885 matches
-
tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie a Cauzalului. Diferențele semantice dintre varianta reflexivă și cea nereflexivă (Ploaia pornește/Ploaia se pornește; Copacii îngălbenesc/Copacii se îngălbenesc) sunt foarte mici. În privința ponderii celor trei variante de pasiv, autoarea observă că varianta reflexivă este cea mai productivă în română, pe când cea ergativă este mai puțin productivă decât celelalte două și mai puțin productivă față de limbi, precum engleza. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mână, Profitul se dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II: 165/162) privește existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: S-a albit de ziuă/A albit de ziuă, Ploaia se pornește/ Ploaia pornește, Pânza îngălbenește/Pânza se îngălbenește. Concluzia formulată în urma analizei acestor situații este că, în absența unei corelații sintactice și/sau semantice regulate, reflexivitatea, ca trăsătură inerentă, iese din domeniul gramaticalului (GALR II: 165/162) − vezi infra, 6.1. −, ceea ce presupune deci că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II: 165/162) privește existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: S-a albit de ziuă/A albit de ziuă, Ploaia se pornește/ Ploaia pornește, Pânza îngălbenește/Pânza se îngălbenește. Concluzia formulată în urma analizei acestor situații este că, în absența unei corelații sintactice și/sau semantice regulate, reflexivitatea, ca trăsătură inerentă, iese din domeniul gramaticalului (GALR II: 165/162) − vezi infra, 6.1. −, ceea ce presupune deci că reflexivitatea este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se) aglutina, a (se) albi, a (se) anchiloza, a (se) arde, a (se) cangrena, a (se) coace, a (se) cocli, a (se) condensa, a (se) crăpa, a (se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot avea atât formă reflexivă, cât și formă nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anticauzativizare (vezi supra, 5.3.2.). Diferențele semantice dintre cele două structuri au fost semnalate în multe studii. Pană Dindelegan (1999 [1974]: 91) atrage atenția asupra diferențelor semantice foarte mici, nesesizabile, între structuri de tipul Ploaia (se) pornește, Copacii (se) îngălbenesc. Și în GALR II: 162 autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit de ziuă (vezi supra, 2.5.). Reinhart (1996: 8) vorbește despre situația în care un verb are atât variantă reflexivă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a subiectului referent (întreg sau parte). Verbele care se referă la pierderea culorii sau a greutății, la o mișcare în acord cu gravitația, la o schimbare diacronică nu cer o copie reflexivă a subiectului (a albi − pierderea culorii părului −, a îngălbeni, a păli − pierderea culorii normale a feței −, a slăbi − pierderea greutății normale −, a îmbătrâni, a întineri). Verbele care se referă la acțiuni cu un surplus de intensitate (a se înroși − din cauza unei expuneri prea mari la soare sau de rușine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se) diftonghează sub influența vocalei "ă" Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rezultatele diminuează din cauza lipsei de motivație Numărul accidentelor grave s-a diminuat ca urmare a campaniilor din presă Provincia fierbe sub presiunea investitorilor Lichidul de răcire s-a fiert din cauza turării motorului Frunzele copacilor îngălbenesc la venirea toamnei Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Universul împietrește de tristețe Aluatul se împietrește la copt Ion înțepenește de spate din cauza frigului Roata se înțepenește din cauza noroiului Copacii (se) înverzesc datorită ploii Pământul (s-)a mucegăit din cauză că l-ai udat în exces Pielea (se) necrozează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce) Acest tip uman cristalizează rar140 Galeria lui "U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul Toată natura înverzește Îi pălește frumusețea (b) Mâncarea se arde în cuptor (focul e prea tare) Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se cristalizau în jurul strategiei din septembrie Factura la gaze se fierbe la foc mic141 Aluatul de tarte nu trebuie frământat prea mult pentru că se împietrește la copt Dinții se îngălbenesc de la cafea Usturoiul se înverzește dacă îi pui sare De la caniculă se pălește porumbul. Ipoteza formulată de Manoliu-Manea (1993) este confirmată de preferința verbelor care exprimă o schimbare de culoare sau de condiție fizică pentru forma nonreflexivă, dacă procesul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1998: 317) prezintă tipologia generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că se este un clitic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se surpa', dimagrire 'a slăbi', diminuire 'a se diminua', diventare 'a deveni', esplodere 'a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzacțiilor se diminuează Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part. împietrit, -ă nom. împietrirea, împietritul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul A (SE) FIERBE Cartofii se fierb Apa fierbe tranz.: Ion fierbe cartofi part. fiert, fiartă nom. fierberea, fiertul A (SE) ÎNGĂLBENI Pereții se îngălbenesc din cauza fumului Frunzele copacilor îngălbenesc și cad tranz.: Fumul îngălbenește pereții part. îngălbenit, -ă nom. îngălbenirea, îngălbenitul A (SE) ÎMPIETRI Aluatul se împietrește în cuptor Dochia împietrește fugind de Traian tranz.: Căldura împietrește aluatul; Traian o împietrește pe Dochia part. împietrit, -ă nom. împietrirea, împietritul A (SE) ÎNVERZI Câmpia se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
copii, băietul lui Nelu, a ajuns din urmă acceleratul București Vatra Dornei, dîră de gîndaci pe fierul lui spre cursa de Botoșani, rozul stins cărămiziu după plecare, în casă deplasarea astronomică nevăzută, botul elicei în cioară, zborul învîrtind-o în jurul mărului îngălbenit din clonț, nenea Sava e cam gata! cîți ani să aibă, are o vîrstă, 86 de ani are, dar nu cît are el, cît are ea, o fi mai în vîrstă! tresari din somn pe întrebarea Lețcani? ea se bucură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
par așa, mai mascul. Hai, dom'le, sus, în avion! După ce a închis carlinga, animalul știa că de acum el este șeful. Accelerează motorul la maxim, anulează frîna și gîndacul pornește de parcă l-a mușcat strechea. Fata țipă și eu îngălbenesc. Ne-a prins nebunul! Fuge ce fuge și hop în aer, apoi boaf de pămînt. Iar fuge și hop! Saltă în sus, ca o rachetă. Se lasă pe o parte și aripa mai că atinge copacii de pe marginea aeroportului, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace, nu răscoace, Nu-nțepa, nu-njunghia, Nu-mpunge, nu străpunge, Nu-negri, nu-nvineți, Nu-nverzi, nu roși, Nu-ngălbeni, nu alghi, Nu trăzni, nu pocni ! Cu săcurea te-oi tăia Și în foc te-oi arunca ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Și în acest caz formula se repetă de un număr de ori divizibil cu trei. De albeață. Am plecat pe-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o pândea falimentul dacă tipărea opera lui Ion Luca mai ales că era vorba de o ediție de autor, definitivă. Am fost și nerecunoscător, și pripit. Aflat în pragul sfârșitului, Ion Luca merita o satisfacție târzie, chiar dacă opul urma să îngălbenească în vitrine. Regret decizia de atunci. Asta a fost. * A cum 37 de ani, Editura "Junimea" tipărea cartea de debut a tânărului medic botoșănean Dorel Schor. Pe copertă era fotografia unui prunc durduliu, zâmbitor și frumos în toate cele. Ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nou mâna la scris,mai ales ca ati decis ca pot sa va scriu pe numele mic(mai putin de scris...) La noi e furtună mare, mă uit pe geam cum se îndoaie arborii, cum cad și au umplut frunzele îngălbenite din timp pământul care ar avea nevoie de ploaie, cum se lovesc arborii cu putere unul de altul, parc-ar fi politicienii noștri care se uită unul la altul cu surâsuri viclene, dar își aruncă reproșuri, de râde lumea de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ușa biroului lui moș Victor tot așa cum procedase mai devreme cu ușa pivniței. Trebuia să se convingă pentru ultima dată, cu ochii lui, și Într-adevăr casa de bani era descuiată și plină de tot felul de bonuri și formulare Îngălbenite de vreme. Mototoli În pumn o hârtie d-aia și se cocoță pe biroul de placaj băițuit, cu pantalonii În vine. — O faptă creștinească, Relule. Să și-l găsească aicea pe masă dacă nu-și ține banii unde trebuie. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ca să știm o socoteală. — Toți banii sunt aicea, și iar se bătu peste buzunar. Ce dracu’ Relule... — Toți, câți? Hai să-i numărăm. Nu mă mai supăra și tu. Te văd că ești supărat. Te-ai Înnegrit și te-ai Îngălbenit tot de supărare. Poftim, ia de socotește-i. Sunt toți cu care-am plecat. Îmi Întinse teancul de sute și m-am apucat să-i număr. Socotim banii, Relule, socotim morții, facem nota de plată și plecăm. Până marțea viitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]