3,054 matches
-
1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, pe de altă parte, necesitatea conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973) sunt „studii monografice” construite după o structură tradițională, cu dorință de obiectivitate și de claritate didactică. Premisele
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
necesar ca parte a unui anumit exercițiu, nu aplecați capul în față, spre spate sau dintr-o parte în alta în timpul practicii; gâtul rămâne aliniat cu șira spinării și întins în sus prin împingerea ușoară a bărbiei în jos, fără înclinarea capului în față. Încercați să mențineți relaxați mușchii gâtului, atât la exterior, cât și la interior. Orice tensiune la nivelul gâtului are tendința de a bloca fluxul liber al energiei spre cap; ochii se țin, de obicei, întredeschiși în timpul exercițiilor
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
-vă mâinile și întindeți-vă brațele către cer; expirați în timp ce vă întindeți spre dreapta; inspirați în timp ce reveniți la poziția verticală normală; expirați în timp ce vă întindeți spre stânga Beneficii: acest exercițiu deschide întreaga cavitate toracică în vederea pregătirii pentru respirația abdominală profundă. Înclinarea alternativă într-o parte și în alta dilată și contractă ambele părți ale plămânilor și deschide circulația energiei prin meridianele care se găsesc de-a lungul trunchiului și care continuă în brațe. De asemenea, ajută la realinierea vertebrelor și la
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ci să le puneți pe seama universului din care provin și să le oferiți ca daruri celor ce au nevoie de ele. Dar, atunci când apar, trebuie să faceți un gest de recunoștință și apreciere față de univers, cum ar fi o ușoară înclinare a capului, o rugăciune de mulțumire șoptită sau recitarea silabei sacre (mantra) adecvate. Astfel de gesturi întăresc legătura în dezvoltare dintre spiritul individual al unei persoane și spiritul primordial al universului și ajută la a împiedicarea orgoliului personal să își
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
asume o mie de posturi, adică de poziții pe care să le păstreze un anume timp fără a resimți oboseala (Gordon W. Hewes). O temă ce a suscitat interesul cercetătorilor o constituie ecologia posturii. David B. Givens (1999) menționează: 1. înclinarea ușoară spre interlocutor, care denotă “a acorda atenie”; 2. retragerea sau răsucirea corpului în altă direcție, semnificând “negare”, “refuz”; 3. expansiunea, care denotă îngâmfare sau aroganță; 4. înclinarea trunchiului, aplecarea capului, strângerea umerilor și micșorarea toracelui ar fi caracteristice depresiei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
interesul cercetătorilor o constituie ecologia posturii. David B. Givens (1999) menționează: 1. înclinarea ușoară spre interlocutor, care denotă “a acorda atenie”; 2. retragerea sau răsucirea corpului în altă direcție, semnificând “negare”, “refuz”; 3. expansiunea, care denotă îngâmfare sau aroganță; 4. înclinarea trunchiului, aplecarea capului, strângerea umerilor și micșorarea toracelui ar fi caracteristice depresiei și deprimării. Albert Mehrabian (1972) vorbește despre două dimensiuni fundamentale ale posturii: postura directă (immediacy) și postura relaxată. Albert E. Scheflen (1964/1972, 238) apreciază că în interacțiunea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
crudă tinereță, amândoi nenorociți, Voi cu inimi simțitoare, ce atât vă potriviți, Amândoi amici [cu] codrii, nebunii v-ați pus în cap, încît ochii-a vă deschide, eu mătușa, nu am cap. Dacă fost-au din iubire cea dentîi căsătorie? Înclinare, simpatie, nu știu ce a vrut să fie, Dar destul c-acea simțire voi amor o botezarăți Și să vă feriți de dânsul de a pururi vă jurarăți. Eu am visat, nepoțică, încă și mai multe poate Decât tine, decât dânsul, [însă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că ați fi anunțiat că vreți a // deschide în curând un ciclu pentru amici tineri ai dramaturgiei. Profesorul meu Primoquinto mi-a spus-o, el mi-a fost până acuma profesor de muzică; însă astăzi crede că am mai multă înclinare pentru declamațiunea înaltă, pentru că pot vorbi întruna, fără să mă-mpiedec, mai multe ore, lucru care te mișcă în orice privință... Apoi mai-nainte de toate trebuie să-ți spui că țin prea mult la garderopă, iaca vă aduc {EminescuOpVIII 431
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
verse și nu știi că numai când L-oi vărsa se-nobilează? LAIS (lui BOMILKAR) Aștept, spune. BOMILKAR (dictează) ... "Eu declar... " CHALKIDIAS Și nici încuviințarea mea n-o cereți voi măcar... Astfel vrei cu dinadinsul să mă faci ție dator Împrotiva înclinării astei inimă să dai zor? BOMILKAR Prin înscrisul cel de față, dat de mine, eu declar Că m-oblig de bună voie a plăti lui Bomilkar... CHALKIDIAS Și cu toată-mprotivirea mea, tu te lipsești de toate? LAIS (lui BOMILKAR) Mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iar pentru acoperire... CHALKIDIAS Nu vrei să m-auzi? O, Lais... BOMILKAR ... [î]i° cedez cu mulțumire Ce posed, și bani, și lucruri, și oricari giuvaiere. CHALKIDIAS Oare sufletul tău mândru îndrăznește să mai spere Să-mi câștige prin aceasta înclinarea? Să voiesc Chiar a te iubi, și totuși nu mai pot să te iubesc. Dar privește împrejuru-ți. Dac-ar spune acești păreți Ce văzură pe aicea în decursul unei vieți Ar striga la toată lumea și-ar vesti pe orișicine De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nordic al Pontului, el puse să zădărască pe Constantin, principele româno-bulgar, să irumpă în țara romeilor și-i făgădui acestuia o sumă mare de bani daca va lua parte activă la eliberarea persoanei sale. În aceeași vreme el fățărnici o înclinare și o simpatie adânc înrădăcinată pentru împăratul, îl rugă cu multă stăruință ca să-i dea voie să vie la Curte și declară că, chiar fără de această învoire, el va căuta să se apropie de împăratul numai din pură afecțiune pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a omului d-a nu esperia sau d-a nu gusta nimica fără de-a deveni în același timp productiv. Mai precis însă decât oriunde aceasta trebuie sa aibă curs într-o activitate a cărei început e condiționat prin instinctul (înclinarea, înclinul) imitațiunei. Dacă între acest instinct simțit de om și a (iritațiunei) agitațiune[i] (Erregtlieit) sale subiective pe care vrea s-o sensualize prin actiune și între realizarea însuși nu e neci o prăpastie pe care omul să fie nevoit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și logica generală și pură stă cu ea în raportul în care morala pură, ce conține legile necesarii morale a unei voințe libere în genere, stă cu doctrina proprie a virtuții, care consideră aceste legi sub împiedecările concrete ale sentimentelor, înclinărilor și pasiunilor cărora oamenii sânt mai mult sau mai puțin supuși și care niciodată nu poate constitui o știință adevărată și demonstrată, pentru că, asemenea acelei logice aplicate, ea are nevoie de principie empirice și psicologice. {EminescuOpXIV 390} II. DESPRE LOGICA
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Uneori, omului îi vine în minte și amintirea păcatelor ce le-a săvârșit mai înainte. Dacă, străpuns de amintire, va cădea în aceleași păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Daca durata mandatului pentru delegații singulari ar fi hotărâtă și fixată pentr-un timp mai îndelungat, optimiștii ar putea găsi admisibilă propunerea franceză. Dar această propunere nu spune nimic în privirea duratei mandatului, iar unele puteri se zice că tradează înclinarea de-a cere o succesiune repede a delegaților Comisiei Europene. Daca va pătrunde maniera aceasta de-a vedea e aproape primejdia ca, chiar în timpul elaborării reglementelor, Austria să rămână în minoritate și să nu poată opri primirea unor dispozițiuni cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această țară și mare mult la largul lor și în dragă voie trăiau oamenii înainte de epoca reformelor și înnoiturilor; se vor convinge că statul omenesc nu e rezultatul unui contract sinalagmatic, ci un organism produs de natura intimă și de înclinările unui popor și că arta politică e ca arta medicului; are să sub-vină acțiunii și reacțiunii binefăcătoare a naturii, nu să impuie legi a priori unui organism care 58 {EminescuOpXIII 59} nu poate trăi decât în conformitate cu legile lui înnăscute. Atunci se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvânt crima de la 2 mai a fost un act de curaj, cea de la 11 fevruarie un act de lașitate și istoria scuză cinismul, scuză crimele cari au sinceritatea de-a fi cum sunt, scuză oamenii cari au curajul caracterului și înclinărilor lor, căci ei sunt din lemnul din care se cioplesc oamenii mari, dar ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vrodată e lașitatea. Și oamenii cari conduceau pe soldat la rușine o știau aceasta, le era frică de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care poporul în adâncul convingerilor sale o dă problemelor în materie. Nu acel om politic va fi însemnat, care va inventa și va combina sisteme nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale poporului său. Nu acel istoric va fi exact, carele în fraze pompoase va lăuda sau va batjocori întîmplările în trista și searbăda lor conexiune cauzală, ci acela care va căuta rațiunea de-a fi a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte, nu să degenereze toate și să se condamne poporul întreg la un singur soi de muncă care să-l facă unilateral, inept pe toate terenele afară de unul singur. Natura poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, care adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțarea legilor și obiceielor străine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
C. A. Rosetti? Că în realitate trăim în republică, cu tot titlul de rege, și că dumnealui nu se 'mpiedică deocamdată de titlu; Că e treaba copiilor săi de-a înființa republica. Și acum ne întreabă: "Cine amenință? " Instinctele amenință înclinările, poftele nesățioase de îmbogățire din averea publică, dorința de impunitate a Mihăleștilor, ruleta răscumpărărilor de drum de fier introdusă în Adunări, corupția adâncă a partidului roșu și lipsa lui de convingeri politice și de moralitate. Toate aceste amenință și tron
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
A. Rosetti, nici a Giani, nici a Carada, nici a Xenopulos, că acest popor e întîi, fizic, cu mult superior celor numiți mai sus, intelectual asemenea, căci are o inteligență caldă și deschisă adevărului, iar în privirea onestității cugetării și înclinărilor e incomparabil superior acestor oameni. Am observat și mai mult: că clasa veche superioară, rea - bună cum o fi fost, seamănă în toate cu mult mai mult poporului; că are mai multă francheță de caracter și incomparabil mai multă onestitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a petrecut ca cauză o mie de ani în Bizanț și până azi a trebuit să treacă în organizarea fizică și morală a acelui neam, s-a încuibat în privirea vicleană, chiorâșă și mioapă, în fizionomia de capră, în înclinarea de-a avea cocoașă. Cu viclenia din privire corespunde daltonismul intelectual pentru orice bun moral, fie onoare, fie demnitate, fie adevăr; cu înclinarea cocoașei fizice corespunde cocoașa morală. Căci cine nu minte niciodată e natura. Când pune-n două picioare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a acelui neam, s-a încuibat în privirea vicleană, chiorâșă și mioapă, în fizionomia de capră, în înclinarea de-a avea cocoașă. Cu viclenia din privire corespunde daltonismul intelectual pentru orice bun moral, fie onoare, fie demnitate, fie adevăr; cu înclinarea cocoașei fizice corespunde cocoașa morală. Căci cine nu minte niciodată e natura. Când pune-n două picioare o caricatură, ea știe foarte bine de ce-a pus-o; și ceea ce ea fizic condamnă la uriciune e și moralicește urât și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cată să răsară din elemente statornice ca și dânsele, din natura pământului de sub picioare, a cerului de deasupra, a statornicilor datini și gândiri ale rasei naționale demprejur. Aceste idei se moștenesc în bunul simț comun al poporului, în aptitudini și înclinări de caracter pe cari le lasă părinții din părinți strănepoților lor; ele sunt însă lucruri pe cari străinii nu le pot înțelege chiar dac' ar vorbi cu sunete românești. Degeaba Giani, Carada ș. a. ar încerca, cu toată bunăvoința, să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au nimic de pierdut ei au târât în mlaștină lor morală poporul crescut puternic în umbra Basarabilor și a neamului Mușatin, i-au împestrițat limba, i-au sustras istoria și datinele, i-au escamotat șira spinării, comoara de idei și înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla cîrciocărească a stârpiturilor intelectuale, între produsul străin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]