3,289 matches
-
Portretul din "Norii" ar fi fost inspirat de această perioadă. A avut două căsătorii (Myrto și Xantippe, renumită pentru răutatea sa). A avut trei fii. Era sărac, umbla desculț și nespălat, deși a existat și aluzia că s-ar fi înrudit cu aristocrația ateniană. Figura sa nu era dintre cele mai plăcute (exoftalmic, cu nasul turtit și cârn, cu nări mari, buze groase și cărnoase, expresie arogantă, mers legănat). Avea o bună pregătire fizică și era un bun luptător. În armată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
indulgent cu erorile”. Pentru Hatt"b, All"h este numit astfel pentru că dăruiește binefacerile sale oamenilor și totodată le iartă păcatele 96. Încadrându-l în acest câmp semantic, îl considerăm sinonim cu 9ó al-lal"l wa al-’Ikr"m. Se înrudește de altfel și morfologic cu jumătatea a doua a acestei expresii. 2.1.5.12. (al-)Mam d: SOI „preamărit”; ASM „Vrednic de Glorie”; GG „Slăvit”; Marr „gloriosus”; RB „noble” (11, 73)/„Glorieux” (85,15); DM „digne de gloire”; YA
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de o favoare gratuită, expresie care a trecut, via Septuaginta, și în Noul Testament. Îngerul îi spune Mariei: he¤res gàr chárin parà tÄÎi theÄÎi (Lc 1,30). Din toate variantele de traducere citate, ultima („gracious”) este cea mai exactă, fiind înrudită cu „grace” (= hâr, favoare). O trăsătură esențială ce trebuie transferată este gratuitatea acestei atitudini a lui Dumnezeu față de fapturile sale. Propunem echivalarea acestui nume cu „binevoitor”, deoarece acest adjectiv semnifică o atitudine dintru început și în mod necondiționat favorabilă. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
temă plastică pot fi enumerate următoarele aplicații: Clasa I: obținerea de nuanțe prin fuzionarea în masă sau la marginea dintre petele culorilor primare; Clasa a-II-a: obținerea de nuanțe prin fuzionarea în masă sau la marginea dintre petele unor culori semene (înrudite în ordinea lor naturală); Clasa a IlI a: obținerea de nuanțe prin frecarea a două culori primare sau a două culori semene, luate simultan sau pe rând, cu pensula, pe planșa neumezită; Clasa a IV-a: completarea spațiilor albe ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mediu. Greșită este și concepția potrivit căreia performanțele creatoare, sau cel puțin unele dintre ele s-ar datora întâmplării. Fleming arăta că "întâmplarea nu trebuie așteptată pasiv, ci provocată". O altă concepție eronată este aceea că ea consideră genialitatea strâns înrudită cu dezechilibrul mintal, cu nebunia. Când personalitatea unui mare creator este recunoscută și apreciată, intervin alți factori care să sugereze o apropiere desigur aparentă între genialitate și dezechilibrul mintal. 3.3. Natura creativității Creativitatea este un fenomen deosebit de complex, fără
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Cu toate că uneori pare că în acest domeniu totul a fost deja spus, teoriile explicative actuale sunt departe de a fi consensuale, iar efortul falsificaționist e în plină desfășurare. Sociologia educației nu se putea sustrage reflexivității sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al relațiilor dintre fenomenele sociologice și procesele de cunoaștere. În analiza evoluției postbelice a sociologiei educației din Marea Britanie, Roger Dale (2001) a concluzionat că temele, metodele și rezultatele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
structurării a lui Giddens (1984). Cu alte cuvinte, habitusul reprezintă ceea ce este stabil, predictibil în percepția, gândirea și acțiunea indivizilor, fără ca indivizii să fie conștienți de funcționarea acestor mecanisme. Ca să facem o paralelă cu obișnuința - cu care de fapt este înrudit -, habitusul este „natura omului”. 1.4. Bourdieu și reproducerea socialătc "1.4. Bourdieu și reproducerea socială" Sociologia lui Bourdieu se referă în bună măsură la reproducerea structurilor sociale. Studiul producerii și reproducerii sociale înseamnă „producerea habitusului”, acel sistem de dispoziții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tuturor criticilor care i se aduc, există câteva dificultăți intrinsece. Între acestea, prima care apare este cea legată de definirea industriei, ceea ce înseamnă totuși acceptarea acestui concept ca fundament al analizei. Definiția a generat numeroase controverse prin raportarea la concepte înrudite din punctul de vedere al conținutului, ca și prin perspectivele diferite de abordare. S-ar părea că definirea industriei devine mai clară dacă se identifică unele elemente ajutătoare (Gilbert și Strebel, 1986) - a) „granițele” industriei, percepută ca un lanț de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Produsul... a simbolizat orice, de la libera întreprindere și modul de viață american la imperialism și modul american de a muri” (Thomas, 1986). S-ar putea spune că această băutură este mai degrabă un produs ideologic decât „ceva” pentru potolit setea, înrudit cu apa. În mod paradoxal, pregnanța valorilor asociate a fost dată de inamici și a fost întărită în timp, procesul continuând și azi. La început, a fost, poate, o ciudățenie americană. Ulterior, a devenit un simbol al unui mod de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
politică, ci îl prețuiește cu unica condiție ca omul respectiv să-și arate bunăvoința față de mulțime; ei, acestea cum sunt? Cu totul nobile, n-am ce spune! - făcu el. Acestea ar fi trăsăturile democrației, și ar mai exista și altele înrudite cu acestea: ea ar fi, pare-se, o orânduire plăcută, fără stăpân și variată, împărțind egalitatea deopotrivă celor egali și celor inegali. 24. Transformarea democrației în tiranie (Republica, 564c-566a) (Socrate și Adeimantos) Să împărțim cu mintea cetatea democratică în trei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ținut „barbar”, ci este chiar Atena arhaică. Critias subliniază că oamenii minunați despre care va vorbi sunt „cetățeni atenieni adevărați”, strămoșii îndepărtați și direcți ai compatrioților săi. Faptul că relatarea sa provine de la Solon, marele legislator atenian (cu care se înrudea și Platon, de altfel) subliniază caracterul patriotic al acestui restauraționism: nu numai că Cetatea cea bună a existat în trecut, și că ea este o cetate anume, dar, surprinzător, se descoperă a fi chiar Atena. Cititorul atenian al lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adevărata cale. Rămânerea la satisfacerea plăcerilor corporale va lipsi pe oricine de cunoașterea adevărului și „precum vitele” vor privi întotdeauna în „jos”, sclav al corpului și al celor mai rele porniri. Fiind stabilit deja că legea și ordinea, cele mai înrudite cu rațiunea, sunt cele mai apropiate de adevăr, iar dorințele tiranice și erotice se depărtează cel mai mult de acesta, va rezulta fără posibilitate de îndoială că tiranul nu va ajunge niciodată să cunoască adevăratele plăceri și va trăi în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tipuri de nebunie, și implicit elogiul iubirii față de cel îndrăgostit: abia nereflexivitatea, pasiunea și abandonul sunt adevăratele atribute ale lui Eros: or, în cel incapabil de stăpânirea de sine și conștiința pe care o aduce raționalitatea putem recunoaște un portret înrudit cu cel al lui Ahile din descrierea de mai sus. Surpriza soluției vine însă abia în finalul analizei iubirii: cel mai bun partener al iubirii este îndrăgostitul care preia, totuși, o parte din funcția neîndrăgostitului: el este „prietenul posedat de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dialogului care prezintă știința dialecticii ca artă a combinării corecte a ideilor și, deopotrivă, știință a recunoașterii combinării incorecte a lor face din filosoful care se reclama descendent al „părintelui” Parmenide (al cărui acces exclusiv „adevărat” la simplitatea ființei îl înrudește nemijlocit cu spiritul ahileic) un competent mânuitor al tehnicilor odiseice de asumare voluntară a discursului adevărat și a celui fals. Filosoful poate uza de aceste tehnici în dialogul său cu sofistul numai la adăpostul onestei sale raportări (ahileice) la structura
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiind propriu, Aristotel crede că punerea în comun a tuturor bunurilor distruge cetatea. De aceea, modelul politic aristotelic suprimă implicit atât distribuția ahileicului și odiseicului în cetate, cât și analogia dintre părțile sufletului și ale cetății, cele două principii fiind înrudite. Prin urmare, analogia lui Platon nu este una necesară și ea pare să fie, aici, cauza pervertirii politice a principiului dualității între ahileic și odiseic la nivelul spiritului. Dar, dacă analogia este intimă platonismului, ce reacție intelectuală putem avea la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adevăratei iubiri va fi înțelepciunea maestrului și nu onoarea eromenos-ului, iar relația de iubire devine relație cu adevărul. Aristofan este, din nou, pus la colț: „nu jumătatea sa o caută individul în celălalt, ci adevărul cu care ființa sa e înrudită”. Ca artă gândită a iubirii, erotica e asceză și acces comun la adevăr. Căci acolo unde doi sau trei se vor fi adunat în numele adevărului, acolo va fi și adevărul cu ei. Am făcut aici o parafrază după Matei 18
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poporului nostru, de care se leagă numeroase emoții, aspirații, amintiri dragi. e. Combinarea afectivă e un fenomen de lungă durată, inaccesibil experimentului, de acea nu figurează de obicei în manualele de psihologie contemporană. În schimb este relatat un proces foarte înrudit cu ea, de fapt un caz particular de combinare. E vorba de „autonomia funcțională” descrisă de G. Allport, psiholog de mare prestigiu în deceniile 4-5 ale secolului nostru: „Ceea ce era mijloc în vederea unui scop devine un scop în sine”. Iată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interior decât în exterior sau în afară, ce se propagă „direct din inima gânditorului către nucleul obiectului sau al problemei sale” (Wertheimer, 1945, p. 236). Structuraliștii - care ar putea fi, de asemenea, denumiți construcționiști, specialiști în epigenetică sau dezvoltare - se înrudesc cu gestaltiștii, cu excepția deosebirii majore evidențiate mai devreme. Într-adevăr, lui Piaget îi plăcea să afirme că a fost pe punctul de a deveni gestaltist înainte de a descoperi problematica dezvoltării. Probabil se poate spune că Wertheimer intenționa să aprofundeze un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Și toate modificările aduse, care pot avea rolul de a face din acel produs ceva cu totul original, se bazează și ele, probabil, pe cunoaștere. Altfel, de unde ar putea să știe cineva cum să modifice un anumit lucru? O idee înrudită cu cea de mai sus este aceea că, dacă cineva nu cunoaște o anumită disciplină, nu o poate depăși. Este rezonabilă presupunerea că toate persoanele care activează în domenii creative au motivația necesară pentru a produce ceva nou. Așadar, dacă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
plus alte lucruri, oricare ar fi ele. Teoria investiției lansată de Sternberg și Lubart Reprezentativă pentru această categorie este teoria investiției în creativitate, lansată de Sternberg și Lubart (1991, 1995, 1996) (veți găsi la Rubenson și Runco, 1992, o abordare înrudită cu aceasta, în care autorii teoriei postulează existența unui potențial creativ în fiecare persoană, ca produs al zestrei inițiale combinate cu investițiile eficiente în capacitatea creativă). Conform teoriei lui Sternberg și Lubart, oamenii creativi, la fel ca investitorii pricepuți, cumpără
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
curate, adică ale simțirii neegoiste, deoarece trebuie observat faptul că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești pe cineva mai mult, cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut bucuros felul meu de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi plătite mâine, mai târziu, cândva, cu diferite dureri: degradări și oboseli ale trupului, boli cronice și genetice, îmbătrâniri precoce, irosirea unor energii utile, isterizarea relațiilor sexuate și alte variațiuni pe tema neputinței în viața de toate zilele... Această dialectică înrudită cu un fel de viclenie a rațiunii - negativul preferat pentru a genera pozitiv - legitimează învățătura, investițiile dureroase pe moment, dar producătoare de plăceri sublimate mai târziu: a învăța să vorbești și să stăpânești o limbă, a investi timp, efort și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dar, în ceea ce-i privește pe zei, trebuie să adăugăm și niște detalii specifice lui Philodemos: frumusețea lor, de exemplu, dar și posibilitatea de a fi sexuați - zei masculi și zeițe femele... -, viața lor socială și limba lor, rațională, deci înrudită cu greaca... Pioșenia exclude rugăciunea orientată în sensul interpelării, al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite să asigure bunăvoința cerului, departe de orice transcendență, relația filosofului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și teoria sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina relațiilor internaționale, se plasează la nivelul a treilea, analizând însă, complementar, și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]