10,960 matches
-
picurau în suflet... picătură cu picătură. Pe nesimțite, una adevărată i-a umezit geana. Privirea zăbrelită de aburul lacrimei nu mai putea despărți realitatea de afară de amintiri... În zborul lor, fulgii închipuiau imagini de coșmar... Coloane nesfârșite de zdrențăroși cu înfățișări fantomatice se scrug prin nămeții groși... Iată!... unul a căzut. Mâini scheletice se întind să-l ridice. Îl duc ascuns între ei. Mai mult îl târăsc. Nu-l abandonează. E de-al lor. Trebuie să ajungă cu ei în lagăr
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pot dumiri. Abia după o vreme mi-am dat seama că-i Brad Filip. „Domn’... ” „Sst!” - a făcut umbra spre mine, ducându-și degetul la buze... „Să-mi spui pe nume, Costăchele. Să nu mă dai de gol!” Din toată înfățișarea lui falnică nu mai rămăsese aproape nimic. Doar înălțimea, care acum era gârbovită... În rest, un... sergent oarecare. „Cum de ai ajuns aici?” - l-am întrebat eu cu mare greutate. Nu eram obișnuit să-i zic pe nume. „Povestea-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
părțile... Deși adus de umeri, părea totuși înalt. „Ce-o fi cu omul ista? O fi unul din cei nou veniți repartizat la mine în formație?” Cu aceste întrebări în minte, Costăchel a pornit într-acolo. Pe măsură ce înainta, ceva din înfățișarea omului îi spunea că l-a mai văzut undeva... „Unde? Când? Cine-i?... Roiul de întrebări i se învârtea în cap, amețindu-l. S-a oprit, cu gând să le ordoneze. Fără un răspuns limpede, a pornit din nou... Un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cel mai mult de Ema. Bănuia că nu era neapărat alegerea cea mai bună, dar Ema avea arta de a masca cu abilitate unele inadvertențe, creând o impresie globală de calm și de om cu capul pe umeri, dând lucrurilor înfățișări inedite. Chiar și într-un colectiv didactic, unde pretențiile privind decența, discreția și bunele maniere sunt necesare ca aerul și ca apa, mai circulă vorbe șchioape, urmele acestora fiind acoperite cu o peliculă abil țesută pentru a nu fi dezvăluită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
opri în loc preț de câteva minute pentru a privi în toate părțile, având strania senzație că este urmărită de mai multe umbre nedefinite. Erau cu siguranță ideile care-i fuseseră inoculate obsesiv de cei din jur și care acum luaseră înfățișări înspăimântătoare. În cele din urmă, porni cu pași șovăielnici către ușa care despărțea lumea ei de cea a bunilor săi părinți. Puse mâna pe mâner, o deschise și... intră! 2 C ând Simona păși peste prag, în față îi apărură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
departe până la marea cea mare. Privind zările, părăsea însă aceste gânduri. Deodată avu o tresărire. I se păru că pe celălalt mal al râului învăluit în ceață vede o femeie cu un copil de mână peste nisipuri și neguri... După înfățișare, atât cât puteau ochii ei să limpezească depărtările, în închipuirea ei se contura a fi chipul lui Răducu. părea a fi Răducul ei. Unde l-o fi ducând, de ce mi-a luat copilul, copilul meu...?" Cum nu-l putea ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
purtat deloc corect față de dânsa. Și, chiar dacă și-ar fi repetat în cap de mii de ori că n-are nevoie de ea, sar fi mințit singur și tot s-ar fi întors! Acum, se tot uita cu luareaminte la înfățișarea lui din oglindă și constata că, dacă ar fi fost slut, pe cât era de solitar, nimeni n-ar mai fi privit la el vreodată! Însă acea imagine întunecată și atât de mohorâtă ascundea secrete la fel de adânci, ca și cele din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
putea fi atinse, totuși, și de un pic de... fantezie. septembrie, 2012 Metamorfoză divină iecare om se naște orb în sufletul său. Puțini sunt, însă, cei cărora li se luminează calea... Marius nu era un tânăr urât. Avea chiar o înfățișare plăcută vederii și un corp bine clădit, atletic și foarte intens lucrat. Mai mult, mereu se purta încălțat și îmbrăcat foarte curat și atent dichisit, încât, de fiecare dată, când îl vedeai, puteai să juri imediat că-i proaspăt scos
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și știu că așa ceva nu se face în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș cu înfățișarea fetei, căci era de o rară urâțenie. Era un antimodel, un rebut, un leș social, ce nu impresiona prin nimic! Cu toate acestea, însă, lăsând la o parte vechile sale idei, aceasta iată că devenise, în foarte scurt timp, dragostea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mea tocmai demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar asta nu se datora deloc nici înfățișării și prestanței mele, nici faptului că eram acolo noul venit, ci pentru unicul motiv că nimeni, în acel barou, nu lua în seamă pe nimeni. Dimpotrivă, cu toții erau numai o adunătură ridicolă de individualiști venali, fiind credincioși în întregime doar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
artiști. Aceste persoane, de cele mai multe ori, sunt femeile, iar femeia pe care tocmai am descris-o mai sus era una dintre ele... Trebuie să notez, însă, că aceasta nu mai era nici pe departe tânără, așa cum, bineînțeles, ar trăda-o înfățișarea sa. De fapt, dânsa era trecută - precum avea să afle și bărbatul mai târziu - de patruzeci de ani cu mult. Și, dacă, la vârsta tinereții, frumusețea și frăgezimea formelor sunt cu totul firești și comune, spre bătrânețe, acestea apar ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a Poștei Române. Adriana era o femeie aparent banală, o femeie pe cât de nebăgată de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea a fi de o vârstă nedefinită, înaltă și uscățivă, aproape costelivă, cu o înfățișare întrucâtva aspră și morocănoasă chiar, din care se putea lesne intui o tristețe dură, dar ascunsă. Nu era nici prea frumoasă, nici prea urâtă; n avea nicio trăsătură, care s-o scoată în evidență, nici în rău și nici în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că am sfârșit și cu descrierea ghișeului 1 și a angajatei ce-l sfințea. Altceva notabil, judecând strict după aparențe, nu s-ar mai putea spune. Și totuși, acesta este doar începutul prezentării Adrianei, căci, dacă un trup și o înfățișare de om sunt lesne de epuizat în a le descrie, un suflet omenesc este întotdeauna un infinit univers mistic, în care sigur te vei pierde! Astfel, chiar dacă, toată viața sa, Adriana își împlinise exemplar datoria, atât față de muncă în sine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
printre mese foarte iute, ca un țipar, se duse direct și fără poticniri către locul pe unde, în mod normal, se cobora în pivniță. Văzându-l că a ajuns acolo și întrebându-l răspicat ce anume dorește, un om cu înfățișarea cam ciudată, cu privirea circumspectă și cu alură de bandit, intră cu el pe ușa pivniței și îl conduse, cu pas domol și bine măsurat, în locul unde știa el. Scările de coborâre se dovediră, însă, a fi mai numeroase și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
instinctiv, din prima clipă și-ar fi întors privirea de la victimă - n-ar fi suportat priveliștea. Într adevăr, Victoriei, de la durere pesemne, i se schimonosi în întregime fața într-un mod cu totul înfiorător și neomenesc. Ajunsese să aibă o înfățișare greu de privit. Era de o paloare cu totul înspăimântătoare, grimasele se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi înțepeniseră sub pleoape, dându-și la iveală tot albul lor, întocmai ca la morți. La cum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aceea reproducem În continuare textul integral al acestui articol : “Prezența personală a părților În vederea soluționării amiabile a litigiului (1 În tot cursul procesului, judecătorul va Încerca Împăcarea părților, dându-le Îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita Înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispozițiile art. 241 alin. (3 sunt aplicabile. (2 În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părțile să participe la o ședință de informare cu privire la avantajele folosirii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
introducerea În judecată a acestora; 2.prin interdicția judecătorească sau punerea sub curatelă a unei părți, până la numirea tutorelui sau curatorului; 3.prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre părți, survenit cu mai puțin de 15 zile Înainte de ziua Înfățișării, până la numirea unui nou reprezentant sau mandatar; 4.prin Încetarea funcției tutorelui sau curatorului, până la numirea unui nou tutore sau curator; 5.când persoana juridică este dizolvată, până la desemnarea lichidatorului; 6.prin deschiderea procedurii insolvenței, În temeiul unei hotărâri judecătorești
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
zi, chiar deasupra ușii. De câte ori ieșeam afară din casă, dădeam ( vrând nevrând) cu ochii de această poză: reprezenta purgatoriul!Din flăcările care se Întindeau amenințătoare, asemenea unor brațe , se chinuiau să scape de vâlvătaie: femei, bărbați, tineri, bătrâni, copii, având Înfățișări diafane, de o rară frumusețe, dar cu lacrimi pe obrajii Împurpurați de la „para focului”. Ah! Parcă aud și azi cum ne mai blestema mama ( nu cu răutate), atunci când făceam lucruri rele. Adevărul este că ne abăteam adesea de la calea cea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
euro pe care Îl ținuse strâns În mână. Un gând chinuitor părea că nu-i dă pace, că o urmărește ca o umbră. Se Întreba de ce se uita vânzătorul și bătrânele atât de stăruitor la ea. Oare, nu avea o Înfățișare plăcută sau poate bănuiau că este străină? La ieșirea din magazin, ochii i-au căzut pe un tablou În care se afla o tânără frumoasă, cu păr roșcat și ochi albaștri ca cerul de vară. Părea Învăluită Într-o tristețe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
că sunt doar îndrăgostită, nu și idioată". 8 noiembrie 2009, Sydney Sunt în centrul Sydney-ului, între Queen Victoria Building și Town Hall. Lângă mine se află statuia reginei Victoria, o femeie aproape bătrână, masivă, severă, îmi amintește de bunica. După înfățișare parcă ar fi surori. Bunica era o femeie masivă ca un urs, întunecată la față din pricina atâtor griji, dar înțeleaptă și generoasă. Și acum îi văd ochii, fața, îi aud vorbele pe care mi le-a spus când am plecat
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
valma vinovați și inocenți, dacă există vreodată inocenți, că, din păcate, sau din fericire, cine își mai poate da seama, trăim într-o lume fără valori, vinovații au rezistat și au trecut cu bine prin focul purificării, luând o altă înfățișare, una potrivită cu vremurile care vor urma, doar pruncii fuseseră uciși pentru a săvârși jertfa prin care Comunistul cu Față Umană s-a instalat drept dumnezeul noii orânduiri sociale. Unii au fost sinceri și i-au spus bărbatului ei: Știm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
purtase prin lume cu șatra lui. I se spusese că se cerea a se face lumină în cazul enunțat și că venise timpul de a se lua o hotărâre. Care hotărâre!? De ce și de unde venea aceasta? se întreba el. După înfățișarea de la Miliție, lucrurile se întețiră. Oamenii legii, deși nu se arătau, prezența lor era simțită ca o umbră ce călca o dată cu fiecare pas al lor, măsurându-le timpul, veghindu-le preocupările. Ca urmare, se preconiza un proces cu avocați, cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
soarelui pe geana orizontului. Așa făcea de ani în șir. Era un copil liber, asemenea păsărilor cerului care-l salutau de cum îl vedeau cu trilurile lor vesele, în necontenite concerte matinale. Dată fiind particularitatea procesului, primul termen fusese consacrat doar înfățișării părților și enunțării mobilului acestui demers. Al doilea termen fusese supus unei amânări printr-o strategie de calcul a avocatului Diaconescu. Acum, la noul termen, dezbaterile pe fond se anunțau deosebit de furtunoase. Încă de la demararea ostilităților, se preconizau noi termene
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
va fi bine, bătrâne! Rătăciră un timp pe străzile din preajma conservatorului cu gândul de a se reîntoarce pentru a vedea listele cu rezultatele candidaților. După câteva ore, se aflau din nou în fața panoului destinat afișajului, dar acesta nu-și schimbase înfățișarea. Timpul curgea alene. Așteptarea devenea din ce în ce mai grea. Când apăru o secretară ce purta în mână câteva hârtii, bănuiră cu toții că în acestea se află norocul sau nenorocul lui Mihăiță. Cum Mihăiță nu avu puterea să se apropie de panoul cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
informase pe șef de unele probleme ivite în lipsa sa. - Șefu’, cât ați lipsit, în fiecare zi v-a căutat un tânăr. Spunea că are ceva foarte important să discute cu dumneavoastră. - O fi vrând poate să se angajeze, Vica!? - După înfățișare, nu prea cred, dar cine știe? A spus că vine și mâine dimineață. * A doua zi, chiar de la prima oră, la poarta de intrare în șantier, un tânăr spilcuit, cu mustăcioară, purtând o pălărioară de comis voiajor, cu o geantă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]