3,113 matches
-
purtam fustă. În timp ce urcam într-un fel nu tocmai cochet, eram bine încredințată că doamna Taylor se uita supărată de acolo, de jos, direct la chiloții mei. Când am ajuns în vârf, m-am lovit cu capul de un perete înclinat, mic. Sheba stătea într-un colț, Polly întinsă pe pat, în altul. Tapetul cel nou al doamnei Taylor avea o nuanță de roșu bolnăvicioasă și totul în cameră - inclusiv Sheba și Polly - era scăldat în această lumină. — Sheba? am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ar fi putut să jure că și-a auzit din nou numele. A urcat pe-o pantă abruptă, a ajuns pe ceea ce părea a fi un vârf, deși nu era. Dincolo o aștepta o coamă și mai înaltă, și mai înclinată. Alice s-a uitat în jos, către tabără și către râu, spre locul care începea să fie invadat de fum - un fum gros, care înainta aproape de pământ. Când Danny a lansat barca fără ea, John i-a luat mâna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cutii când vin acasă. Sue, pot să vorbesc nițel și cu tata ? Când John a venit la telefon, zgomotele de pe fir s-au întețit. Alice s-a uitat în sus, spre capătul crevasei, dar stânca era netedă, iar panta prea înclinată. Nu mai avea unde să se ducă. Ai ajuns acasă cu bine ? a întrebat ea. Da. Am avut o haltă de patru ore în Boise. Au un McDonald’s decent în terminal. Niciodată n-a fost milkshake-ul așa de gustos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mei, În drojdie. Nu m-am clintit. Oare era dusă pe gînduri, supărată sau pur și simplu absentă? Buza de jos i se alungi ușor... parca era un copilaș gata-gata să plîngă și din unghiul din care Îi priveam capul Înclinat, i se vedeau nările - nasul ei avea o oarecare doză de impertinență. — Dacă e vorba de o bandă, mai e cum mai e, dar dacă nu găsim pe nimeni? Ce-ți poate spune un muc de țigară aruncat pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
asta? Oricum, confortul contează! Cine mai stă În ziua de azi să Împărtășească necazurile unui negustor de cărbuni... Orașul F, circumscripția numărul unu. Fostul sat F - strada principală Începe de la oficiul poștal. Un drum fără cotituri, pe o pantă ușor Înclinată, de aproximativ patru sute de metri, care duce pînă la treptele din piatră ale primăriei. Amestecate printre magazinele cu acoperișuri din țigle, casele de țară cu zăbrele și acoperișuri ascuțite ies bine În evidență. Am impresia că țăranii de pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
alergării... Rezistența Îmi scăzuse din cauza băuturii, fără Îndoială. Cu toate acestea, mă simțeam extrem de calm. Mi-am găsit imediat cheile de la mașină și-am pornit Într-o clipă motorul. Majoritatea muncitorilor s-au adunat gălăgioși la panta care forma planul Înclinat al digului - singura cale posibilă care făcea legătura Între albia rîului și drum. În clipa aceea, ultimele două microbuze, care se puseseră mai greu În mișcare, au reușit să-și croiască drum, claxonînd, cu faza mare aprinsă. Unul reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
puseseră mai greu În mișcare, au reușit să-și croiască drum, claxonînd, cu faza mare aprinsă. Unul reuși să scape, dar celălalt pierdu viteză pe la jumătatea pantei. Atacanții l-au răsturnat și l-au lăsat așa, la poalele dîmbului. Planul Înclinat al digului era puternic luminat pe o Întindere de aproximativ douăzeci de metri. Un stîlp alb, perpendicular, În iarba uscată, mustea de semnificație, dar nu-mi puteam da seama ce anume vroia să Însemne. Pe fundalul digului, atacanții se dizolvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
prin fața pasajelor cu jocuri mecanice. Starea de spirit a unuia ce se delectează cu asemenea jocuri trebuie să fie asemănătoare cu a celui care dispare. Doamne, ce muzică enervantă!... Priviți! Acolo, În fața stîlpului de telefon, localul acela cu intrarea puțin Înclinată... Acolo nu poți intra neînsoțit... Bănuiesc că se simt oarecum vinovați... din pricină că se joacă de-a dispăruții... Ușa era din plăci de lemn. Avea ciocănaș și balamalele-i scîrțîiau. Lămpile demodate aruncau o lumină ce făcea ca umbrele să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o mașină ce venea dinspre Roma, eram veselă că te găsisem, se făcea că era o după-amiază de vară; spre amurg, nu știu cum, ne urcarăm în Turnul din Pisa - tu cred că-l știi din ilustrate - priveam de sus, din turnul înclinat, oamenii se vedeau mici cum nici unul din ei nu putea să-și închipuie, poate era mărimea lor adevărată, tu te gândeai că asta era și statura dictatorilor care au bântuit acest secol, că pentru unii s-au ridicat statui la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
domenii (tematici), a obținut acordul guvernelor statelor membre pentru instalarea în unele zone de misiuni și a altor forme de reprezentare și asistență din partea O.S.C.E., chiar în situații mai dificile, când existau rețineri sau unele guverne erau mai puțin înclinate să accepte o "prezență străină". A apelat la "abordări regionale", țintind spre punți de colaborare cu organizațiile internaționale în cadrul "Platformei pentru securitate prin cooperare", adoptată cu doi ani în urmă de către O.S.C.E. la Summit-ul de la Istanbul, fără să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ștefan Gâdea, omul meu, simțind ce caut, mă ducea într-un loc pe care îl știa el. Fără să-mi spuie el nimic, am cunoscut acel loc. Era o grădină sălbatică, înflorită nou de la nuferii din baltă până la malurile ușor înclinate. Volburi se răsuceau pe trestii, iriși galbeni deschideau cărări, boschete de tamarix își atârnau strugurii dulce mirositori. După sălcii urmau pâlcuri de salcâmi înfloriți încă, al căror parfum părea că se târăște nevăzut și nesimțit pe oglinda luciului. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trident e ca și cum te-ar ataca un mistreț furios. Durerea e îngrozitoare, iar de cele mai multe ori cel lovit leșină. Există o singură cale de a evita tridentul, și anume să ții scutul într-o anumită poziție. Trebuie să-l ții înclinat ca un acoperiș, în fața ta. Dacă adversarul vrea să te lovească în cap, cu o simplă mișcare din umăr tu ridici ușor scutul, iar tridentul alunecă pe deasupra capului tău. Dacă vrea să te lovească la picioare, poți îndrepta scutul înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
taxă, iar băiatul lor de ceai le tăie în pătrate mititele. Ce chipeș e nepotul meu, spuse Ammaji văzând fotografia lui Sampath care ședea cu picioarele încrucișate printre florile de lotus, cu umbrela pe-o parte și patul de sfoară înclinat, părând absent din cauza întregii agitații cu maimuțele și pietricelele, cu fotograful care atârna undeva sub el, cu instrumentele sale cu aspect ciudat, militar și medical. — E o poză oribilă, spuse Pinky. Nici măcar nu s-a pieptănat. I se vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sumă excelentă, nu-i așa? Apoi Bill m-a lăsat în pace, slavă Domnului, și eu am luat-o agale spre bar să-mi fac plinul. Unsprezece treizeci, duminică dimineața, barul Shakespeare. În spațiul strâmt, ticsit cu sticle, sub oglinda înclinată, Fat Vince și Fat Paul, două generații de talente în aranjatul-și-debarasarea barului, aranjau tancurile de bere cu agilitatea unor maimuțe. Fat Paul și-a îndreptat spinarea și ochii mi s-au oprit pe fața uscată, lipsită de culoare. — Ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
stabilite. Locul nu avea nimic să-mi spună în plus față de ce știam. Am abordat acum meterezele abrupte ale castelului cu mâna lui Fielding sprijinită pe umărul meu. Ne-am aplecat peste balustradă, privind prin vălmășagul de crengi ale copacilor înclinați, care se rupseseră în ultima lor încercare de a escalada stânca. În spate se întindeau milele pătrate ale Harlem-ului - partea a doua, jumătatea cealaltă, ascunsă, a tânărului Manhattan. — Ce s-a întâmplat? am întrebat eu și mi-am aprins o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mă întorc alergând. L-am urmărit în timp ce fugea, ținându-și capul drept pe primii douăzeci de metri, pentru a-și asigura oxigenarea, apoi ținut ușor între umeri, în timp ce își fixa ritmul pașilor. M-am întors și am privit spre bordurile înclinate și mici ale străzilor, spre butucănoasele locuințe de închiriat și dintr-o dată fluxul din urechile mele a descoperit nivelul real, intensitatea exactă. Ochii mei au panoramat Harlemul cu un zumzet grav de premoniție, de parcă acolo, printre hornuri și furnale, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Loynel, spuse Fat Paul. — Da, răspunse Fat Vince. La drept vorbind, Fat Vince nu e vreun os domnesc, dar vorbește rotunjindu-și gura cu măsură. Nu și Fat Paul, cu pieptul lui masiv, cu fața lui impasibilă, cât o lespede înclinată, cu părul aspru și nemiloasele sprâncene blonde, care dau ochilor lui licărul unui dihor bătrân, ce știe totul despre cursele de iepuri și găurile de șobolan. Aș zice că Fat Paul nu-și prea face griji din cauza accentului. Nu umblă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Anglia. Iată-mă, deci, mormăind, dând paginile în mare viteză, cu umerii ridicați și capul vârât în piept -gând, din cauza zgomotului făcut de o palmă care mi-a căzut cu tărie pe spate, posterul central, pe care îl țineam ușor înclinat, mi-a țâșnit violent din mână. Mi-am ridicat ochii alarmat, surprins, îngrozit. O fată plinuță, drăguță, cu un șal mare, cu două insigne pe reverul pardesiului de catifea, cu fața și întreaga ei ținută vibrând de energie, hotărâtă, exaltată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
stele. Lorne își făcu apariția pe covorul mare, în al noulea cer, îmbrăcat într-un halat alb, întinzându-mi din mâneca largă o mână care tăia aerul condiționat. Se răsuci, cuprins de o grabă tăcută și îmi arătă spre fereastra înclinată - acesta era balconul lui, loja lui particulară, deasupra Manhattan-ului asudat. Îmi turnă ceva de băut Am fost surprins să descopăr gustul whisky-ului și nu al nectarului în paharul aburit Apoi Lorne mă privi lung, cu o candoare nedisimulată. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe o ulicioară din spatele clădirii Poștei, așteptînd să plece vaporul care să o ducă În America. Miquel s-a dus la adresa respectivă, o scară Îngustă și mizerabilă, ocolită de lumină și de aer. În vîrful acelei spirale prăfoase de trepte Înclinate, Miquel a găsit-o pe Sophie Carax, Într-o cameră de la etajul al patrulea, băltind de umbre și de umezeală. Mama lui Julián stătea la fereastră, așezată pe marginea unui pat nenorocit pe care Încă mai zăceau două valize Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Copitele cailor trecând printre ienicerii neclintiți, gata să se lase uciși. Printre sutele de cadavre ale răzeșilor și ale turcilor. La cinci pași În fața voievodului, Ștefănel, cu același chip Împietrit, ambele mâini duse În față, ținând cele două săbii ușor Înclinate, ochii aproape Închiși, simțind orice mișcare din jur. Alexandru, apropiindu-se de el și neîndrăznind să-l atingă. Săbiile duse În teaca de la spate, cu un gest fulgerător, așa cum fuseseră scoase. Chipul Îmblânzindu-se, ochii mari, albaștri, devenind luminoși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sănătatea mentală și sufletească, pentru a ieși din sfera nenorocirilor care îi pândesc. O persoană care trăiește în solitudine este expusă viciilor, pericolului de a fi racolată de propovăduitorii unor secte religioase oculte, este predispusă la o boală psihică și înclinată să cadă victimă unor indivizi situați la periferia societății și cu moralitate degradată. Referindu-se la singurătate, Göethe o aprecia ca pe nimic mai periculos iar Th. Gautier o caracteriza ca fiind cea mai rea tovarășă atunci când cauți ușurare și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de a lupta cu asta mi-au marcat copilăria. Precum un greier cu brațe lungi, mama încerca parcă să oprească o căruță care era gata să treacă peste familia ei. Arșița verii pârjolește cărarea. Sicriul e purtat într-o poziție înclinată, din cauză că oamenii au înălțimi diferite. Mama își închipuie cât de neconfortabil s-o fi simțind tata, zăcând înăuntru. Mergem în tăcere și ascultăm sunetul făcut de încălțările noastre rupte când lovesc țărâna. Roiuri de muște se țin după sicriu. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
curgă mai departe, până când întâlnește Marea Chinei de Est la Shanghai. Wuhu înseamnă „lacul buruienilor care cresc luxuriant“. Casa noastră, reședința guvernatorului, avea un acoperiș din plăci gri de ceramică, cu chipurile zeilor stând la cele patru colțuri ale streșinilor înclinate. În fiecare dimineață mă duceam la lac să mă spăl pe față și să îmi pieptăn părul. Imaginea mea se reflecta în apă la fel de clar ca într-o oglindă. Beam apă din fluviu și tot în el făceam baie. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sau se încruntă. În ciuda înfățișării sale neplăcute, blândețea și bunătatea sa mi-au cucerit inima. Lui An-te-hai îi plăcea la nebunie să-l privească pe Li Lien-ying aranjându-mi părul. Li știa un număr incredibil de stiluri: coadă de gâscă, pasărea înclinată, șarpele încolăcit, vița cățărătoare. Când peria, mâinile sale erau în același timp ferme și blânde. Era cât se poate de uimitor, dar n-am găsit niciodată păr pe jos după ce termina. Făcuse minuni. I-am spus lui An-te-hai că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]