederile art. 256 din Codul muncii, republicat, „Salariatul care a Încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite În natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
răspunderea patrimonială propriu-zisă se Întemeiază pe o faptă săvârșită cu vinovăție, pe când obligația de restituire are la bază plata lucrului nedatorat, Îmbogățirea fără justă cauză. Potrivit acestor dispoziții legale, obligația de restituire poate interveni În trei ipoteze: - când salariatul a Încasat de la angajator sume nedatorate (de exemplu i-au fost calculate și a primit drepturi salariale mai mari decât cele ce i se cuveneau); - când salariatul a primit bunuri ce nu i se cuveneau - care nu mai pot fi restituite În
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
În care se naște obligația de restituire. El vine să acopere Însă, prin excluderea tuturor celorlalte situații prevăzute de lege care antrenează răspunderea patrimonială a salariatului, cazurile când, fără a fi reținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume Încasate de la angajator, Întrucât acestea nu i se cuveneau, neexistând o justă cauză. De asemenea, având În vedere contextul reglementării, este evident că obligația de restituire se naște În legătură cu desfășurarea raporturilor de muncă’’. 3. Formele răspunderii patrimoniale ale salariaților. 3.1
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
situații: - angajtorul urmează să despăgubească salariatul decedat pentru prejudiciile materiale sau morale pe care i le-a produs din culpa sa, cum ar fi neplata salariilor, a indemnizației de concediu etc. - În cazul obligației de restituire, când salariatul decedat a Încasat de la angajator o sumă nedatorată, a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite În natură sau dacă i-au fost prestate servicii la care acesta nu era Îndreptățit este obligat la suportarea contravalorii
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
după afișarea listei de plată - se completează coloanele 2 și 3; - pe măsura încasărilor, zilnic, se completează coloana 4; în cazul în care se fac plăți parțiale în cursul lunii, sumele respective se vor cumula și se trece suma totală încasată în cursul lunii. Se taie o singură chitanță pentru luna curentă și restanțe. 4.”Evidența analitică (pe furnizori etc.) și cea sintetică a obligațiilor asociației către furnizori și prestatori de servicii și urmărirea furnizorilor neachitați -COD 14-6-24 (document cumulativ) <footnote
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
6. “Registrul pentru evidența fondului de rulment și a altor fonduri” Partea I: “Evidența fondului de rulment” -14-6-25-<footnote A se vedea ANEXA nr. 13 footnote> Total fond datorat pentru toate apartamentele după suplimentarea III = 19.800.000 Total fond încasat de la proprietari până în luna anterioară = 19.700.000 Total fond încasat în luna curentă = 100.000 Restanțe la finele lunii curente = - Acestea sunt informații necesare care, deși nu sunt cuprinse în conținutul Registrului 14-6-25, sunt inevitabile pentru urmărirea lunară a
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]