2,835 matches
-
l-am primit de la viață. Încep să înțeleg ce înseamnă viața petrecută cu tine. Fiecare clipă când nu ești lângă mine se transformă în dor. Un dor care arde, pârjolește și nu am nicio pomadă care să ungă acest suflet încins de flacăra dragostei pentru tine. Cristian terminând de rostit fraza spusă dintr-o suflare, nu-i venea să creadă că a rostit aceste cuvinte. Se întreba unde este bărbatul care doar își ridica pălăria într-o reverență de curtoazie și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
în grabă, Abia pe patul morții, ca prin ceață, Vezi că vederea ți-a fost slabă... 44. Omnia vincit amor (Iubirea învinge orice) Iubirea este forța care-nvinge Orice și pe oricine... Chiar răpune... Și multe minți de proști poate încinge Când se preschimbă-n ură și taifun e ! Referință Bibliografica: Quod scripsi, scripsi.-.alte 22 de catrene inspirate din înțelepciunea omenirii / Romeo Tarhon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
nimic din ce-am lăsat. Părinții mei sunt umbre mergătoare, Dar au în suflet flacără - lumini Și ochii lor e-un cer în sărbătoare Când pruncii toți în brațe și-i mai țin. Mi-e inimă brăzdată cu un clește Încins în focul depărtării, pervertit, Cam toate... încep cu - “a fost și nu mai este” Și-n țarină se doarme la sfârșit... Mai port pe umeri zdreanța regăsirii, Cu flori și buruieni, din loc în loc, E dulce - amară clipa întâlnirii, Copile
MĂ ÎNTORC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349553_a_350882]
-
erau peste zece pisici maidaneze și numărul lor varia de la an la an, în funcție de cantitatea de hrană asigurată de „sponsorii” iubitori de feline. Eu eram “sponsor” din aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
zarea sidefie, văzduhul a nins, Magia iernii să se strecoare în vis. Iar cer de stele se oglindește-n ape S-apridă felinare-n feerică noapte. Pe munți strălucește cunună de stele, Când basm pune vrajă-n gândurile mele, Să îmi încingă ideile aprinse Și scântei să lase in slovele scrise. Privirea îngheață pe geamul de cleștar, Când lacrimi îmi topesc sufletul de ghețar, Să pictez ramuri cu mii de diamante, Pe geana lunii cu vise revărsate. În sânul iernii cu mantie
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
atingeau Și cu cât mai mult se iubeau Și El și Ea de toți uitau Fiindu-și sclavi,tot ei-stăpânii Nerăbdători se regăseau În dimineți În jurul lor clădind pereți Iar recele din nouă vieți Doar El și Ea îl încălzeau Încinși în miez de zi fiind Doar aparent El și cu Ea,e evident Se răcoresc pentru prezent La înserat gândind cu jind Și vine-n fine înserarea Cu briza ei Briză simțind doi porumbei Doar El și Ea visând la
POVESTE LA MARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349703_a_351032]
-
năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu vom reveni la peisajele evocate de talentații scriitori pomeniți mai sus, cu tot farmecul și frumusețea lor. Deși, alarmanta încălzire
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
apele Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu tablourile Bărăganului, pictate de eternul Timp. Dar, în toate aceste peisaje există „ceva
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Pandorei cu capacul etanș fierbea pașii ce urmau să se afunde-n lumină Stăteau în jurul mesei la mijloc în casa cu etajere umplute cu temeri zilnic până-n plafon de adulți confuzi Stăteau în jurul mesei la mijloc tăcuți urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Incident istoric, pag.71) În spiritual umoristic al poetului Marin Sorescu, autorul redimensionează „Universul Cunoașterii”, abordat cu tonul unei plăcute cozerii din care însă Imensitatea speră să-și reveleze substanța, ca în poemul: „Vorbind cu Nietsche” (pag.82), „Spiritul ne încinse cu o centură de foc/ și ardeau de nerăbdare la baza muntelui/ să punem timpul, așa cum a fost, la loc”. (pag.82) Se regăsesc teme filozofice tratate pe un ton familiar, uneori umoristic; personalități marcante din patrimoniul cultural universal participă
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
Au aceleași roți, volane, Ca la Boston și la noi, Bașca,-a dracului belea: Nu găsești, de intri-n boale, Să-ți parchezi o tinichea, În New York, ca și-n Bucale! Iar la mareee...ce noroc, Vara, cănd te-a-ncins văpaia, Să găsești sub soare-un loc La Miami, sau Mamaia!... Anul Nou să ți-l petreci, Că e Aspen, că-i Predeal... Mai ușor e-un loc de veci De găsit și...chiar central! Și-n final, vorbind de
TOT O APĂ ŞI-UN PĂMÂNT! de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348552_a_349881]
-
a celui care îl purta, când necazurile se abăteau asupra lui. Suntem singurii locuitori ai ținuturilor dintre Balcani și Carpați, în zona aceasta a trăirilor istorice ale tracilor, care și-au croit din pielea animalului sacrificat brâul ce le-a încins mijlocul, alăturându-i nemuririi prin sacrificiu, pe lângă cel confecționat din lână. Prin crearea lui, brâul s-a dovedit atât material, cât și spiritual să fie definit un obiect de protecție. Lățimea acestuia se calcula și se ridica ca o dimensiune
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele că-și aduna, / Cu brâu lat se încingea, / Mijlocelul că-și strângea”(8) , vârtoșea coloana legăturii tânărului cu Universul, îi prelungea viața până la lămurirea neînțelegerilor, după care sufletul i se desprindea și înălța la ceruri. Brâul era curcubeul lui Dumnezeu și, poate, de aceea bărbatul din Țara Moților
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în portul popular din Țara Moților, numai istoria o va putea spune odată, însă Biblia, ca mărturie, ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a încinge, a vindeca, a întreține viața și nicidecum a împresura mijlocul mărginindu-i trăirea, pentru că brâul (cingătoarea, chimirul) are și rolul de a poziționa biped omul, tocmai pentru a-l diferenția prin fel de toate ființele pământului. Spiritual, el semnifică simbolul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în blestem: „Cu blestemul s-a îmbrăcat precum cu o haină, / ca apa i-a intrat în măruntaie / și ca uleiul, în oase; / fie-i ca o haină cu care se îmbracă / și ca un brâu cu care pururea se încinge.”( 11) Ca o prelungire a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
până la predare își mai pierdau din greutate și la sfârșit ne alegeam cu hainele rupte, cu frigul îndurat aproape pe degeaba, pentru câțiva lei. Exista în sat un cazan de țuică unde veneau oamenii cu borhotul de la zarzăre sau prune, încingeau focul la cuptor, scoteau apă de la pompă și așteptau răbdători picătura care le veselea sufletele făcându-i să mai uite de necazuri. Cazanul se afla în curte la Tudorița, o femeie cumsecade dar mioapă și pe care ori de câte ori o vedeam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mărăcini că una două le auzeai fâsâind și se dezumflau micșorându-se iar noi ne întristam peste măsură. Părinții se duceau la muncă, printre noi se răspândea imediat zvonul cine are o minge nouă, amatorii răsăreau ca din pământ și încingeam o miuță de mai mare dragul. Nu mai știu cu ce fel de minge am jucat odată fotbal pe izlaz, știu numai că m-am înfierbântat de curgea apa de pe mine și când s-a întrerupt jocul, am alergat până la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
purcel, în beciuri adânci. Doar în ziua aia era ceva forfotă. Aveau distracție. Copiii făceau întrecere, care să nimerească, cu bolovani, testiculele lui Amza. Nici nu mai putea să țipe de durere. Muștele se îngrămădeau, atrase de untura, care, acum, încinsă de soare, îi frigea pielea mai rău decât focul. O vădană miloasă, a alungat copiii și i-a dat ceva apă de băut. Spre seară l-au plimbat prin comună, cu mâinile legate la spate, târât c-o funie de
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
merg din nou acasă dornică de a nu renunță la bătălia pe care o dau cu tot ce se întâmplă în casa mea. Am fost consiliata și Dumnezeu m-a întărit. M-am dus acasă și am hotărât să mă “încing”și să slujesc soțului și copiilor și tuturor celor din familia mea. Mulțumesc pentru tot ce ați făcut aici și am fost atât de impresionată cum Dumnezeu a putut să identifice problemele din viața multor femei și să le vorbească și
CONFERINTA NATIONALA DE FEMEI 23 – 27 IUNIE 2009 de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348654_a_349983]
-
Autorului Trec căi bălani fără hotar și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Si pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Cănd foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Si nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și
CAI BĂLANI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/348715_a_350044]
-
se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă-mi turna cineva ulei încins. Dita' explozia, măi băiete! S-a mai cutremurat pământu' vreo câteva secunde, eu stăteam trântit pe burtă, nea Titi era și
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă-mi turna cineva ulei încins. Dita' explozia, măi băiete! S-a mai cutremurat pământu' vreo câteva secunde, eu stăteam trântit pe burtă, nea Titi era și
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu ne bucurăm prea mult de această vizită neanunțată, dar nici nu ne permitem luxul nedemocratic de a-l alunga dintre noi, aruncând cu pietre încinse pe vatra țării. Citește mai mult „În primele mele rânduri de scrisoare vei afla despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]