1,399 matches
-
cu tăiței și cocos. —Gata! exclam însuflețită. Înapoi la treabă. —Mănâncă, mă somează Davey, oferindu-mi o caserolă cu salată de vită. Ai nevoie de calorii după potopul de lacrimi. Nu mi-e foame, dar mă forțez să iau câteva înghițituri pentru a-l mulțumi pe Davey. Promit că termin la birou. Ce faci diseară? întreabă. —Am cursuri de yoga. —La ce oră se termină? —La opt. De ce? Cred că ar trebui să te aștept. Nu, serios, sunt bine. Mulțumesc, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
l-am cerut la recomandarea lui Matt. Arată extraordinar: roz și uleios, cu o crustă aurie, cu garnitură de linte înăbușită, destul de moale să ți se topească în gură, dar nu păstoasă. Oftez în semn de apreciere după ce iau prima înghițitură. Oricum, mâncarea nu mă face să uit unde mă oprisem. Vreau să-l fac să vorbească despre el. Am comandat un pahar cu vin alb, dar nu mă grăbesc să-l termin, pentru că Jake nu bea deloc și nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ouă marinate și oțet... Ah! sare el în picioare. Avem și vin! Am uitat, scuză-mă! Se duce în bucătărie și revine cu o sticlă de vin alb și cu un pahar pentru mine. —Sănătate! îi urez eu luând o înghițitură. Peștele este fraged și moale, mazărea nu are sosul prea lung, iar cartofii prăjiți sunt de demență- crocanți, uleioși și delicioși. Nu mă simt în stare să-i spun lui Jake să-i ia de lângă mine. Bărbaților nu le place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a jucat cu tine. S-a jucat cu mintea ta. Te-a momit și, de îndată ce te-a avut, te-a respins brutal. Ca pe un pește. Da, cam așa ceva. Dar părea atât de sincer! susțin eu și beau dintr-o înghițitură jumătate de pahar. Asta mă sperie cel mai tare! Cum să mai am încredere în cineva? Am crezut că vorbește serios, mi se părea implicat cu adevărat în această relație și nu mi-am imaginat că va ajunge să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
În toate părțile. M-am dus În bucătărie să-mi torn ultimul strop de whisky În singurul pahar curat pe care l-am găsit, m-am Întors la consolă, cu spinarea sprijinită de spătar, cu picioarele pe masă, bând cu Înghițituri mici (nu așa făcea Sam Spade - sau poate că nu, acela era Marlowe?) și rotindu-mi privirea În jur. Cărțile erau prea departe și nu se puteau citi titlurile de pe cotoare. Am dat pe gît ultima Înghițitură de whisky, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
masă, bând cu Înghițituri mici (nu așa făcea Sam Spade - sau poate că nu, acela era Marlowe?) și rotindu-mi privirea În jur. Cărțile erau prea departe și nu se puteau citi titlurile de pe cotoare. Am dat pe gît ultima Înghițitură de whisky, am Închis ochii, i-am redeschis. În fața mea, gravura din secolul al XVII-lea. Era o alegorie tip rozacruceeană din perioada aceea, atât de bogată În mesaje codificate, În căutarea membrilor Fraternității. Evident, reprezenta Templul rozacruceenilor și apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nume ale lui Dumnezeu: Iahveh iahvhe iahevh iahhve iahhev iavheh iavhhe Am luat În mână foile de la imprimantă fără să le desprind, ca și cum aș fi consultat sulul Torei originare. Am Încercat cu numărul treizeci și șase. Întuneric complet. O ultimă Înghițitură de whisky și apoi, cu degetele ezitând, am Încercat numele de la numărul o sută douăzeci. Nimic. Îmi venea să mor. Și totuși, acum eu eram Jacopo Belbo, iar Jacopo Belbo trebuie să fi gândit cum gândeam și eu acum. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu-i altceva decât Elixirul alchimiștilor. Pe de altă parte, toată lumea știe că treimea e o noțiune ariană, și iată de ce Întreaga regulă templieră, dictată de un druid ca sfântul Bernard, e dominată de numărul trei”. Colonelul mai luase o Înghițitură de apă. Era răgușit. „Și ajungem la cea de-a treia etapă, Refugiul. Este Tibetul”. „Și de ce Tibetul?” „Păi, pentru că, mai Întâi de toate, von Eschenbach povestește că templierii părăsesc Europa și transportă Graalul În India. Leagănul stirpei ariene. Refugiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
singură, doar nu sunt invalidă”. Îi făcurăm pe plac, dar cum am intrat din nou Înăuntru, după Întreruperea făcută la aer, parfumurile, bătaia tobelor, sudoarea curgând de-acum În valuri și impregnând toate trupurile, și aerul viciat acționară ca o Înghițitură de alcool asupra cuiva care se apucă să bea după o lungă abstinență. Îmi trecui o mână pe frunte, și un bătrân Îmi oferi un agogõ, un mic instrument aurit, un fel de trianglu cu niște clopoței, În care băteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
miresme răscolitoare și savuroase, dar și caste, sobre și virtuoase, în același timp. Ca o briză dulce și sălbatică, ca un cântec din zori, peste viile albastre ale copilăriei, la cumpăna toamnei, între munte și mare... Beți! Beți cu toții, o înghițitură! aude Poetul și își apropie și el buzele de clătinarea domoală a lichidului mirific care umple Cupa, simțind cum se contopește, trup și spirit, cu speranța și cu durerea liniștită a ofrandei, peste legănarea amețitoare a noianului poveștilor magice și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
eu pe cap acuma, nici nu mai știu pe ce lume sunt! ― Vine, vine prefectul? întrebă Busuioc, servindu-l. ― De I-ar aduce Dumnezeu mai degrabă, să se mai potolească și oamenii! zise primarul, dând peste cap țuica dintr-o înghițitură. ― Apoi parcă s-au mai mulcomit, că stau pe-acasă, murmură Cârciumarul cu părere de rău. Numai Spiridon mi-a ținut de urât până adineaori de I-am și dat afară... ― Ehei, băiete, liniștea asta nu-i a bună, ascultă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Toată ziua chibițează pe la mesele de șah, rummy sau table, din această cauză mai toți pensionarii îl cunosc. Rar îl vezi jucând, mai ales când se joacă pe bani. Amicii săi, căci are destui, îl mai servesc cu câte o înghițitură de băutură pentru veștile pe care le aduce, pentru comentariile sportive, însă mai ales pentru cele politice. Pentru bagajele de cunoștințe pe care le are, pot spune, fără să greșesc, că e un enciclopedist format la televizor sau din lectura
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
i te poți confesa? Hai, spune, care-i necazul, îl întreb din nou. Poate te pot ajuta cu ceva. - Belea, mare belea!... - Belea, mare belea, drac, nedrac, spune, nu mă fierbe în oala cu clocoteală!... Oftează, soarbe din halbă o înghițitură de bere și iar oftează. - Te-a prins nevastă-ta cu amanta și nu te mai primește acasă!.. - Nu, că nu-s așa de prost să ies cu ea pe stradă!... - Te-a concediat patronul? - Nu, că mă are de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
au alungat-o de la horă, după care petrecerea s-a luat mai cu foc, iar popii îi sfârâiau picioarele în bătutele care le făcea la mijloc. Profesorul s-a pus și el pe râs și după ce a mai dat o înghițitură de coniac pe gât, se adresă amicului său: - Prietene, 2-02, dar popa Stasuc na fost reclamat de urâtă pentru discriminare pe criteriul frumuseții într-un loc public? - Costicuță, se zvonește prin sat de așa ceva, că ar fi depus la poliție
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
avem un dărăb de mămăligă de aseară, spargem oul într-un capăt și-i facem o gaură mică, luăm fiecare câte un băț de chibrit și-l înmuiem în oul care-i moale, în albuș și gălbenuș, luăm câte o înghițitură de mămăligă și lingem bățul de chibrit de ou și ne săturăm. Ce mai vreți? - Bată-te să te bată de poznaș! Mi-a spus bunica. Cum ți-a venit prostia asta în cap? - Păi, am auzit că pe Bodrâncă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Bodrâncă îl trimite nevastăsa cu un ou fiert moale la prășit și cu o bucată de mămăligă. La vremea mesei, se așează omul să mănânce, sparge oul fiert la un capăt, ia un pai, îl înfinge în ou, ia o înghițitură de mămăligă, linge paiul înmuiat în ou și se satură. La prânz face la fel, dar nu termină de mâncat tot oul. Mai lasă și pentru masa de la chindie și tot nu-l termină. Se mai întoarce acasă cu cei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la vale totul merge mult mai ușor. Ajung așadar la timp, fac un duș și îmi aștept familia cu o cafea fierbinte pe verandă. Soarele tocmai s-a ivit pe culmea din față și luminează oblic masa. În timp ce beau primele înghițituri, îmi aduc aminte și ultimele cuvinte ale cîntecului lui Brel, ceva în felul următor, parcă : J’arrive, bien sûr j’arrive, mais j’ai jamais rien fait d’autre qu’arriver !... Rătăcit printre obiecte Ce arunci și ce păstrezi ? și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și pornește spre bucătărie. După cîteva minute se întoarce cu un pahar de apă pe o tavă : — Poftim ! - îi așază el curtenitor tava în poală. — Mulțumesc, îi răspunde ea, dar ți-am spus, nu trebuia să te deranjezi... Bea cu înghițituri mici din paharul de apă și-l ia de mînă pe soțul ei, care se așezase între timp pe canapeaua alăturată. Își zîmbesc fără a scoate nici un cuvînt. A. și V. și-au sărbătorit acum cîteva zile aniversarea a șaizeci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
miere roșie. M-am uitat mult, fascinată, la umbra purpurie, tremurătoare, pe care paharul de vin o arunca pe sol, printre crenguțe. Am ezitat dacă să beau vinul sau nu. Până la urmă, cu un sentiment de vinovăție, am luat o înghițitură. Restul l-am vărsat, în șuvoi subțire, pe pământ. Când am privit din nou cupa, m-am cutremurat: pe fundul ei se înecase un păianjen mare și greu. Am izbit paharul de un trunchi, m-am lăsat pe vine și-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Pantelimon cu bucurie. Atunci mergem la cantină... Și pentru că Ulieru tăcea, privindu-l preocupat, destupă sticla de bere, umplu un pahar și i-l întinse. - De unde știai că am fost la Slatina? îl întrebă Ulieru după ce sorbi cu grijă câteva înghițituri. Pantelimon tresări surprins. - Ai fost la Slatina? Să mă trăsnească Dumnezeu dacă am știut ceva! - Atunci de ce i-ai spus dactilografei că orașul dumitale favorit e Slatina? De ce tocmai Slatina, unde mă aflam eu? Și, pentru că suntem prieteni și am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
păstrez lui Niki dejunul. Haide să guști și dumneata ceva, încerc și eu să gust... — Uite, mai e puțină supă, ți-o pun dumitale, e bine ? Nu, eu nu ! Să nu fi fost dumneata, te asigur că nu luam o înghițitură ! Dar dumneata ai o plăcere de viață contagioasă, deși ai avea și motive de îngrijorare destule... — Le știu io, da nu-mi bat capu ! Și noaptea, când nu mă prinde somnu, ei, lasă, că v-arăt io vouă, zic ! Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
simțind cu disperare cum gâtul a și început să-ți vibreze spasmodic, mesteci, luptându-te cu lacrimile care îți urcă din gât, cu strâmbătura care a și început să-ți încleșteze, ca o paralizie, obrazul, cu micul grohăit care zvârle înghițitura cleioasă în mijlocul mesei, orbitor de albe, pe care sclipesc cristalele, argintăria. Orăcăi, vomiți și plângi în farfurie, și lacrimile, și resturile acre îți strâng obrazul ca o mască astringentă... — Luați-o de aici ! Mai repede ! Mai repede ! strigă Muti și-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai slabă dintre băuturile care ar putea fi numite alcoolice, totuși era o băutură. Îi întinse lui Hattie paharul și își prepară și el un amestec similar. Continuau să stea amândoi în picioare, ceea ce era semnificativ. John Robert sorbi o înghițitură. I se urcă pe dată la cap. Hattie continua să stea lângă măsuță, cu ochii dilatați, ținându-și paharul în mână. — Bea, o îndemnă el și când rosti acest cuvânt se simți ca un bătrân vrăjitor, un făcător de farmece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la cap. Hattie continua să stea lângă măsuță, cu ochii dilatați, ținându-și paharul în mână. — Bea, o îndemnă el și când rosti acest cuvânt se simți ca un bătrân vrăjitor, un făcător de farmece. Hattie sorbi și ea o înghițitură. I se ridică și ei pe dată la cap. Oh! John Robert își târșâi picioarele îndărăt spre banchetă și amândoi se așezară din nou. E bun, spuse Hattie. Ți-e dor de America? o întrebă. Nu-i punea adeseori asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nou. E bun, spuse Hattie. Ți-e dor de America? o întrebă. Nu-i punea adeseori asemenea întrebări directe sau chiar interesante. Avea acum impresia că niciodată nu-i pusese cu adevărat întrebări. Hattie chibzui un moment. Mai sorbi o înghițitură din băutura excitantă. — Eu nu cred în America. Mă gândesc că e o ficțiune. Sau cel puțin pentru mine. Am impresia că imaginația mea a făurit-o. Era observația cea mai stimulatoare de gândire pe care o extrăsese vreodată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]