7,890 matches
-
dar printre luminile timpului, este și un copil care ne ține de mână pe drumul de întoarcere. N-am ajuns să simplificăm în vedenie nesomnurile și dorurile, în nesomn și dor. Urcând spre final, generalizând, parcă nu ne mai putem îngădui starea de plural dintr-o succesiune de mărunțiri de sine de la o clipă la alta, de la un an la altul: "Inima copilului meu -/ O herghelie/ De cai tineri,/ Cotropindu-mi duios/ Trecutul,/ Nesomnurile...// Toamna de-afară,/ Tremurând prin geam,/ Picură
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
rarefiere este izbitoare". Neavând la îndemână volumul despre care a scris Mircea Dinutz, decât, deduc, sub forma unui cuprins bogat și sugestiv, nouă poetul ne încredințează un recent poem amplu, o Elegie pentru generația NTC. Atât cât spațiul ne va îngădui, mi se pare important să probăm și să confruntăm textul generos al criticului cu acela al Elegiei: "înlănțuindu-mă prometeic de marginile zării/ zeul m-a lăsat să zac ca un zăcământ în pământ/ în lutul îmbibat cu țiței și
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
mai puțin temerari - problema existenței răului în lume - , are meritul de a fi sinceră: autorul mărturisește franc că nu are cheia problemei și că scopul lui este numai acela de a înfățișa fețele și consecințele acestei inepuizabile chestiuni umane: de ce îngăduie Dumnezeu existența răului în lume? Întocmit cu gîndul de a fi citit în public în cadrul unei conferințe la Facultatea de Teologie de la Luasanne, textul cărții (datînd din 1985) este o mostră de claritate pedagogică, lucru mai greu de găsit la
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
că Dumnezeu nu prea merită credința noastră. Multe din apostaziile consemnate în istoria creștinismului au avut la temelie neputința credincioșilor de a împăca puzderia de cazuri de suferință inutilă cu iubirea lui Dumnezeu pentru oameni. Dacă Dumnezeu e dragoste, de ce îngăduie atrocități care, în cea mai mare parte, rămîn nepedepsite în lumea de aici? În fine, soluția radicală este să-ți spui că suferința nu e o temă de însemnătate teoretică, ci de importanță practică. Altfel spus, nu contează de unde vine
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
strategii în a și-o apropia sau, dimpotrivă, în a o pedepsi. Despre actrița de la Teatrul Național Leni Caler se știa că este soția dramaturgului Scarlat Froda, că este capricioasă și în topul seducției, că a avut ne-numărate aventuri, îngăduite de soț cînd aduceau profit, tolerate, cînd nu. Leni Caler sucea mințile bărbaților, de toate vîrstele și de toate gusturile, cu un arsenal de gesturi mici, simple, cu o perversă complicitate pe care i-o oferea statutul marital, cu șirul
Jurnal intim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8149_a_9474]
-
filiala Alba..." Bună doamnă, tocmai văzusem în Discobol fragmentul dvs., și mă gândeam să vă semnalez aceasta printr-un gând de solidaritate și prietenie. Din păcate trebuie să vă fac cunoscut faptul că membrilor Comisiei de validare nu li se îngăduie să formuleze și recomandări de intrare în Uniune, ci doar să-și exprime la un moment dat opinia prin vot. La ultima ședință a comisiei ați fost amânată, neîntrunind numărul de voturi necesar validării. Data viitoare nădăjduiesc să vi se
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
mondial, de la Paris și participînd la un spectacol de teatru din București, en pantouffle, subsemnatul l-a zărit pe Al. Paleologu pășind pe străzile Capitalei desculț. Cel în cauză preciza undeva cu nonșalanță că, nefiind nici "habotnic", nici "tombateră", își îngăduie "licențe estivale de tip hippy"! Un nonconformism al observației, o cutezanță a asociației trădează aceeași apucătură aristocratică de-a ieși pentru cîteva clipe din protocolul cercului său. Iată cum își continuă Al. Paleologu pledoaria antisistem: "Pe vremea lui Montaigne exista
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
a avut. Pe de altă parte, deși afirmația autorului nu se susține în literă, ea e plauzibilă dacă o judecăm în spiritul ontologiei lui Noica. Căci principiul individuației la Noica (cum și de ce apare o făptură individuală în lume?) poate îngădui și o astfel de interpretare creștină, una potrivit căreia generalitatea ființei divine capătă chipul sensibil al lui Iisus Hristos. Și chiar dacă Noica, în cărțile sale, nu încurajează o astfel de interpretare, ea rămîne o ipoteză verosimilă. Și totuși, sunt alte
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
pentru o apropiere a lui Noica de creștinism către sfîrșitul vieții. Dar apropierea este indirectă și ea se desfășoară cu precădere în subsidiar. Chiar să fi vrut Noica să spună mai mult pe vremea comunismului, nu i s-ar fi îngăduit. Apoi, mai e vorba de structura intimă a filosofului. Noica nu a fost o natură mistică, și rămîne o problemă deschisă în ce măsură a avut măcar o sensibilitate religioasă. Credința, dacă a avut-o, a trăit-o într-o formă discretă
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
se sustragă acestei obligații și nu vor să-și dea obolul. Iar din această pricină alți oameni, cu fire mai sensibilă și mai aleasă, plătesc mai mult decât datorează, deseori mai mult și decât pot și decât le-ar fi îngăduit. Trebuie spus însă că nici acei rău-platnici nu fac nimic bun și inteligent cu ceea ce au economisit. Există o mulțime de oameni sensibili și slabi care toată viața lor așteaptă și își doresc o răfuială totală și definitivă cu viața
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
Gheorghe Grigurcu Solida monografie închinată Cercului Literar de la Sibiu a lui Dan Damaschin ne îngăduie a trece în revistă, din nou, avatarurile acestei importante grupări literare românești, revelatoare în înalt grad asupra împrejurărilor istorice de cele mai multe ori nefavorabile din jumătatea de veac în care s-a înscris. "Piatra fundamentală a noului edificiu spiritual", cum spune
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
pare rău că România are rezerve de aur? Că va pare rău că România ar putea ajunge în fruntea Europei la minerit aurifer? Domnule Hossu, opriți-vă din lupta murdară pe care o duceți împotriva locurilor de muncă! Nu mai îngăduim să ne fie amenințat viitorul, nu mai îngăduim să murim de foame din cauza unor binevoitori că dumneavoastră!
Sindicatul minerilor: Sindicatul lui Hossu a avut legături cu Soros by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/70877_a_72202]
-
Că va pare rău că România ar putea ajunge în fruntea Europei la minerit aurifer? Domnule Hossu, opriți-vă din lupta murdară pe care o duceți împotriva locurilor de muncă! Nu mai îngăduim să ne fie amenințat viitorul, nu mai îngăduim să murim de foame din cauza unor binevoitori că dumneavoastră!
Sindicatul minerilor: Sindicatul lui Hossu a avut legături cu Soros by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/70877_a_72202]
-
așa cum v-ați vedea schițat, să zicem, cu ochii unui detractor înverșunat? - E un "exercițiu" dificil, nu-i așa? Adoptînd perspectiva unui "detractor", s-ar cuveni a mă socoti arbitrar la culme, resentimentar, invidios, un monstru de rea-voință ce-și îngăduie a nu-l admira pe Nichita Stănescu, a lua distanțe față de Marin Sorescu, a reaminti compromisurile politice făcute de o seamă de scriitori de vază, de la M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu la Marin Preda (ultimul, oricum, nesituîndu-se pe treapta
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
conjuncturalismului? Recent, un condei pe care-l socoteam prieten mă mai incriminează și pentru inconsecvență, e adevărat pe un fundal al acuzelor cu care sînt obișnuit, vizînd o consecvență prelungită pe mai multe decenii întru "demolarea" valorilor naționale. O premieră. Neîngăduindu-mi-se astfel nici măcar minimele variații pe aceleași teme, de ordin microanalitic și stilistic, nu-mi rămîne decît... să nu mai scriu și să mă mulțumesc a-mi retipări textele vechi pînă la sațietate. Și același condei pe care-l
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
Îmi amintesc o scenă de pe la sfîrșitul anilor '60, din sala cu oglinzi a Casei Scriitorilor. Cuvînta Zaharia Stancu, președintele breslei noastre, un om surprinzător stilat ținînd cont de modesta-i obîrșie și formație, cu șarmul unei autorități ce i-a îngăduit să-și atenueze multele compromisuri prin cîteva măsuri reale în favoarea scriitorimii, obținute ca un hatîr din partea autorităților de atîtea ori reticente ori de-a dreptul răuvoitoare. La sfîrșitul alocuțiunii sale, cu o fizionomie crispată, s-a rostit cam așa: "Toți
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
de ceas rău" nu are a sfâșia cojile pure, căutând larve, fiind că "pe-aici e neted timpul", arborii-coloane sunt sănătoși. O a doua identitate deranjantă ia locul ciocănitoarei, este o femeie "dezlănțuită cu bătătorul pe covoare". Peisajul orășenesc-domestic ne îngăduie, totuși, o supoziție la prima vedere fantastică: femeia bătând covoare poate fi însăși Muza, care îi cere poetului, ca în Alfred de Musset: "ia-ți lira și suspină"! Eul liric din poezia mea se mulțumește să o trateze strict ca
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
a poticnit. Copacul însuși, suspendat cu rădăcinile în văzduh, un simbol a unui timp-netimp, sau al unui timp înțepenit, trăiește, în chiar împietrirea lui, teroarea așteptării lui Godot. De ce acest supliciu? Poate pentru ca să-și ispășească vina (păcatul) de a fi îngăduit Evei să rupă frunctul oprit și să-l îmbie pe Adam. Dar ce păcat au săvârșit sărmanii iepurași și ei cu instrumentele muzicale împachetate și frisonați de gândul că cel așteptat nu va veni? Așteptându-l pe Godot în versiunea
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
jalnice vedete dâmbovițene, ca imagine-stas a "celebrității" incipiente, se trece la descrierea aproape timorată a propriului copil, o entitate căzută parcă din orizontul misterului. O descriere frumoasă, inspirată, cu un rest enigmatic: În ceea ce mă privește, dacă pot să-mi îngădui un punct de vedere personal, nepervertit de Ťbebei și mâncăriciť, întâlnirea cu fiul meu, Tudor, m-a marcat cu totul altfel decât prezumă publicațiile discutate mai sus. Nu pot să îl asociez cu nimic omenesc: seamănă cu o vietate extraterestră
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
că prăpastia aceasta nu va atrage în adîncimile ei și alte popoare". Temere ce s-a dovedit profetică, după cum reproșul adresat lipsei de "prevedere" a sovieticilor ce desconsiderau religia îl adresa, fie și tacit, "revoluționarilor" autohtoni de după 1944. Fie-mi îngăduit a încheia cu cîteva amintiri personale din perioada ultimă a vieții lui Lucian Blaga, în care aveam norocul de-a convorbi cu genialul om. Evocîndu-și frecvent trecutul, el părea nespus de tolerant cu desfășurările lui dezagreabile, gata a dezamorsa vechile
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
scara veniturilor se pierde în stratosferă, asemeni celei biblice, cu precizarea că, la baza ei, străjuie nu îngeri, ci bâiguitori ai lanțului de eșecuri. Situația e fără ieșire, mă încurajează bunul meu amic, aspirator de catastrofe. Dar am să-mi îngădui să-l contrazic, ca unul care sunt în deplina posesiune a unei soluții de salvgardare a societății scufundate în politicianism, precum bolta de pământ de la Ocnele Mari. Ideea mi-a venit, la fel ca și antemergătorului meu Newton, dintr-un
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
toată ziua cu atenții; ceea ce nu te-mpiedică să fii, ca-n dimineața asta, peste măsură de nesuferit!" (J.-K.Huysmans). Și din nou o învăpăiere a iubirii, decorativă dar și implicată în rostul existențial: "Nobil prieten prea-superb / care mă-ngădui lîngă tine, / ai ochi de galben leopard / ce, aurii, surîd și ard, / fi'ndu-i iubirii înseși herb / pe fila cea pe care bine- / voiești a o citi cu mine, / pe cînd mă străjui ca un guard" (Algernon Charles Swinburne). Nu
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
tăcere dimpreună,/ Aduci cu o panteră,-n clar de lună, / Ce se prelinge-n zarea grea de nori. De parcă porunci-ne-ar Demiurgul, / ne ostenim zadarnic, pe cît cred, / Să dezlegăm străvechiul tău secret, - / Mai vîrstnică ești, tu, decît amurgul. Îngădui să te mîngîi, pe cînd arc / Făcîndu-te, electric mi te-ncarc / Pe tine ce cobori dintr-un străev / Și de aiurea vii: dintr-o virgină/ Pădure, -a cărei taină s-o relev / Nu știu, - o, tu, a visului regină" (Jorge
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
Și atunci poate că glonțul sau gloanțele de mitralieră care îl nimeriseră s-ar fi dus în altă parte, fiindcă mitraliorul neamț ar fi trebuit să măture o suprafață de două ori mai mare, care nu i-ar mai fi îngăduit să-i ochească atent pe oamenii cu revolver în mînă, ofițerii regimentului Nesimțitului, și să-i secere pe toți. Sarkis avea dreptate, războiul se apropia de sfîrșit. Avea dreptate și să se bucure că afacerile începuseră să meargă, dar armeanul
Arabica de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6984_a_8309]
-
un prunc oarecare și era un Împărat. Dar El era și este mai mult decât atât. Nașterea Domnului trebuie să fie o sărbătoare a închinării. Mântuitorul și Creatorul trebuie să fie motivul acestei sărbători. Toate celelalte rămân în plan secundar. Îngăduiți-mi a vă adresa cu dragoste și frăție creștinească „Sărbători fericite și La mulți ani cu Domnul! Pastor Constantin Leontiuc, Comunitatea Penticostală Timișoara Adevărata semnificație a Crăciunului De ce își oferă oamenii unii altora cadouri de ziua Nașterii lui Iisus? De ce
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]