2,323 matches
-
clătină să-i cerceteze consistența, îl mirosi... Abia când își sugestionase spectatorii că licoarea e de toată cinstea, exclamă total relaxat, eliberat de orice inhibiții: -In vino veritas! La început a fost Cuvântul, spune Evanghelia. Deci ars poetica e prima îndeletnicire onorabilă! O nemulțumire coborase pe chipurile tuturor... Ușor sensibilizați de seară, de vinul băut cu plăcere, de toată strădania competitivă, foștii colegi regretau că-ntâlnirea se termina fără să se ajungă în mod convingător la desemnarea câștigătorului întrecerii. Și iată
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
Economice a Universității din Craiova. Dar azi, folclorul muzical românesc ar fi mai singur, mai gol de un duh, dacă maestrul Dumitru Zamfira s-ar fi derutat la cumpăna vieții și ar fi ocolit la stânga., ori la dreapta, ademenit de îndeletnicirile economice și nu s-ar fi îndreptat înainte, spre lumina soarelui muzicii...! Pe drumul acesta, între 1970 și 1991, apoi între 1997 și 2005 a fost solist instrumentist al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne; între 1992 și 1993 a
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Emil Cioran. Maria Toma Damșa ......................................................................................... Transpunerea poetică a eului privit printr-o mai rară formă de agregare Din moment ce ai suflet, e de la sine înțeles să te preocupe modul acestuia de manifestare, uneori chiar neprevăzut, oricum oscilant, niciodată linear. Introspecția este îndeletnicirea cea mai complicată, relativă firii umane, constând în identificarea și apoi descifrarea rânduirilor care ne sunt date. Atunci când e vorba despre științe sau paraștiințe e una, iar când avem de-a face cu sublimarea lirică, indirect explicit, cu totul altceva
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
iasă pe terasă și să admire rondurile de trandafiri scăldate în lumina lampadarelor, înșirate de-a lungul aleei, care ducea spre chioșcul din partea de nord a grădinii rustice de la Urluiu. Eu, ceva mai neastâmpărată, mă vânturam peste tot, având diverse îndeletniciri sau jucându-mă cu Guppy, lupul nostru, care fiind foarte atașat de mine, mă urma oriunde mergeam, entuziast și hotărât, ceea ce, de obicei mă amuza teribil. Era adevărat, nu făcusem tocmai acum la bătrânețe o pasiune pentru viața la țară
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
dintre au tăria să se îndrepte? - Ofer manuscrise geniale, refuzate peste tot. - Decepționat de lume, cobor în mine. - În istorie cine a fost mai tare, acela a bătut cu pumnul în masă și a făcut legile. Dar numai în favoarea sa. - Îndeletnicirile lucrative sunt necesare pentru traiul de fiecare zi, preocupările intelectuale sunt la fel de necesare pentru îmbogățirea sufletească. - Violența fizică a oamenilor, politica de forță a unor state denotă mai degrabă slăbiciune, lipsa spiritului de dreptate și a adevărului. În perespectiva viitorului
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371919_a_373248]
-
necesar să aibă un loc de muncă. În agricultură zilierul vine cu forța sa de muncă, eventual și cu micul utilaj necesar cu care-și îndeplinește sarcinile pentru care este plătit de moșierul care stăpânește pământul. În comerț sau industrie, îndeletniciri specifice orașului, îndeplinirea unui job este legată de pregătirea unui loc de muncă. Un vânzător vinde mărfuri aflate în proprietatea stăpânului, din magazinul acestuia. Așadar un întreprinzător creează un magazin și îi umple rafturile cu mărfuri. Aceste mărfuri sunt vândute
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
avea de spus, pasărea își luă zborul și o lăsă din nou singură pe Mărgărita. Din ce în ce mai deznădăjduită, prințesa începu să cerceteze fiecare colț de turn, deschizând una câte una lăzile vechi înșirate lângă perete. Pe când era gata să renunțe la îndeletnicirea ei, la fereastră apăru o babă urâtă foc, călare pe o mătură, care îi aruncă un sac și strigă la ea cu răutate: - Scoate-ți toate podoabele, rochia și papucii și trage-ți sacul pe tine. Am să vin odată
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
el spre o biografie care să îi constituie cartea de prezentare în societate? Tot ceea ce el gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului vieții și a importanței lui în societate. Ca specie literară și îndeletnicire elevată a scriitorului, romanul satului așează pe o scenă imaginară acțiunea existențială a unei lumi imaginare, pe care el, creatorul definit ca fiu de țăran, încearcă să dezvăluie, pas cu pas, modele de oameni potenți, care trăiesc într-un timp
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
bună”. Erau urări ale dorinței rugăciunii regale, în care sperau și credeau cu evlavie: ”Și ne iartă nouă greșalele noastre, / Precum și noi iertăm greșiților noștri”. Sperau și se rugau să fie buni cu ei și cu semenii lor. Cei cu îndeletnicirea cititului și scrisului pătrundeau altfel în înțelesul cuvântului biblic, pe care îl transmiteau după propria lor înțelegere. A citi nu este echivalentul lui a studia, pentru că efectul acțiunii verbului a studia dinamizează conștientul, așa cum pentru unii a copia înseamnă un
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
omul urcat spre înalturi, și aici mă refer la sihaștrii care se refugiau în singurătatea naturii, să capete alte valențe și dorințe a trăi. Să se îndepărteze de lumesc și să se apropie mai mult de natura divină, să capete îndeletniciri neștiute, neprevăzute și priceperi apropiate creării obiectelor din imagini imaginate, un fapt trăibil numai de ei. Cunoașterea a fost cea care a dăruit omului libertatea sinelui însă sinele lumesc a căzut în prăpastia distrugerii. Baciul Ioan s-a perfecționat ca
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
femeile satului și-o procurau singure, pe vatră, în cuptoarele special amenajate. Bărbații munceau pe câmp, iar producția de struguri însemna mult pentru locuitorii din Goruni. Era și un S.M.T. (Stațiune de mașini și tractoare) unde meseriașii se întreceau în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul le permitea în lateral și chiar în spatele gospodăriilor, unde se rânduiau cotețele cu păsări, porci sau cornute. Erau oameni gospodari. Cei
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
dotate cu războaie de țesut (fig.3). Aceste războaie erau făcute de localnici și reprezentau o întreagă industrie textilă. Carpetele (fig.4), cele care se puneau pe pereți atât pentru decor, cât și pentru căldura camerei, se țeseau cu mare îndeletnicire ca și covoarele și preșurile din resturile care rămâneau în urma țesăturilor. Toate camerele aveau forma geometrică a dreptungiului (fig.4 ), însumând spațiul ce alcătuia întreaga casă. Și astăzi își păstrează aceeași formă chiar dacă au început, nu multe, trei chiar la
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Tot nu mă grăbesc să ajung acasă, doar nu mă așteaptă nimeni. Chiar, vă pricepeți la gătit? - Așa, cât de cât. Nu ca o gospodină ca dumneavoastră, dar în fine, mă descurc binișor în bucătărie. - Bravo! Unde ați deprins această îndeletnicire? întrebă ea, făcându-se că nu a auzit remarca despre priceperea sa în bucătărie. De unde putea să știe Condurache cât de pricepută este, că doar nu a servit masa niciodată la ea acasă? - Unde puteam decât în armată! Știți, în
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
tumult” („Calea”), gânduri pe care le așterne cu măiestrie în pagini. Nu demult, am publicat un eseu, care face parte dintr-un proiect mai amplu al scriitorului român din Australia, George Roca, intitulat „Taina scrisului”, mărturisind punctul de plecare al îndeletnicirii acesteia, aceea de a mânui Cuvântul... Mi-am adus aminte de el „vorbind” aici despre poezia Mariei Cornelia Postescu; dacă pentru mine această taină se poate numi, simplu, „taina lacrimii ascunse”, pentru Domnia Sa cred că este o lacrimă a mulțumirii
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
a construit atât lăudabil, inteligent și necesar, cât și înrobitor și la nesfârșit dizarmonic, proporțional cu doborârea la pământ a ceea ce a ctitorit magistral poporul român. Sporadic și în viteză imperceptibilă au răsărit din pământ fabrici, uzine și combinate, în timp ce îndeletnicirile tradiționale s-au scufundat în dispreț și morbiditate. O țară întreagă s-a schimbat în numai câteva decenii, de la talpă și până la creastă, fizic și spiritual. În această ordine de idei se caută răspuns în ceea ce privește ridicarea hidrocentralei de la Bicaz, o
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
insulă și plănuiam ce-am mai putea vizita. Și cum aveam la dispoziție un weekend întreg n-am stat mult pe gânduri, am pus în geantă câteva lucrușoare de maximă trebuință și am plecat spre ținta noastră reluându-ne plăcuta “îndeletnicire” de căutătoare de comori naturale și culturale prin locurile în care zeii își găsiseră refugiul în vremurile de demult. Am pornit de dimineață pe autostrada A5 care ne ducea spre Larnaca și apoi, pe un traseu superb, spre stațiunea distracțiilor
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
împlinește. Mă întreb adesori dacă citind cineva cele scrise de un autor ce are 60 sau 70 de ani fără a-l cunoaște îi poate ghici vârsta. Cunosc mai mult de o duzină concetățeni, intelectuali ce fac onoare urbei prin îndeletnicirea nobilă a mânuirii cu pricepere a condeiului si care nu mai sunt de mult tineri. Poate să mă contrazică cine vrea, timpul schimbă trupul dar mintea devine ascuțită dacă ai grijă s-o pui la lucru, iar în domeniul scrisului
EU NU CRED ÎN BATRÂNEŢE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347327_a_348656]
-
ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
o tradiție a familiei. Unul dintre frați și un văr o mai practică chiar dacă” nu mai este cape vremuri”. Ca orice locuitor la malul oceanului și Jara este pescar. Deși cunoaște tainele pescuitului, mi-a mărturisit că nu este o îndeletnicire care să îi placă, o face doar pentru a asigura o parte din hrana familiei. A lucrat în hotel în tinerețe și îi văd din strălucirea ochilor,atunci când povestește despre această perioadă,că a fost ceva ce a făcut cu
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
pozitiv sau negativ, mai mult inconștient decât conștient, o zvâcnire a orgoliului profan. În literatură, mulți sunt cei care au curajul să scrie, dar nu și vitejia de a putea transmite un mesaj elevat prin lucrarea lui. Scrisul este o îndeletnicire, o așezare maiestuoasă a literelor în pagină și numai ideile dezlănțuite dintr-un sistem superior fiindului teluric creează cuvintele pornite să dea înscrisului strălucirea luminii deusiene. Acel eu este cu totul diferit de existentul profan al pământului, el vede în
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]