1,776 matches
-
prefecții, senatorii Și deputații hoți s-au pus să vă închidă În lagăre de ger și-n ger să vă ucidă... Cum Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
neuitarea Gândul colindând în cercuri, în spirale Străbătând obscure constelații De la margine la centru Centrul devenind margine Magnetizându-ne Timpul oprind Aducându-ne totuși aminte ades Că vremea trece Clipă se mută dincolo de înțeles. Amintește-ți lumină! Amintește-ți lumină închegată-n zapezi, Desprinse Căzute din apele primordiale Amintește-ți mersul nostru În zig-zag, prin verticale! Amintește-ți! Referință Bibliografica: Amintește-ți / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul ÎI, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
AMINTESTE-ŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346767_a_348096]
-
găsesc marginea, din care să-mi iau țărână, să modelez cu sidefiul mâinilor, încă o stea însingurată, albastră, a mea! Verdele gândului, în făptura urmei albastrului tău, se oglindește-n ape line... Nu mai căuta urme în vestigii demult părăsite... Închegată-n spaimă, mă scufund în frica de nu atinge cerul... Albastrul, E rană deschisă, verdelui... Referință Bibliografică: Este prea târziu să mai învăț, / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de
. ESTE PREA TÂRZIU SĂ MAI ÎNVĂŢ, de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346863_a_348192]
-
întoarceri necuprinse, Sephirotic,brațe-ntinse Te încalță. Sparge valul cu o mână Adâncită sub furtună, Și o-nalță. Carnea să îți fie noapte, Lumânare arsă-n șoapte Peste legi. Ca în delțile gândirii, Drept demult uitat al firii Să te-nchegi. Să te guști, să te miroși, În trei părți să te descoși Din rădăcină. Mugur să te-mpăturești, Tăcere să te-ncolțești Cu lumină. Ochi în zbor îmbobocit Dinspre tine la zenit Prefăcând, În elipse siderale, Peste umbr-aceeași cale Încălțând
DEZVELIRE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346907_a_348236]
-
Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei iubirea Și dorința vie pentru o îmbrățișare, Cu o rază mă cuprinde și-mi răspunde-n șoapte, Închegate-n melodia miezului de noapte: “Sunt a ta iubite, poți să-ți arunci scara! Rămâi cu mine aici, căci vine primăvara. Vom privi din ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu ești pentru mine, astrul pământean
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
întoarceri necuprinse, Sephirotic,brațe-ntinse Te încalță. Sparge valul cu o mână Adâncită sub furtună, Și o-nalță. Carnea să îți fie noapte, Lumânare arsă-n șoapte Peste legi. Ca în delțile gândirii, Drept demult uitat al firii Să te-nchegi. Să te guști, să te miroși, În trei părți să te descoși Din rădăcină. Mugur să te-mpăturești, Tăcere să te-ncolțești Cu lumină. Ochi în zbor îmbobocit Dinspre tine la zenit Prefăcând, În elipse siderale, Peste umbr-aceeași cale Încălțând
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
prefacăLa porți de mister.În întoarceri necuprinse,Sephirotic,brațe-ntinseTe încalță.Sparge valul cu o mânăAdâncită sub furtună,Și o-nalță.Carnea să îți fie noapte,Lumânare arsă-n șoaptePeste legi.Ca în delțile gândirii,Drept demult uitat al firiiSă te-nchegi.Să te guști, să te miroși,În trei părți să te descoșiDin rădăcină.Mugur să te-mpăturești,Tăcere să te-ncolțeștiCu lumină.Ochi în zbor îmbobocitDinspre tine la zenitPrefăcând, În elipse siderale,Peste umbr-aceeași caleîncălțând.... III. ÎNNOBILARE, de Cruți Cristian
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
foc: planeta democrației, ce toate do¬rin¬țele le satisface și îți asigură ce i mai valoros pe lume, bună¬stare și pace”. Suplețea limbajului și fragmentarismul e, deopo¬tri¬vă, o metodă și o viziune, căci fizionomia exterioară se încheagă prin acumulări lente de senzații și detalii. Ro¬ma¬nul se poate încadra în specia celor ce oscilează între rea¬lis¬mul autentic și science fiction. Medic de profesie, Mircea Pavel Morariu abordează în mod psihologic acțiunile personajelor sale, fiind
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
și literare, cadre didactice universitare, prieteni din alte grupuri virtuale, prietenii prietenilor noștri...”. Era pentru mine, precum bine conștientizați, ocazia unică de a cunoaște oameni din alte cercuri în afara celor pe care le frecventez, dar și împrejurarea în care puteam închega alte legături de prietenie, ceea ce s-a și întâmplat, spre marea mea satisfacție și bucurie. Traficul deosebit de intens la acea oră m-a pus în întârziere cu două-trei minute. Am intrat în Sala Mare de Conferințe, „Mircea Eliade” a Bibliotecii
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuți, consideră că: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotareldr acestei țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei tări, umăr la umăr
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
licări ca un pulsar răspunzând mesajului S.O.S. - salvați sufletele noastre: ”În organigrama lumii, oamenii se numără până la unu!”... Numai tu, numai tu... hai cu mine, draga mea!”... ”Îndrăznește! Sparge clepsidra cu silabe, să curgă timpul și să se închege versul... Cântă, fato!” Se dezmetici cântând și adunând cioburile clepsidrei sfărâmate. Le dibui chiar și pe cele din cel mai ascuns cotlon. Toate, strânse într-o grămăjoară, au încăput într-un căuș de numai ”21 de grame”: bucăți de hârtie
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
este convertit de cel anchetat, așa cum se întâmplă cu locotenentul Grecu. În spațiul sordid al sanatoriului penitenciar de la Târgu Ocna are loc întâlnirea memorabilă dintre două personalități duhovnicești, este vorba de Valeriu Gafencu și Richard Wurmbrand. Între cei doi se încheagă o prietenie autentică ce însă nu va dura mult pentru că ros de boală și suferință, Valeriu trece în veșnicie lăsându-i însă prietenului său imaginea unui om care a reușit să câștige Raiul. În închisoare, după propriile mărturisiri, Wurmbrand Îl
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
împărțim același bărbat de vreo șase ani. - Adică? Cum să înțeleg asta? - Înainte de a ne căsători oficial, i-am fost iubită aproape un an. Dalia era mai mică pe atunci, era elevă la liceu la Focșani. Între noi s-a închegat o bună prietenie. Cred că simțea nevoia unei mame, nevoia de a fi iubită, ocrotită și alintată de un suflet de mamă. Poate nu știți, mama Daliei a avut cancer și orice tratament folosit nu a mai putut să o
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
și cresc munții și faci să se ivească Un lung convoi de rugători smeriți, vezi bine În misterioasa Ta grădină cu arbori și alei divine Din râsul Tău curg apele-n cădere rapidă, înceată Deasupra apelor, cuvintele în forme se încheagă Și vin apoi șuvoi, să se așeze și să se adape În gurile noastre slăvitoare, ivite tot din ape Tăcerile, în rugă devin nădejdi, ca intr-un tainic joc Stârnind strălucirea și făgăduința acestui sacru loc În care înțeleptul cel
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
dar pline de substanță, din partea Cotroceniului. Însăși distinsa și destinsa doamnă Nuland a venit să-și vadă azi feciorul de la poale de Carpați, ce face o frumoasă figură prin Europa, devastată de o mână de teroriști. Francezi. Echipa prezidențială se încheagă greu, unguentul asigurând, voluntar (!) lubrefierea axilelor. Susțin, în continuare, MRU nu are ce căuta peste Iordan. De fapt, toate partidele trebuie să se hotărască cu cine merg în noile proiecte. Rateurile de stagiară (!) ale doamnei Bran s-au estompat, nemaifiind
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
le reneg, Au fost mereu clipe armonioase, Cu ele am format al familiei întreg. De trecerea timpului nu vor fi roase, Le voi folosi ca un bun strateg, Pe care altul desigur nu le apreciase, Vechi legături în suflet să încheg. Urcând pe a timpului largi terase, Amintiri voi încerca să reculeg, Din vremuri mult mai spațioase, Misterul vieții încerc să-l dezleg. Referință Bibliografică: AMINTIRI FRUMOASE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1473, Anul V, 12 ianuarie 2015
AMINTIRI FRUMOASE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377078_a_378407]
-
mă lovește în limba mea frumoasă, În limba mea în care scriu acu și acest vers. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea iubirile se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem livezi și vii, avem pâinică, Fiindcă
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ATUNCI SĂ VII ȘI TU Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi înflorește timpul pe urme, drumuri cu borne pe marginile sorții se-ncheagă într-o limbă tămăduind durerea întărind cusăturile vieții cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți
ATUNCI SĂ VII ŞI TU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376411_a_377740]
-
dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leaga. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... Floare astra ...Doar o căsuță -Ntr-un colț de răi, Doar o măicuța Și-o limba ai!... Dacă n-ai fi tu pe lume N-ar avea nici Codrul nume, Nu am ști de zi, de noapte Limba mea fără de moarte
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
rostite cu nodurice s-ar putea dezlega-n poeme.... II. ATUNCI SĂ VII ȘI TU, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. Îmi înflorește timpul pe urme, drumuri cu borne pe marginile sorții se-ncheagă într-o limbă tămăduind durerea întărind cusăturile vieții cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. Neprihănit îi era trupul întins pe otava de toamnă mirositoare. Umerii se-ngropau foșnitori sculptați în albul zăpezii pe care umbra nu se așeza. În flori erau închegate aromele verii privirea încărunțită ca o taină sonoră se alungea peste ape. Clipele devin diafane și se întrec să urce prin măduva timpului lumina din trup. Să înlăture durerea frustă straturi suprapuse în memorie nasc fericirea în ea. Cum se
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
suprapuse în memorie nasc fericirea în ea. Cum se învață zborul de păsări. Citește mai mult Neprihănit îi era trupulîntins pe otava de toamnă mirositoare.Umerii se-ngropau foșnitorisculptați în albul zăpeziipe care umbra nu se așeza.În flori erau închegate aromele veriiprivirea încărunțită ca o taină sonorăse alungea peste ape.Clipele devin diafane și se întrecsă urce prin măduva timpuluilumina din trup.Să înlăture durerea frustăstraturi suprapuse în memorienasc fericirea în ea.Cum se învață zborul de păsări.... Abonare la
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
disperare. (Romulus Vulpescu) Nici chiar deșertul n-o să ne aleagă Și pantele spre vârf sunt mai abrupte, Prea galbene sunt fețele, prea supte, Tristețea și durerea iar ne leagă. Prelins din rănile primite-n lupte, Peste grumaz tot sângele se-ncheagă, Iar inima nu poate să-nțeleagă De ce sunt podurile, toate, rupte. Atunci ne mai rămâne disperarea Și întunericul cel sumbru și meschin, Nu ne mai spală fețele chiar marea, Nici ploile ce, iată, nu mai vin. Din lacrimă rămâne numai
SAREA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375884_a_377213]
-
marea de iubire lupta luminii Generații urca peste generații turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
frumoase amintiri. Fiii satului Doh, din comuna Măieriște, județul Bihor și-au dat întâlnire astăzi cu locurile copilăriei, unde au făcut primii pași, unde au învățat primele slove ale abecedarului, de la dascălii lor, unde au deprins primele jocuri și au închegat primele și poate cele mai trainice prietenii. Te stingi! Tu, satul meu iubit, te stingi în agonie. Cei tineri au plecat pe la oraș, cei bătrâni, la cimitir, să nu mai vie, s-au dus și se tot duc, se duc
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]