1,441 matches
-
își cumpărase o mașină la care ținea foarte mult cu care pleca deseori însoțită de copii și de bonă în diferite locuri. Nu foarte departe cei drept, dar așa câte o escapadă tot mai făceau. În acea vară însă, se încumetă și plecă acasă, la țară, unde erau asteptați cu mare nerăbdare. Mai fuseseră din când în când, așa , de multe ori în trecere spre o altă destinație, dar niciodată Maria și copiii nu-și petrecuse mai mult timp acolo, în
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
Jurnalul instantaneu La capătul Pământului: Expediție în Antarctica, bogat ilustrat fotografic, dar și video, relatează o aventură la Polul Sud (cu vaporul „Plancius”), la care temerarul Florentin Smarandache, după ce a vizitat toate meridianele și paralele, era inevitabil să nu se încumete, iar apoi să nu ne-o redea, în aceeași notă concisă, fragmentară, refractară la prea mult subiectivism, cu care ne-a obișnuit din precedentele însemnări instante de călătorie. (Editorul)
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
rău să-și ducă odraslele la școală cu mașina, altfel drumul se parcurge la picior, sau cu bicicletea, când e vreme bună. Satul e înconjurat de păduri. Pe timpul iernii, Gheorge care fusese pădurar și câțiva prieteni ai săi se mai încumetau să se avânte în pădure, restul sătenilor erau prea bătrâni și le lipseau forțele s-o mai facă, iar tinerii băteau drumurile spre oraș mai mult cu mașinile, nu erau atrași de plimbări prin pădure ca cei din generația veche
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
mare, gheața și terenul ostil, frigul excesiv sunt obstacole de care se izbesc navigatorii. Frații Nodal navighează cu două caravele (caravel), în anul 1618. Jacques l'Hermite (c. 1582 - 1624), cunoscut și ca Jacques le Clerq, un comerciant olandez, se încumetă și el în areal, în anul 1624. În Golful Nassau, 14 dintre mateloții săi sunt uciși de aborigenii Yámana. Îl va urma alt olandez, Hendrik Broer, în anul 1642. Alte expediții în Țara de Foc sunt întreprinse de Beauchesne (1698
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului pornită din niciunde, o zvoană se`ntrețese între lumini și umbre, stârnind porniri alese. eu mă încumet lume să cred că-s mai de soi căci singur fac lumina ce o îndrept spre voi! aduse licuriciul o primă mărturie și pâlpâi în noapte cu alți confrați - o mie. ești mult prea mic amice ! grăi o stea din
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
o salveze de la moarte. Se închină și se rugă la Dumnezeu, mulțumindu-i pentru fapta Sa. El a fost îngerul păzitor al fiicei sale. Doamna Trifan, îi transmise lui Ștefan mulțumirile soțului și ale fetei, pentru faptul că s-a încumetat s-o salveze, riscându-și viața. Îi va fi recunoscător veșnic și este fericit că în această vară au devenit colaboratori, poate că vor fi și în verile viitoare dacă afacerile le vor merge bine și în continuare. Familia Trifan
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
roată oilor, fiind nădejdea și prietenii de încredere ai ciobanilor. Nu de puține ori, lupii, chiar și cei cu două picioare, încercau să fure câte o oaie, dar fără folos căci „cerberii” noștri încurcau socotelile, la orișicine s-ar fi încumetat de o așa ispravă. La un moment dat, în timp ce oile mâncau liniștite, lăsate în grija câinilor, am adormit. Când ne-am trezit, ia oile de unde nu-s! O noapte întreagă, ne-am rotit pe lângă oi, fără însă să le vedem
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
să ia doctoratul, dacă nu făcea ceva inedit, dacă nu inventa ceva original. Nu exista situația să copieze vreunul dintre doctoranzi și nici să îi facă altcineva lucrarea, întrucât era ceva greu de realizat și nimeni nu s-ar fi încumetat s-o facă, pentru că nu ar fi putut face invenții pe bandă rulantă. Ca inspectoare, Mona putea pune la cale și îndeplini cele mai diabolice scenarii, cu profesorii care îi erau superiori ca pregătire, pentru a distruge concurența, folosindu-se
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
făcea o pauză scurtă și ziua cea mare, care vestea venirea adevărată a primăverii și, implicit culesul ghioceilor. Ca și primăvara însăși, Poiana a Treia venea când voia ea, aducând bucurie, descătușând veselia. Se arăta doar celor vrednici, care se-ncumetau să ia taurul de coarne, plecând la drum în căutarea ei. Eu o suspectam chiar că ar sta pitulată într-un culcuș, hibernând ca urșii, pândindu-ne și luându-ne prin surprindere când ne așteptam mai puțin. Nu noi o
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
semnul grijei de o parte și de cealaltă, de a nu invada prea mult, unul, sufletul celuiulalt.L-am cercetat mult și atent smirnă pe actorul Valentin Uritescu. Mi-a indus ca certă imaginea unui om ce nu s-a încumetat niciodată să facă gesturi de cascadorie prin canioanele vieții sale, nu a jucat niciodată, în exterioritatea teatrului și cinema-ului, un spectacol de bravadă la scenă deschisă, dar întreaga sa viață a fost până la momentul prezent act al trăirii într-
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
câteva zile pentru ca să-și înmormânteze părintele. Am rămas în timpul acesta singur acasă. M-am descurcat și eu cum am putut. M-a condus la serviciu o colegă de-a mea. Apartamentul nostru e la etajul nouă, de aceea nu mă încumet să umblu fără însoțitor. Trebuie să ajung la timp aici, și de aceea pornesc de-acasă înainte de ora șapte. Dar să vedeți ce s-a întâmplat luni dimineața, în ziua în care soția mea s-a întors de la înmormântarea socrului
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
în prima zi. - A, da, mă bucur. Hai să te învăț , cum se procedează. Dacă ridici o piatră și ești iute de mână, poți să-l prinzi cu mâna foarte ușor și fără nicio sculă specială. - Nici nu m-aș încumeta s-o fac. Mi-e frică de ei. - Nu ai de ce, că doar nu mușcă. Uite, avem aici un fel de săculeț din plasă cu un cârlig în mijloc pe care agățăm o bucată de ficat de vițel. În trei
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
Agnes-Costina sau pecetea iubirii !... Nu știe că i-am sustras câteva file din jurnalul intim pentru a le face publice. M-am „coborât” la o asemenea „infamie” după ce tragedia lui devenise (și) a „noastră”! Când impărtășești durerea altora „suportabilul” se încumetă anevoios să-și reia locul în viața pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit, îndârjit și neputincios, împleticit și totuși... O cunoșteam de copilă, în drum spre serviciu
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Agnes-Costina sau pecetea iubirii !... Nu știe că i-am sustras câteva file din jurnalul intim pentru a le face publice. M-am „coborât” la o asemenea „infamie” după ce tragedia lui devenise (și) a „noastră”! Când impărtășești durerea altora „suportabilul” se încumetă anevoios să-și reia locul în viața pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit, îndârjit și neputincios, împleticit și totuși...O cunoșteam de copilă, în drum spre serviciu
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
fost de partea noastră. Poiana cu Schitul era prea la înălțime, la câțiva kilometri de șosea, și pelerinii aveau alte preocupări, de evlavie sau comerciale. Pe drum am întâlnit câțiva tineri care, plictisiți jos, sau poate amatori de drumeție, se încumetaseră să facă o plimbare per pedis și acum se întorceau. În poiana Schitului, erau doar doua mașini așezate la un loc, venite și ele încărcate cu două familii cu doi copii, care serveau masa pe pături întinse la umbră, sub
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători porniră în șir de-a lungul apei clipocitoare. În aceeași ordine în care își începuseră urcușul pe munte, dar într-o liniște desăvârșită. Doar Miramoț se-ncumetă să spargă tăcerea la un moment dat: -Visatul palat de cleștar din pruncie/ Un mag neștiut azi mi l-a dat./ Să fie doar a sorții încercare-n tărie?/ Ori mi se-nchide un destin blestemat?! -Începi să fii cam
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
o statică moarte dar cum să aduci la viață cerbii și căprioarele dispărute? din carlinga trasă de cai ochi umani mai săgetează prin hublou cupola de cer lupii poate au dispărut și ei sau poate retrași în bârloguri nu se încumetă să adulmece urmele donatoare de sânge prin zăpadă rămase Referință Bibliografică: Pietre și lacrimi / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160, Anul IV, 05 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate
PIETRE ŞI LACRIMI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376153_a_377482]
-
îmbrățișa! Tu, m-ai așeza lângă tine... Și-am face planuri împreună. Iar în ziua de Dragobete... Am dansa fericiți, pe îndelete, Iar inimile noastre s-ar uni... Și fericiți împreună, am fi... Când frumosul Dragobete, Va dori să se-ncumete... Să mi te scoată in cale... Ca să-ți dau o sărutare. M-o face-atunci să fiu a ta, Și sa-ți pot dărui, inima! Te voi privi atunci zâmbind, De toate celelalte, uitând... Uitând, c-am uitat să vorbesc, Dar
DE DRAGOBETE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376237_a_377566]
-
încet, admiram cu încântare schiorii care coborau de pe munte, alunecând în viteză și făcând tot felul de fente, până ajungeau la poalele muntelui. Cărările care duceau spre vârf, ca și pârtia de schi aveau zăpada tasată și câțiva turiști se încumetau să coboare pe propriile lor picioare din vârful muntelui. Ne distram privind cum mai cădeau schiorii începători, sau pe cei ce coborau pe cărarea din stânga noastră, rostogolindu-se prin zăpadă. Când am ajuns sus, pe platou, în fața hotelului Clăbucet, am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
cu poeți îi întâlnim la tot pasul dar cel mai frecvent ne lovim de ei pe Facebook unde se laudă între ei care mai de care ce plin de talent este își plătesc singuri cărțile, că nicio editură nu se încumetă să-i tipărească ca nu cumva să se trezească vreun geniu literar și să ceară dreptul de autor ca apoi să-i plimbe de la Ana la Caiafa justiția independentă și fiscul să-i pândească mai ceva ca Ali Baba și
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]
-
ar vrea un plângăcios dar eu nu-mi plâng iubirile ele m-au mințit sunt sigur dar nu mi-am risipit dărnicia când m-au rugat cuvintele să spun ideea în fața lumii multe mâini m-au împins dar m-am încumetat să trăiesc printre planșete ruga și uimire am spus mai tare decât mă așteptam va iubesc necondiționat Referință Bibliografica: necondiționat / Lilioara Macovei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara
NECONDITIONAT de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374738_a_376067]
-
atunci/ Când să te măsoare n-au putut/ Patria mea e patria Domnului/ Ce mi-a dat numele/ ALBANEZ”. Într-o altă ordine de idei, păstrând registrul atent, poetul Jeton Kelmendi procedează într-un mod amplu în înțeles atunci când se încumetă să evoce într-un fel fericit „Doamna slovă și domnul gând”, într-o poezie pe a cărei frumusețe am îndrăzneala de a vă îndemna să o descoperiți și să o apreciați singuri... Referință Bibliografică: Jeton Kelmendi - Un demers necesar într-
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
mișca-n pădure. Știa păsările, ale căror triluri le recunoștea, preluându-le adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Acasa > Poezie > Delectare > APRINDEȚI FRUNZA REGĂSIRII Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Povești, de multe cântece, ele rămân povești, Și nu te -ncumeți , regăsindu-le, să rătăcești, Iar toamna te întreabă, cum de reușești Trădărilor să le răspunzi, că știi să te iubești... Și eu ascult povești, și cântece îți caut- La calea cea durută, unde nu e nici flaut, Unde nu e
APRINDEŢI FRUNZA REGĂSIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375729_a_377058]
-
Ediția nr. 1859 din 02 februarie 2016. Cristina Ștefan Impresii de lectură: APA de Mirela-Ioana Borchin. Cu o Prefață de Eugen Dorcescu Motto: “...Apa, cartea de proză scurtă, atât de frumos, de simplu și de misterios intitulată, pe care mă încumet a o prefața acum, este, după convingerea mea, Paradisul pierdut”... (ED) Cartea de proză scurtă Apa, apărută, recent, la Editura Mirton, Timișoara, și scrisă de Mirela-Ioana Borchin, are toate șansele să cucerească publicul cititor și critica elitistă. Argumente? Să vedem
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]