2,110 matches
-
caracterizează în primul rînd prin lexic, în vreme ce, la nivel sintactic, prezintă trăsăturile generale ale limbajelor predominant orale: o sintaxă populară simplă, cu discontinuități, elipse și redundanțe, cu evaziuni lexicale, cu poetică substitutivă și cu ingeniozitate sintactică. Fără înțelegerea faptului că înjurăturile și în special trimiterile la origini sînt elemente definitorii ale limbajului deținuților nu va putea fi reconstituită cu succes viața cotidiană din închisori. Toate acele "facu-ți" și "dregu-ți" sînt la locul lor, firești și necesare comunicării instituționale, ca și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stîrnesc reacții de protest decît atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal sau inferior. Familiaritatea apelativelor peiorative face greu posibilă menținerea unei distanțe sociale, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie prin violențe fizice. Utilizarea frecventă a lor slăbește autocontrolul, gradul de responsabilitate, imaturizează individul din punct de vedere social și îl instabilizează emotiv-acțional. Ele întăresc sentimentele de inferioritate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ele întăresc sentimentele de inferioritate, compensate prin aspirația de a se pune în valoare și de a dobîndi superioritatea 106. O cercetare făcută în 1996 pe loturi paralele de deținuți, gardieni și cetățeni liberi arată că în închisoare oamenii utilizează înjurăturile de 23 de ori mai mult decît în libertate, rezultatele testelor CPI, EPI și Raven demonstrînd că nu inteligența sau trăsăturile de personalitate sînt responsabile de această diferență, ci mediul penitenciar, care induce oamenilor din interiorul zidurilor "o tendință accentuată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul Rahova estima numărul incidentelor produse pe secția lui la peste 500 într-un an (exceptînd înjurăturile și insultele), specificînd că nu au fost pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale sau dorința irezistibilă de a pedepsi a cadrelor, cît mai ales nocivitatea sistemului penitenciar. Alți indicatori
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuții, fiind întotdeauna supravegheați cu atenție. 106 Alfred Adler, Cunoașterea omului, Editura IRI, București, 1996, pp. 99-100. 107 Marius Florea, "Trăsături personale și motivații subiective la infractorii instituționalizați", în Revista de știință penitenciară, nr. 2 (25) din 1996, pp. 194-207. Înjurăturile sînt mai numeroase la persoanele tinere și scad semnificativ pe măsura înaintării în vîrstă, atît la persoanele din penitenciar, cît și la cele libere (fiind deci și expresia unui teribilism lingvistic adolescentin), raportul ajungînd la 4:1 în cazul celor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
putea să ne insultăm unul pe altul până mâine dar nu tu vei avea ultimul cuvânt, pentru că eu pot să continui și în franceză și în arabă, pe când tu de-abia te descurci în ebraică. Așa că după ce se vor termina înjurăturile ce mai urmează?” Cartea este, dintr-un anumit punct de vedere, și un tratat de pedagogie. Orice părinte ori profesor depășiți de situație, pot regăsi drumul de aducere spre lumină a celui ce pare că a devenit ineducabil. Cum procedează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Se fixează pe coordonatele dispoziționale ale celui ce urmează a fi consiliat. Dacă tânărul are chef de ciomăgeală, mediatorul se plasează într-o poziție gata de pregătire pentru pugilistică. Însă îi arată că și dacă ar urma o partidă de înjurături, puștiul n-are șanse de câștig, așa că-i sugerează mai bine să urmeze altă cale, cea a conversației, a consfătuirii: „N-ar fi mai bine să te oprești, să te liniștești, și să-mi explici ce vrei tu de la viață
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sine înțelese. Pumnii în cap, bătăile la tălpi și la palme până ce acestea se înnegreau, privarea de medicamente în cazul bolnavilor, sau dimpotrivă îndoparea cu fasconal a celor ce păreau că-și pierduseră echilibrul psihic, erau tratamente obișnuite livrate anchetaților. Înjurătura colorată, amenințarea, scuipatul fac parte dintr-un set de atitudini firești pe care anchetatorii se simt datori să le aibă față de anchetați. Fiecare cameră are șeful său cu misiune clară: să îi îndemne pe anchetați să fie sinceri, să vorbească
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
numere corect până la capăt, ci doar până pe la șaptezeici. Ca urmare o luau de la capăt, din nou, o dată de două ori... “la dreapta alinierea, băi boule, și iarăși: unu, doi, trei, patru,... operație definitivă după jumătate de ceas, cu poticneli, înjurături și înghionteli la adresa noastră, vinovați de analfabetismul lor”. O altă dovadă a lipsei totale de orice cunoștințe este dată de părintele Zosim Oancea. Intr-o celulă din Aiud, un anchetator îl întreabă pe profesorul Ion Petrovici : “Tu ce ești mă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Se împotmoli în ea, ca în lut, pătrunzând până în mijlocul ei, spintecând dușumeaua, înțepenindu-se tot în pozițiel verticală. Bărbatul, postat la vreo sută de metri de casă, se năpusti în direcția crestei, amenință pe cineva ridicând pumnii, zvârli o înjurătură. Apoi, cu pas de automat, se îndreptă spre adăpostul lor care părea să vibreze încă, mut, în urma șocului primit. Mama, aflată mai aproape de ușă, nu înaintă, dar se lăsă să cadă în genunchi, ascunzându-și fața în mâini. Liniștea revenise
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cursul unei hoinăreli, când am surprins-o din întâmplare, pierdută printre bălăriile dintr-o viroagă, pe femeia aceea pe jumătate despuiată și beată, pe care doi bărbați o posedau cu o grabă brutală, într-un gâfâit de râsete false și înjurături. Pe fundalul întunecat al ierburilor de iunie, albul trupului ei foarte rotund, foarte plin, îți lua ochii. A întors capul, am recunoscut-o pe femeia sărmană cu duhul pe care locuitorii orașului o strigau cu un diminutiv de fetiță, Liubocika
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Dar era cu adevărat o mână de femeie, nu se putea înșela. Cu un bărbat, totul ar fi fost mai ușor. L-ar fi răsturnat pe spate, iar apoi l-ar fi tras afară din groapă. Dar cu ea... Mormăind înjurături pe care nici măcar nu le auzea, Nikolai scobi pământul din partea de sus a trupului. Degetele lui atingeau niște fâșii din lână aspră și pielea goală care se ivea în locurile sfâșiate. Mai la fund, pământul era călduț, încălzit de viața
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o rafală. Cade și se ivește din nou - are un chip intact, e un alt neamț. Gloanțele lovesc spuma, brăzdează malul. Un soldat se oprește, se așază, parcă spre a se odihni. Pavel îi dă ocol alergând, îi aruncă o înjurătură, apoi pricepe... În depărtare, o pată verde-cenușie de uniforme se revarsă printre barăci - întăririle nemților. La stânga, legat de stâlp, un prizonier pare că zâmbește, fără îndoială, e deja mort. Primul rând de sârmă ghimpată. Soldatul care aleargă în fața lui Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pe care moartea îi făcea să rămână iremediabil credincioși ibovnicei lor de o noapte. Femeia pe care o întâlnise Pavel era o astfel de ibovnică. „Târfă îngălată!“, șopti el în bezna bucătăriei unde îi făcuse patul prietenul lui, dar înjurătura asta încerca în realitate să impună tăcere unei confuze iertări. Concubina lui îi reamintea, prin însăși infidelitatea ei, de timpul războiului. Ea continua să trăiască în acel timp. „La fel ca mine“, își spuse. Dimineața, dorința de răzbunare fu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
puțin aurit și, la ultima încheietură a degetului următor, unul mai mic"), iar tabloul pe care îl oferă prin suma gesturilor e dezarmant: "După ce se scobi în dinți cu o scobitoare de argint, Trimalchio zise"; "în vreme ce Trimalchio juca și înșira înjurăturile țesătorilor" etc. Transferul parodic este unul subtil, acest Trimalchio fiind o versiune ridiculizată a amfitrionilor din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Comuniștii aveau, de fapt, un program să folosească deținuții politici la munci forțate pentru că nu-i costa nimic. Or, din cauza acestor presiuni au primit ordin cei de unde eram că nu mai au voie să bată, să te înjure, deși cu înjurăturile s-au potolit cel mai greu, că de bătut nu mai îndrăznea nimeni să te bată. Asta se petrecea prin 1963, pe vremea când eram la Luciu Giurgeni. Te băgau la izolare dar nu se mai atingeau de tine. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și celălalt să-mi prășească rândul!" C. I.: Aceste episoade bănuiesc că vă mai destindeau. S. Ț.: Păi, cum să nu!? Ne distram. Domnule, era grea detenția dar aveam și momente de relaxare. În sfârșit, căpitanul le trăgea câte o înjurătură la toți. Că unii dintre frontieriști spuneau: "lasă, domnule, că știm că sunteți niște criminali, vreți să ne scoateți la muncă, să spuneți că am vrut să evadăm și să ne împușcați... vă știm, domnule, cine sunteți!" Dar să vă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cunoscute de o comunitate lingvistică. Norma prescriptivă rezultă, prin urmare, din selecția a ceea ce este considerat ca fiind corect sau ca fiind limbă autorizată. Orice abatere de la această normă constituie o greșeală a cărei sancționare variază după situație: a folosi înjurături, invective sau cuvinte licențiose într-un tribunal poate fi considerat un ultraj, a folosi argoul într-o publicație de cultură este apreciat ca fiind inadmisibil. Prescripția lingvistică poate să se refere chiar la formatul discursului scris sau oral. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la o mare adâncime, sau de care omul nu se poate debarasa timp Îndelungat reprezintă un mare pericol. Oamenii au Încercat, În mod intuitiv, să dezamorseze aceasta bombă, să scape de sentimentul de supărare. Modalitățile au fost plânsul, spartul veselei, Înjurăturile. Atunci când Însă supărarea este Ținută timp Îndelungat ea devine de câteva ori mai periculoasă și lovește nu doar În cel care o Ține dar și În copii lui. Oamenii sănătoși nu-și permit să Țină supărări. În Liturghia Sfântului Ioan
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și a lui Beria, agenți și spioni ai imperialiștilor, originea disputei dintre cele două state și cele două partide frățești. Responsabilitățile rupturii sînt asumate complet de către Hrușciov. Pentru Tito, este o mare victorie morală. Pentru partidele comuniste, după ploaia de înjurături la adresa acestuia, stupoare. Decesul lui Stalin și destinderea consecutivă slăbește strînsoarea în care erau prinse partidele comuniste. După ce suferiseră brutal constrîngerile politice ale războiului rece, unele profită de această perioadă pentru a încerca ieșirea din logica bloc contra bloc. În
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
multă pricepere. Scris într-un registru încruntat și posomorât, de „madonă” neglijată, comentariul Literatorului este până la urmă o probă de umor involuntar. E inutil să polemizăm cu cineva care sfidează evidențele și bunul-simț. Când nu este desființată printr-o grasă înjurătură, Televiziunii publice din Republica Moldova (TVM) i se reproșează în principiu trei lucruri: 1. este proastă, global proastă; 2. este aservită puterii, mai marilor zilei și minte cu nerușinare poporul; 3. „vorbește prost românește”, ceea ce fără ghilimele înseamnă că majoritatea angajaților
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o estetică a negării violente, a proferării înjurăturii și ocării, Arghezi scrie pamflete "un gen literar jumătate actual și jumătate etern", tablete în care se află nuclee narative. În Icoane de lemn este prezentată o lume deformată grotesc, plină de răutăți, de pofte lumești, amintind de atmosfera din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
noastră în comun. Din fericire pentru noi, blocul în care locuim se află într-o zonă rezidențială, cu proprietari stilați, cu o educație urbană și mai puțin rurală. Poate și din această cauză în situațiile conflictuale, inevitabile în aglomerările umane, înjurăturile sunt ceva mai puțin pitorești și folosite în cazuri extreme, ca de pildă când te trezești cu gunoiul în cap, aruncat pe geam de la etajele superioare. Drept e că mai apar și unele etichetări destul de blânde, cu nume de animale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]