1,308 matches
-
stradă laterală decât cu o fracțiune de secundă înainte de a se ciocni violent de el. Șocul îi dezechilibră pe amândoi. Realitatea celor întâmplate nu-l făcu să-și uite prudența. Cu brațul stâng Gosseyn o prinse pe tânăra femeie, îi înlănțui bustul chiar deasupra coatelor, imobilizându-i brațele strânse de trup, ca într-o menghină. Cu mâna dreaptă își scoase revolverul. Totul într-o clipită. Apoi, într-un interval de timp ceva mai lung, luptă să-și recapete echilibrul afectat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
verticalității poziției bipede, în semantica gestuală atrag motivațiile intrinseci. În artă, imaginația are o forță dinamică, ce modifică și deformează còpiile pragmatice, furnizate de percepție. SIMBOLUL! Motivațiile nu trebuie decodificate doar în funcție de simboluri, uneori rămânând strict la denotația precisă și înlănțuind o suită de motivații, pentru că astfel nu vom ajunge la nici un fel de rezultat. Fenomenul decodificării simbolice e mult mai larg și complex. În artă, în special, fenomenele perceptive sunt pretexte pentru o reverie imaginară. În literatură, corpul uman schimbă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în care să nu fie doar guvernat, dar și să poată decide el însuși, încât să se poată dezvolta. Prin urmare, nu putem să-i suprimăm libertatea prin planificare, nici să-i limităm spațiul său de libertate, și să-l înlănțuim prin obligații programate. Omul are nevoie de un spațiu de libertate, altminteri pierde orice sens de responsabilitate; omul are nevoie de un spațiu pentru a putea experimenta; omul are nevoie de un spațiu în care să aibă posibilitatea de a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
târziu la fel ― voi mai vorbi despre asta ― cu ideea fixă că nu trebuia să mă leg de nimic, să mă atașez de nimic, pentru a fi liber. Îmi spuneam că orice devotament, orice fidelitate, m-ar dresa, m-ar înlănțui. I-aș fi râs în nas celui care mi-ar fi zis că numai legat de cineva, de ceva, poți să fii cu adevărat liber și că eu însumi voi ajunge într-o zi la această concluzie... Apoi m-am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ajuns niciodată. 33 (Din caietul de vise) Eram pe țărm. În jur, nici noapte, nici zi, ci o lumină specială, palidă, care nu emana de la nici un astru. Mă oprisem lângă un salcâm uriaș, cu coroană bogată, al cărui trunchi era înlănțuit de crengile unui smochin. Frunzele late și fructele smochinului se amestecau cu frunzele salcâmului și mă miram cum reușiseră să crească astfel. Apoi, deasupra țărmului s-au strâns nenumărați pescăruși care au acoperit cerul. S-a întunecat, iar în timpul cât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
era mai invizibil, pe care să-l bârfească și de care să depindă, care să-i sperie și pe care să-l compătimească în sinea lor, în zilele cu soare, pentru singurătatea în care propria lui putere, aproape magică, îl înlănțuise. Fără asta mecanismul azilului ar fi scârțâit și, cu vremea, s-ar fi blocat, poate. Mirajele, prudențele, presupunerile, temerile, îndoielile, șoaptele n-ar mai fi fost justificate, totul ar fi intrat într-o logică prozaică, limpede, aspră care nu i-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
alcool cu anason. În jurul doctorului, chipuri hilare se răsturnau de bucurie spre cer. Bărbați și femei se agățau unii de alții, cu obrazul aprins, cu toată enervarea și strigătul dorinței. Da, ciuma încetase o dată cu teroarea și aceste brațe care se înlănțuiau mărturiseau într-adevăr că ea însemna exil și despărțire în sensul adânc al cuvântului. Pentru întâia oară, Rieux putea să dea un nume acestei înfățișări comune pe care o văzuse timp de luni de zile pe toate fețele trecătorilor. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să găsească această pace grea despre care vorbise, dar n-o găsise decât în moarte în ceasul în care nu-i putea folosi la nimic. Dimpotrivă, dacă alții, pe care Rieux îi zărea pe pragurile caselor în lumina care scădea, înlănțuiți din toate puterile și privindu-se cu pasiune, obținuseră ceea ce voiau, asta se datorește faptului că ceruseră singurul lucru care depindea de ei. Și Rieux, în momentul în care cotea pe strada lui Grand si a lui Cottard, se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ceaușiste. Întorcându-mă la cei ce vor reabilitarea lui Stalin cred că orice încercare de acest fel nu va izbuti, fiindcă omenirea întreagă și chiar popoarele componente din fosta U.R.S.S. nu pot uita oceanul de lacrimi și sânge nevinovat - înlănțuind dorința de libertate a popoarelor. Tuturor acestor nostalgici și altora asemănători lor din țările captive să le spunem un hotărât NU! Niciodată omenirea normală nu va putea să-l absolve pe tiranul tiranilor de imensitatea și monstruozitatea acțiunilor sale criminale
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prieten model - și nimic din toate acestea nu s-ar fi putut întâmpla fără el. În final, îi mulțumesc soției mele Sarah. Entuziasmul și nerăbdarea ei pentru această poveste nu au pălit niciodată, nici chiar atunci când munca m-a ținut înlănțuit de birou prea multe ore. Ea a citit manuscrisul cu profundă înțelegere și grijă, sugerând multiple îmbunătățiri. E o sursă constantă de încurajare, bună dispoziție și iubire. Ca și această carte, povestea mea are o eroină - și aceea este ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Însuși. Șase litere, trasate Încet, una câte una, și-ar fi scos hainele atunci, pe loc, cu fiecare nouă literă pe care i-o arăta. Kitty Îi urmărea. Așa cum stăteau acolo, unul lângă celălalt, mână În mână, În timp ce degetele lor Înlănțuiau aceeași pană, iar vocea moale a lui Charlie explica mișcările, alcătuiau cea mai Înduioșătoare scenă de dragoste platonică pe care o văzuse vreodată. — Minunat! zise Charlie, Îndepărtându-se de Desert Rose. Dexteritatea mâinii tale e fenomenală! Literele au ieșit perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nu pot să discut, Dacă e așa, nu mai pierde timpul, povestește-mi, Am visat că Marçal a fost promovat și comanda era anulată, Din astea cea mai probabilă nu e anularea comenzii, Așa cred și eu, dar grijile se înlănțuie ca cireșele, una trage alta, și amândouă un coș plin, iar promovarea lui Marçal știm că poate fi anunțată din clipă în clipă, E adevărat, Visul a fost un îndemn să lucrez repede, Visele nu sunt îndemnuri, dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
târziu la fel - voi mai vorbi despre asta - cu ideea fixă că nu trebuia să mă leg de nimic, să mă atașez de nimic, pentru a fi liber. Îmi spuneam că orice devotament, orice fidelitate, m-ar dresa, m-ar înlănțui. I-aș fi râs în nas celui care mi-ar fi zis că numai legat de cineva, de ceva, poți să fii cu adevărat liber și că eu însumi voi ajunge într-o zi la această concluzie... Apoi m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ajuns niciodată. 33 (Din caietul de vise) Eram pe țărm. În jur, nici noapte, nici zi, ci o lumină specială, palidă, care nu emana de la nici un astru. Mă oprisem lângă un salcâm uriaș, cu coroană bogată, al cărui trunchi era înlănțuit de crengile unui smochin. Frunzele late și fructele smochinului se amestecau cu frunzele salcâmului și mă miram cum reușiseră să crească astfel. Apoi, deasupra țărmului s-au strâns nenumărați pescăruși care au acoperit cerul. S-a întunecat, iar în timpul cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
era mai invizibil, pe care să-l bârfească și de care să depindă, care să-i sperie și pe care să-l compătimească în sinea lor, în zilele cu soare, pentru singurătatea în care propria lui putere, aproape magică, îl înlănțuise. Fără asta mecanismul azilului ar fi scârțâit și, cu vremea, s-ar fi blocat, poate. Mirajele, prudențele, presupunerile, temerile, îndoielile, șoaptele n-ar mai fi fost justificate, totul ar fi intrat într-o logică prozaică, limpede, aspră care nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe ecran ca și cum cuvintele ar fi ale altcuiva, dar ai căzut În capcană, iată că Încerci să lași urme pe nisip. Ai Îndrăznit să schimbi textul romanului lumii, iar romanul lumii te prinde din nou În mrejele lui și te Înlănțuie În intriga lui, pe care nu tu ai ales-o. Mai bine ai fi rămas În insulele tale, Jim Cânepă, iar ea te-ar fi crezut mort. 98 Partidul național-socialist nu tolera societățile secrete, pentru că el Însuși era o societate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fiind iubit de Domnul și a mulțumit tinerei mame pentru a fi adus pe lume frumusețe În mijlocul urîciunii războiului! Ființa sa este plăcută Domnului, a spus el. Dar sub biserica fumegîndă zăceau ruinele unui templu păgîn străvechi și sub acelea Înlănțuit În fundul unui puț zăcea un monstru muribund. Era Fiara Urii Încă vie și cerînd carne de prunc De acolo, de sub ruine. Arhitectura, ca și Galia, se Împarte În trei părți partea care există prin amabilitatea Nature Channel partea care există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În epoca postmecanică. Cei care Îi vor răul au autorizat un raid asupra cartierului său general, Închizîndu-l În peșteră cu mai sus menționatul „psihiatru“. Chestia asta Îi amintește Diavolului de vremurile În care a mai trecut prin astfel de Încercări: Înlănțuit pe fundul unei fîntîni, Închis În interiorul unui labirint, legat de un bolovan cu vulturi ciugulindu-i ficații, paralizat de Ioan din Patmos, aruncat În hău de Milton. Dar În toate acele nenorociri a fost singur. Nu a avut niciodată alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
acelea, dar ele nu s-au dat bătute și și-au păstrat sclipirea toată noaptea. De la Fukushima, trenul a început să urce abrupt în munți. De ambele părți se înălțau culmi acoperite de păduri de pin și cedru. Tunelurile se înlănțuiau și trenul a ajuns, în final, la renumitul vârf Itaya. — Se strânge zăpada aici iarna, nu glumă. Takamori se gândea că i-ar plăcea să vină aici cu Gaston, când o să fie zăpadă. După ce au ajuns la vârful Itaya, numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
-l În brațe pe Kevin, zgâlțâit de un sughiț de spaimă. Sunetul acela pătrunzător, fața roșie și speriată a copilului erau un reproș intolerabil, demonstrația a ceea ce nu trebuia să faci pentru a crește un copil. Emma Își Întinse brațele, Înlănțuind gâtul lui Antonio, care-i cuprinse tare pe amândoi, strângându-i la piept. N-o mai port niciodată, pijamaua, Antonio, Îi spuse. N-am vrut să spun ce ți-am spus, murmură Antonio sărutându-i o zonă foarte erogenă, din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se miște - o capodoperă barocă a imitației naturii. Nici asta nu o mai văzuse vreodată. Câte lucruri nu am luat În seamă. Și trăiesc la Roma de douăzeci de ani. Dar ce e Roma? E orașul În care m-a Înlănțuit Emma. Roma se lasă iubită exact ca o femeie, pentru că Îți place, pentru că te simți bine cu ea, pentru că te Înțelege, pentru că te primește și Îți răspunde. Pentru că, În ciuda defectelor și lipsurilor care-i fac frumusețea neregulată, frumusețea aceea Întrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
doar de ea atunci când ai tu mai multă nevoie, că pe-aici viața e... viață și... Hotărât lucru. Mai am de învățat. Pictor Departe, într-un loc târziu, două năluci pictau lumea în mii de nuanțe. Un desen ce le-nlănțuia fericite în armura culorilor. Cu mare talent, când mai aprins, când mai agale, își încercau forțele, naturale și supranaturale, pe o pânză numai bună de înfățișat măreția universului. Din neatenție, însă, ori din prea mare grabă de a-și vedea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fluturi prin lanuri largi de grâu. Flacăra apei ne-a stropit pe toți când Umbre misterioase trosnesc prin Crengile copacilor ce ară pământul gol. Visul nepăsării mi s-a oprit printre nori. Privesc în jos Și mă cutremură pustietatea sufletului Înlănțuit de amintiri. Norocul agățat de spațiu zboară peste trecut. Apa s-a-necat. Vine furtuna. Rămânem noi - doi eroi. Pastel Cuprind cu privirea o-ntindere Secată de apă. Prin gropi cerne iarna Ca tropot al apelor șoptind În glas de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe mare este unică. Soarele roșu era imens, parcă ieșea un gigant din mare și se scutura somnoros, aruncând stropii. Lam fotografiat, nu puteam să nu mi-l ,,însușesc” și eu. Nisipul galben era umed, curat. Construcțiile de lângă plajă se înlănțuiau ca-ntr-o salbă. E frumos litoralul nostru! Hotărât, vaporul se îndepărta de țărm. Totul devenea din ce în ce mai mic, iar întinsul apei stăpânea. Așezați pe bănci, în bătaia unui vânticel răcoros, ascultam freamătul valurilor. Aveau și ele un ritm bine știut
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
copii și îl trata pe Stick ca pe fiul său. Cu trecerea anilor, i-a dat lui Stick tot mai multe puteri asupra colegilor lui închiși, până când a ajuns să hotărască el cine doarme la fereastră și care bărbat trebuia înlănțuit lângă veceu, așa că pușcăriașii făceau tot ce puteau ca să-i intre în voie și să-l mituiască. Îți spun, Den-ne, zicea Shery, dând din cap cu admirație, oriunde se duce omul ăsta, puterea ajunge în mâinile lui. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]