2,495 matches
-
îl răsădim? În mai. Metodă de înmulțire: plantați tuberculi încolțiți Boli și insecte dăunătoare: gândacii de Colorado, viermele-sârmă, molia cartofului, mana Plantarea la mică distanță a tuberculilor încolțiți Atenție, frunzele cartofilor sunt toxice! Veți planta cartofii la încheierea perioadelor de îngheț, adică pe la sfârșitul lui aprilie, începutul lui mai. Tuberculii deja încolțiți vor fi puși pe rânduri cu o distanță de 60 de centimetri între ei și la 10 centimetri adâncime. Pentru asta, utilizați un țăruș de plantat bulbi. Atunci când planta
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cele mai frumoase flori și adunați semințele! Acestea cad începând cu luna iulie; apoi, le puteți lăsa la uscat și le puteți folosi pentru a le planta în anul următor. Dalia Familia: compozite Când înflorește? Din luna iunie până când dă înghețul. Culoarea florilor: numeroase culori, exceptând albastrul Are nevoie de soare? Da, trebuie expusă în plin soare. Tipul de sol potrivit: un sol bogat în humus Aciditatea solului: normal Are nevoie de un sol umed? Are nevoie de un sol cu
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cu mraniță umedă, și asta încă din luna martie. Așezați lădița la lumină - pe o verandă, de exemplu. Dacă locuiți într-o regiune cu ierni aspre, va trebui să smulgeți tuberculii imediat ce frunzele daliilor încep să se înroșească, după primele înghețuri. Tăiați tijele la aproximativ 10 centimetri, apoi smulgeți tuberculii cu ajutorul unei furci. Fiți cu băgare de seamă să nu-i deteriorați. Înlăturați pământul și dați deoparte solul putrezit. Se pot butăși daliile? Puteți butăși daliile primăvara, imediat ce plantele ajung la
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
firele de lavandă. Iar dacă terenul are un sol greu, veți pune nisip grunjos pe fundul scobiturii înainte de a îngropa partea de sus a rădăcinii. Plantați firele de lavandă de preferință primăvara, când nu trebuie să vă mai temeți de îngheț, lăsând un spațiu de 50 de centimetri între plante. Răsadurile cumpărate în ghivece vor trebui „îmbrăcate”: aveți grijă să separați rădăcinile și să eliminați rădăcinile amestecate (adică rădăcinile care au crescut prea lungi în ghiveci). Dacă pământul din ghiveci este
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
tinerele plante într-o mini-seră, folosind un amestec în părți egale de nisip de râu și mraniță. Înrădăcinarea se produce peste aproximativ două luni. Folosirea hormonilor de butășire este călduros recomandată. Filimica Familia: asteracee Când înflorește? Din aprilie până dă înghețul. Culoarea florilor: galbene, portocalii, cafenii Are nevoie de soare? Are nevoie de soare, dar apreciază și penumbra. Tipul de sol potrivit: un sol obișnuit Aciditatea solului: neutru Umiditatea solului: normal Înălțime: 60 cm Tip de vegetație: plantă anuală Tip de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ultimii ani ai regimului socialist și în mod evident în perioada de criză economică a tranziției, se accentuează migrația de la oraș la sat și din industrie spre agricultură. Ultima perioadă a regimului socialist a fost caracterizată de un proces de „îngheț” social și cultural. Modernizarea socioculturală pentru categorii largi de populație a fost încetinită și chiar stopată. Dezorganizarea socială, determinată de pauperizarea unor segmente largi de populație și întărită prin impactul devastator al politicii pronataliste agresive, a fost un factor important
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1948 (în colaborare cu Mary Lăzărescu); Octave Aubry, Maria Walewska, București, [f.a.]; V. Grossmann, Stepan Colciughin, I-III, București, 1949-1950 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); A. Iacobson, O noapte hotărâtoare, București, 1951 (în colaborare cu Victor Botvinic); Evgheni Permjak, Ultimele înghețuri, București, 1964 (în colaborare cu Lidia Bimbulov); Christa Wolf, Cerul dragostei, București, 1965; Wolf Schneider, Omniprezentul Babilon, pref. Em. Condurachi, București, 1968 (în colaborare cu Iozefina Baltazar). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, II, 123-126, 161-163, 209-213, IV, 23-26, VII, 18-27, XI
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
rostire, adică discurs adresat unui interlocutor tăcut. De aici preferința poetului pentru cântec, baladă, psalm, „lied”, „silogism”, toate purtând, cu accente și intensități diferite, un frison metafizic, prezent de la primul poem al cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc în creier,/pe osii strâmbe și pe roți dințate/ auzi cum opintește cineva/și nu e timp, o, nu e timp/ pentru adaosuri ori pentru schimb./ Apoi prin cețuri înspre partea
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
a început să ningă abundent și s-a pornit vântul. Viscol în toată puterea cuvântului. Temperatura a coborât până la minus 22 de grade. Au înghețat apele. înghețau și oamenii. Mai ales încrederea armatei franceze, câtă mai rămăsese, atinsese punctul de îngheț. Ca printr-o minune, sub ochii lui Napoleon a ajuns o depeșă din țară. Se spunea în acea depeșă că generalul Malet a organizat o conspirație: l-a declarat mort pe împărat și a solicitat alcătuirea unui nou guvern, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
care nu le voi Înțelege decât peste mulți ani. Cât timp ne răsucim? N-am idee. Dar la un moment dat obosim. Clementine se urcă pe platformă, cu mine deasupra. Mă ridic În genunchi ca să-mi recapăt echilibrul... și apoi Îngheț, oricât de caldă ar fi fost apa. Căci exact acolo, stând În colțul Încăperii, e bunicul meu! Îl văd preț de-o secundă, stând aplecat Într-o parte... râde? e supărat?... și apoi aburul se ridică și Îl estompează din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vede. Intru În baie să-i arăt. Într-o cadă cu picioare, sub un strat de frișcă, se lăfăie Obiectul, care-și freacă un călcâi cu piatra ponce. Se uită la poză și spune: ― Nici tu nu ești niciodată dezbrăcată. Îngheț, rămasă fără cuvinte. ― Ești complexată de ceva? ― Nu, nu sunt complexată. ― Atunci de ce ți-e frică? ― Nu mi-e frică. Obiectul știe că nu-i adevărat. Dar intențiile ei nu sunt malițioase. Nu Încearcă să mă pună la colț, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
brusc precum începuse. Toată lumea încă aștepta. Poate mai era ceva... poate urma cel de-al doilea val... poate... dar nu mai era nimic. Corvium știa! Stătuse impasibil tot timpul, făcând nimic altceva decât să se minuneze de armonia înfricoșătoare a înghețului care i-a scufundat pe ceilalți în teroare. Totul înghețase! Totul încremenise afară! Deci de asta am alergat... mersi, Corvium! Sergheiov se ridică de jos și se uită uimit la geamul de lângă el, gândindu-se la ce soartă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ferestrelor. Erau cel puțin opt. Stăteau în diverse poziții, toate incomode, și dormeau neîntors. Zâmbi. Afară, printre fulgii care cădeau necontenit, se zăreau mici movile pe stradă și pe trotuare, iar cele mai multe erau în preajma corturilor Gardienilor. Oamenii prinși pe afară de îngheț muriseră aproape instantaneu. N-avuseseră timp să se adăpostească. Majoritatea erau Gardieni pe care nu-i plângeam, dar erau și câțiva trecători nevinovați care nu vor mai ajunge acasă. Câteva lumânări nu vor mai arde în geam în seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rară stare de fericire și armonie. Nu cred că ne-am mai simțit așa de bine înainte, și probabil c-am putea s-o ținem așa ore întregi, doar că vraja este ruptă de sonerie. Iar mie îmi vine rău. Îngheț. Toate înghețăm. ― Mă duc eu, zice Sophie, și nici măcar nu încerc s-o opresc când aleargă pe scări în jos și deschide ușa. Mă uit pe furiș în jos spre parter. O să mă distrez. ― Bună, spune Ben, sprijinindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
raze ce-nconjoară cu magie Fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal, Din demon făcui o sântă, dintr-un chicot, simfonie Din ochirile-ți murdare ochiu-aurorei matinal. Dar azi vălul cade, crudo! dismețit din visuri sece, Fruntea mea este trezită de al buzei tale-ngheț Și privesc la tine, demon, și amoru-mi stins și rece Mă învață cum asupră-ți eu sa caut cu dispreț! Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat cu-nșelăciune De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci al nostru-i sur și rece - marea noastră-i de îngheț. Voi urmați cu răpejune cugetările regine, Când plutind pe aripi sânte printre stelele senine, Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergeți. Cu-a ei candelă de aur palida înțelepciune, Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
deie luna plină, iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină Din duhul gurii tale ce arde și înghiață. Stihii a lumei patru, supuse lui Arald, Străbateți voi pământul și a lui măruntaie, Faceți din piatră aur și din îngheț văpaie, Să-nchege apa-n sânge, din pietre foc să saie, Dar inima-i fecioară hrăniți cu sânge cald". Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toată firea amestecat-afară - Ninsoare, fulger, ghiață, vânt arzător de vară - Departe vede-orașul pe sub
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-și împlinise sorocul: Și cum am să știu eu să orânduiesc, așa de unul singur, scurgerea vremii? a întrebat Anul cel Nou. Tare mi-e teamă că am să încurc ploile cu omăturile, zilele de arșiță și de zăduf cu înghețurile și cu vântoasele. Că aici în traista asta plină văd că am de toate. Am să le scot și eu cum mi-or veni la îndemână... Nu se cade să facem una ca asta, fiindcă în lume totul se cuvine
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
atunci cea care abia se vedea din cojoacele și broboadele ei; ortacul meu e Moș Viscol, cu căciula și șuba mițoasă. Cu noi ai să pășești întâi și-ntâi prin lume. Noi sălășluim în țara lui Miază Noapte, unde stăpânesc înghețurile veșnice și întunericul. Aici suntem, așa, în trecere, să aducem albeața sclipitoare a zăpezilor, ferecând apele în păduri de gheață. Când eu mă mânii, învârtoșez vântoasele lui Moș Viscol și ridic troiene de omăt. Copiilor le aduc în dar derdelușul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
visez mereu. Scena de atunci îmi apare pur și simplu în vis. Îmi aduc aminte fiecare detaliu. Și, dintr-odată, mă trezesc. Îmi este teamă. Chiar și când nu dorm, câteodată, când mă aflu în spații închise, pur și simplu îngheț pe loc, în special în stațiile de la metrou - în tren sau în magazinele din stație. Chiar dacă dau să urc în metrou, picioarele nu mă ascultă. Din februarie mi se întâmplă din ce în ce mai des. A trecut aproape un an de la atac. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nici un dubiu. Trebuie să punem mâna pe acest om înainte de a ne gândi măcar la un al treilea mandat. Nici un răspuns. Patru ore, gândea Jefferson Dayles, patru ore mai erau până ce avea să-și cunoască soarta. CAPITOLUL 10 La fermă, înghețul nopții din deșert se muiase într-un răsărit rece care dezmorțea încet întinderea cenușie. Cei de acolo se treziseră devreme. Își luară micul dejun aproape în tăcere, nu ridicară nici o obiecție la declarația lui Craig privind prizoniera și, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
să calce greoi În urma tăcerii ce sapă în noi? Unde e stolul de păsări târzii Aduse de soare și duse întâi? O brumă e argintul și aur e gerul Din mâinile mele alunecă cerul. Aici, ca o apă ce-așteaptă înghețul, Neiertătoare iarnă și-aruncă disprețul. Melc odihnit, ochii de piatră, sufletul mut El e secretul din transparadis. Îl pipăi în iarbă; E melc odihint. I-aduc o ofrandă, aș vrea să-l sărut... Sărut, cade piatra pe ochii lui morți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
îi transportă cu microbuze, asistenți de entertainment. Doamne, când mă gândesc la lunile ianuarie din perioada copilăriei lui Andrei! Mi-e așa de greu să le mai întrevăd! Și mi-e așa de greu să mai îmi amintesc că printre înghețuri și sentimente de încarcerare sărbătoream poeți, citeam poezie, scriam chiar povești de trezit adulții din preajmă! Ieri am dat peste un 22 în care și-a făcut apariția, un editorialist empatic și omenos: Cristian Teodorescu. Românul cu chibrituri (trimitere la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și intră în magazia din curte să ia un braț de lemne, în timp ce Rex dormita în cușca lui odihnitoare, aflată alături, cu labele dinainte atârnându-i peste pragul de lemn vopsit în alb. 13. Intrasem în decembrie. Începuse zăpada, frigul, înghețul. Ținutul, aflat în largul câmpiei, stătea în bătaia crivățului. Totul s-a retras aici și renaște sub haloul înalt al șemineului de teracotă cafenie al doamnei Pavel, căci ea hotărâse, cu numai trei ani în urmă, înlocuirea în toate camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
tinerețe, ca o constatare oarecare, fără vreo preocupare calitativă asupra consecințelor: cine vine și pleacă - așa se deschide drumul ticăloșiilor - nici ce trebuie făcut, căci succesiunea istorică - aici este înșelarea! - nu e ca o legitate cum ar fi cea a înghețului care ucide cu nepăsare iarba, frunzele și florile fiecărei veri, că depinde, în primul rând de noi dacă... Așa se strică istoria. În ce-l privea, domnul Pavel gândea în fiecare Crăciun și Anul Nou numai la faptul că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]