819 matches
-
pentru merite deosebite în urgențele chirurgicale. ÎNDREPTAR DE URGENȚE TRAUMATOLOGICE Clinica de chirurgie și cea de ortopedie realizează o excelentă colaborare în îndeplinirea atribuțiilor de for metodologic pentru rețelele de specialitate din teritoriu și publică - sub autoritatea Ministerului Sănătății un Îndreptar de Urgențe Traumatologice (Ed. Medicală 1975). Colectivul de redactare: prof. dr. doc. I. Șuteu, prof. dr. doc. O. Troienescu, dr. R. Briciu, dr. A. Bucur, dr. Gh. Chirița, dr. M. Ciurel, dr. Z. Flilipescu, dr. A. Firică, dr. I. Oprescu, dr. doc. C.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prof. dr. doc. O. Troienescu, dr. R. Briciu, dr. A. Bucur, dr. Gh. Chirița, dr. M. Ciurel, dr. Z. Flilipescu, dr. A. Firică, dr. I. Oprescu, dr. doc. C. Petrescu, conf. dr. M. Soare, dr. I. Tiron. Lucrarea nu este doar un îndreptar de specialitate așa cum - din modestia autorilor se precizează, ci un veritabil tratat modern de urgențe traumatologice. Apariția „Îndreptarului” care asigura buna documentare științifico-profesională în domeniul urgențelor traumatologice a întregii rețele din sistemul sanitar românesc, răspundea unei probleme acute de sănătate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Flilipescu, dr. A. Firică, dr. I. Oprescu, dr. doc. C. Petrescu, conf. dr. M. Soare, dr. I. Tiron. Lucrarea nu este doar un îndreptar de specialitate așa cum - din modestia autorilor se precizează, ci un veritabil tratat modern de urgențe traumatologice. Apariția „Îndreptarului” care asigura buna documentare științifico-profesională în domeniul urgențelor traumatologice a întregii rețele din sistemul sanitar românesc, răspundea unei probleme acute de sănătate publică. Autorii subliniază de la început rolul hotărâtor al modului în care se asigură primul ajutor și transportul celor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
așezate persoana ca locuitor al lumii fenomenale (empirice), personalitatea ca locuitor al lumii suprafenomenale (inteligibile) înseamnă a accepta că fiecare are o legislație proprie. De altminteri, în legătură cu legislația proprie celor două lumi, se află, pe de o parte, doctrina fericirii, "îndreptarul" persoanei, întemeiată pe principii empirice, iar pe de altă parte, "îndreptarul" personalității, doctrina morală întemeiată pe principii raționale, pe conceptul libertății și pe exercițiul volițional al acesteia, ce presupune legea morală. Fiindcă este legat de mobiluri ele însele condiționate din afara
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al lumii suprafenomenale (inteligibile) înseamnă a accepta că fiecare are o legislație proprie. De altminteri, în legătură cu legislația proprie celor două lumi, se află, pe de o parte, doctrina fericirii, "îndreptarul" persoanei, întemeiată pe principii empirice, iar pe de altă parte, "îndreptarul" personalității, doctrina morală întemeiată pe principii raționale, pe conceptul libertății și pe exercițiul volițional al acesteia, ce presupune legea morală. Fiindcă este legat de mobiluri ele însele condiționate din afara persoanei, în lumea sensibilă omul este existență eteronomă; dându-și sieși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el captează teme, idei, șabloane literare și le topește formal, le „naționalizează”. Artizan trudnic al limbii române, pe care o mânuia cu dificultate, A. își proiecta singur instrumentarul poetic, lucrând, din 1813, la un Rimario moldavo, dicționar de rime și îndreptar de versificație. Obsesia limpezirii filologice îi însoțește opera, adunând într-un „vocabulari” - la finele primei ediții de Poezii (1836) - arhaisme și neologisme, nume proprii și o importantă terminologie literară, cu definiția speciilor poetice, vizând aceeași preocupare de a oferi reguli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
din Pădurea spânzuraților de Rebreanu se face fără vreun comentariu. Duminică la ora 6 (1966) sau Redescoperirea marilor ruși A trecut un deceniu de la primele patru minute ale Erupției. Spațiul vizual creat acolo de Liviu Ciulei, care contrazicea toate regulile îndreptarului cinematografic al deceniului 6, nu mai reverberase ulterior în nici un film, nici chiar în cele ale lui Ciulei, Valurile Dunării și Pădurea spânzuraților. Îl regăsim însă în Duminică la ora 6 (1966) de Lucian Pintilie. Plotul politico-ideologic, semnat de Ioan
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a Uniunii Scriitorilor. Ecorșeu este un fel de antologie, o selecție de autor, o recuperare a literaturii de sertar, poemele fiind meticulos datate, alcătuind, parcă, o autobiografie poetică. A. scrie poezii scurte sau ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca o paradigmă a valorizării etice a destinului uman. Istoria naturală și alte poeme propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al lui Polifem, Timișoara, 1999; Eseu asupra colinei cu ulmi, Timișoara, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
încercări critice și cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina”, „Răsăritul”, „Țara noastră”, „Neamul românesc”, „Tinerimea română”, iar mai târziu la „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce, ca redactor, revistele „Îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) și „Da și nu” (martie-decembrie 1936), e redactor-șef la „Orfeu”, revista studenților de la Conservatorul bucureștean. Cărții de debut a lui S., Mișcarea sămănătoristă (1933), unde autorul se ferește în mod declarat „să intre în domeniul critic”, i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
în frontul de luptă al poporului pentru construirea noii societăți", la care știința militantă a istoriei poate și trebuie să își aducă contribuția prin stimularea sentimentelor patriotice (p. 14). Articolul-program instituie o orto-semantică a patriotismului menită să fie utilizată ca îndreptar cu finalități corective la adresa conținutul noțiunii de patriotism, supus "denaturării" de către forțele reacționare ale vechii orânduiri sociale. Conținutul îndreptat al noțiunii este, desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
destăinuindu-și suferința celorlalte femei. 231 Jessica Levenstein, art. cit., p. 335. (trad. n.) 232 ștefan Crudu, În loc de prefață, în Giovanni Boccaccio, Fiammetta, Editura Univers, București, 1973, p. VIII. 85 Lucrarea se dorește din nou un model de experiență, un îndreptar sau un manual despre capcanele dragostei ce nu trebuie ignorate de celelalte femei, este „un studiu al efectelor devastatoare pe care dragostea le poate cauza”233. „Originalitatea Elegiei este evidentă dacă se ia în considerare, în ciuda profunzimii analizei medievale asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aș putea) pur și simplu s-o citească sau măcar s-o consulte”. Criticul și istoricul literar Mircea Popa a publicat o recenzie amplă a cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt antrenați În activități de cercetare și muncă academică, Începând de la modestele și banalele referate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Întotdeauna informații precise despre edițiile critice, edițiile revizuite etc. Acest lucru se impune datorită faptului că diverse culturi au obiceiuri diferite de a transcrie numele proprii de persoane sau de localități. În general, În acest caz este bine să consultăm Îndreptarele ortografice și de punctuație ale limbii române, care au liste privind transcrierea numelor greco-latine sau din alte limbi, conform adaptării tradiționale. Orașul Haga, de pildă, unde se află faimosul Tribunal Internațional, se ortografiază În diferite feluri: Den Haag, The Hague
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vorbitorului, În vederea citirii corecte, adecvate (p. 7). CITAT RETRAS!!! Punctuația oferă așadar reguli de organizare sintactică a unui text, ea fiind un auxiliar grafic al sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
frazelor care se află Între paranteze, se disting două situații: - când paranteza apare la sfârșitul unei propoziții sau fraze, punctul se pune după paranteză: „Numeralul ordinal Își păstrează totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea)” (Îndreptar..., 1995, p. 55); - când propoziția sau fraza se află În Întregime Între paranteze, punctul se pune În interiorul parantezei, iar după paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e substantivele masculine și În -o cele feminine. (Alteori Însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă.) (Îndreptar..., 1995, p. 55) Această regulă este respectată de mulți lingviști: Iorgu Iordan, 1975, p. 231; Dumitru Irimia, 1999, p. 136; G.G. Neamțu, 1999, p. 7; G. Gruiță, 1994, p. 134 ; G. Beldescu, 1995. Într-un articol din Tribuna (Rad, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În lingvistică, astfel de cuvinte și forme gramaticale se numesc omografe, Întrucât se scriu la fel, dar diferă prin accent și, implicit, prin sensul pe care Îl au. (Pentru omografe, vezi și pag. 22-23).” (p. 171). De altfel, nici chiar Îndreptarul..., care stipulează o asemenea normă, nu e consecvent, pentru că, la pagina 53, deci cu două pagini Înainte de precizarea normei, dă următorul exemplu: Punctul apare și Înaintea propozițiilor sau a frazelor independente introduse prin conjuncția și, când aceasta nu are rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
utiliza mai multe semne de exclamare, În funcție de caracterul emotiv al comunicării: „Atunci!!!! e-ngrozitor de spus!!!!!” (I.L. Caragiale). 5.4. Virgula Dintre toate semnele de punctuație, virgula este cel mai des Întrebuințată și, din această cauză, creează cele mai multe probleme. Conform Îndreptarului..., virgula delimitează grafic unele propoziții În cadrul frazei și unele părți de propoziție În cadrul propoziției. Virgula arată felul În care fraza și propoziția se despart În elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este funcția gramaticală a virgulei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
punctuație are următoarea utilitate: anunță vorbirea directă sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, În genere mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfârșitul unei fraze, cât și În interiorul ei (Îndreptar..., 1995, p. 76). Exemplu: „Erau În casa aceea trei oameni: Busuioc, Iorgovan, Sofron” (I. Slavici). Uneori, cele două puncte pot suplini virgula sau pauza: „Sufletul vostru: un Înger, inima voastră: o liră...” (M. Eminescu). După două puncte, cuvântul care urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun puncte de suspensie după anumite titluri: O, mamă..., Departe sunt de tine... (Eminescu, 1995, p. 89); D-l Goe..., Vizită... (Caragiale), amănunt pe care mulți editori Îl ignoră, deși valoarea stilistică a lor este
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Guéry, Louis, Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris, 1995. Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, 1990, W.W. Norton & Company, New York, Londra. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skils in English, Londra, Glasgow, Collins, 1989. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, Handbook for Writers, ediția a VII
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Există mai multe modalități de a tehnoredacta lista bibliografică: a) marcarea fiecărei „intrări” cu un asterisc. Exemple: * Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. * Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. * Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. - Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. - Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. c) „retragerea” spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
c) „retragerea” spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care include și numele autorului: Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. d) scrierea cu majuscule a numelui autorilor: HAFFERNAN, JAMES A.; LINCOLN, JOHN E.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]