1,233 matches
-
Său, cu posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu El și a poseda prin har ceea ce El posedă prin fire ; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, „căci În firea ome‑ nească s‑a amestecat o anumită Înrudire cu Divinitatea”52. Scopul suprem al operei de răscumpărare este fericirea umană, finalizată și Împlinită prin Învierea Mântuitorului Hristos din morți. 52 Suferința și creșterea spirituală II.3. Multipla revelare a iubirii lui Hristos pentru noi Hristos Și‑a arătat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nucleu generativ al altor asocieri, astfel încât poemul întreg propune o suită de relee iradiante care-și propagă la nesfârșit undele, asigurând perpetua mișcare a imaginarului și conferind textului o dinamică aparte. „Obiectul” se pulverizează astfel spre toate orizonturile, își descoperă înrudiri insolite și ecouri în tot ce există: extremă a unei atitudini romantice, afirmare și - mai mult decât atât - provocare a universalei analogii, cu o fervoare ce nu mai e a retoricii exterioare, ci a însuși procesului combinatoriu, al genezei textului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Similaritatea (metaforei) și contiguitatea (metonimică) funcționează la el nu atât (sau aproape deloc) în sensul revelării unor obscure straturi ale inconștientului, cât în direcția realizării unei viziuni caleidoscopic-spectaculare, în conturarea căreia o cvasiinfinitate de „obiecte” este convocată pentru a dezvălui înrudiri posibile, analogii surprinzătoare, cu - adeseori - o pasiune și un rafinament de poet manierist și cu un foarte marcat gust baroc pentru „teatralitatea” perspectivei, - decor, aparență, metamorfoză. Chiar dacă am face abstracție de relativa ordonare a unor secvențe în funcție de unul sau mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trebui citit în primul rând ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă în cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului în spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative întru revelarea înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, în acest volum ea devine centrul ordonator al viziunii. Voronca își structurează de fapt acum, pentru prima oară, întregul discurs liric în funcție de problematica scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajând un destin uman dramatic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trilurile râsului”, sau - concentrându-le pe toate - cuvântul, constituie „instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
curând de modernismul moderat decât de fronda avangardistă. Nota de discursivitate la care se referă și G. Călinescu nu lipsește nici din aluvionara Brățară a nopților, și ea se va accentua în Zodiac și mai ales în Petre Schlemihl, certificând înrudiri whitmaniene (detectabile încă în Ulise) și anunțând accentele de retorică umanitaristă din lirica de expresie franceză a poetului. Pentru a nu mai vorbi de Incantații, carte care ar putea fi revendicată aproape în egală măsură de un poet „modernist” iubitor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se manifest] adesea o pream]rire a capacit]ților umane care îi deosebește pe oameni de cele ale celorlalte animale într-o asemenea m]sur], încât par s] provin] de la o surs] diferit], nep]mântean]. Într-adev]r, povestirile științifico-fantastice despre înrudirea cu o planet] îndep]rtat] sunt adesea invocate cu aparent] seriozitate pentru a susține aceast] teorie. v. Avantajele etologiei Ast]zi putem totuși s] evit]m aceste dou] alternative nereușite, abordând, simplu, o viziune mai realist] și mai puțin mitic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe linie masculin] atât cu ucigașul, cât și cu victima trebuia s] aleag] de partea cui sunt, în funcție de gradul de înrudire. Aliații dintr-o tab]r] puteau fi dușmani de moarte într-o altă (Evans-Pritchard, 1940). Principiul r]mane valid, dar percepția asupra cadrului în care opereaz] s-a schimbat. Deși contextul ține în mare m]sur] de moral] (e bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caligrafice” (Nicolae Manolescu). Prin întoarcerea perpetuă la vârsta de aur a copilăriei, la matcă, precum și prin analogia operată consecvent între universul cărților și cel al realității imediate (Biblioteca de rouă), V. se definește ca o structură lirică distinctă, în pofida posibilelor înrudiri cu alți confrați. SCRIERI: Panatenee. 1964-1966, București, 1969; Deplasarea spre roșu sau Moartea termică a planetei, București, 1974; Ca un meteor îndrăgostit de pământ, București, 1975; Aniversarea unui crin, București, 1976; Sâmbătă seara unui deceniu, București, 1979; Alergând, București, 1983
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
mod ferm de morala comunității tradiționale. Interdicția matrimonială de ordin etnic nu este, de altfel, decât una dintre multiplele interdicții care restrâng câmpul de alegere al viitorului partener până la acea sferă, tolerată de comunitate, care consonează cu strategiile economice, de Înrudire sau de moștenire ale familiei țărănești. Alegerea partenerului este, În fapt, dictată de comunitate, de familie, de tradiție, de „gura satului”, de grupurile de fete sau de băieți care supraveghează atent acest proces și fac tot posibilul pentru a preveni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
epocii, erau confirmate și În planul expresiei tradiționale țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță, Te-aș lua eu de mânuță Și, de-ar vrea maica, sau ba, Noi, dragă, ne-am cununa. Sau: Mândră-i nana, ochișa, Numai nu-i
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici atunci nu vor juca un rol deosebit. 3. Limba și etnonimul românilor Problema limbii române reprezintă un alt subiect care atrage atenția lui Kőváry. Referindu-se, În Statistica Transilvaniei, la originea latină a românilor, istoricul maghiar subliniază faptul că „Înrudirea românilor cu Roma” poate fi observată În portul, dar mai ales În limba lor, „care a rămas credincioasă limbii latine strămoșești”. Aceeași problemă este discutată mai amplu În Istoria Ardealului. Kőváry analizează aici nu numai componenta romanică, de bază, ci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asupra descendenței lor latine. Dar, În opinia lui Kőváry, acest lucru este total inutil și chiar ridicol, deoarece „denumirea lor frumoasă ungurească, oláh”, seamănă cu cuvântul „olasz”, care Îi desemnează pe italieni, iar prin acest lucru maghiarii au recunoscut oricum Înrudirea celor două popoare și originea lor comună. În orice caz, felul În care istoricul nostru folosește termenul respectiv dă impresia că „oláh” nu avea nici o conotație peiorativă la data când nota aceste considerații (1859 și 1861), ci constituia, pur și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic, pe linia relației dintre frânc și comunitatea tradițională, mi se pare deosebit de importantă semnificația eșecului matrimonial al voinicului, a imposibilității Înrudirii acestuia cu frâncul. Cererile absurde ale fetei semnifică barierele de netrecut (și care nu trebuie să fie trecute) dintre cei doi, diferența dintre două lumi atât de deosebite, tentativa de depășire a acestor obstacole generând de fapt drama care consfințește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a diferenței, a relației indezirabile, a fost ales ca un suport posibil frâncul demonstrează existența unei imagini și a unei atitudini față de acesta, În acord cu trăsăturile care i se atribuie În baladă. Același aspect al alterității, conferit de dificultățile Înrudirii cu frâncul, apare și În cazul lătinului, Într-un alt subiect narativ, ilustrat de balada Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă elemente motivice și momente funcționale similare cu cele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin mit, prin invocarea exemplului negativ al unei experiențe mitice, primordiale. Astfel, tema nunții dificile cu fata de frânc sau de letin ilustrează o componentă esențială a imaginii etnice, a prejudecății și discriminării asumate față de frânc, anume atitudinea față de ideea Înrudirii cu acesta și față de acceptarea sa În familie. La fel ca și În cazul altor străini, intrarea frâncului În comunitatea tradițională prin căsătorie pare a fi plasată sub o interdicție categorică; mai mult, Încălcarea acesteia atrage nenorocirea, simbolizată prin moartea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comune, ele se regăsesc adeseori În celălalt capăt al Europei, la populațiile neo-celtice remanente, cum sunt bretonii, welșii, scoțienii din Highlands și, firește, irlandezii. Din perspectiva unor caracterologii etnice desuete, această Îndepărtată platformă comună ar putea fi invocată În vederea explicării Înrudirilor temperamentale și de mentalitate care i-ar apropia pe români de irlandezi. De asemenea, atenția pe care primii o vor acorda mai târziu unor modele și exemple venite din Irlanda s-ar putea motiva și din această perspectivă a asemănărilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prókátor” [„Avocatul”], „Anachronizmus” [„Anacronism”]; A magyar nép élce szép hegedűszóban [Umorul poporului maghiar În vers frumos de vioară], Budapesta, 1872 — anecdotele „Más a kés, más a kasza” [„Una-i cuțitul, alta-i coasa”], Csej muna na mincsuna și Rossz atyafiság [Înrudire rea]. Jókai Mór XE "Jókai Mór" költeményei (vezi nota 838), I, cap. III, pp. 82-83; 86-87; 173; 204-206: poeziile „Adjon Isten, fogadj Isten” [„Să-ți dea Domnul!”], „Legyen úgy, mint régen volt” [„Să fie așa cum a fost mai demult”], „Legyen
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Marian În Sărbătorile la români. Scopul principal al speciei prime de vergel (la care participă cine vrea) e profețirea norocului pentru anul viitor, apoi petrecerea, cunoașterea mai de aproape a persoanelor care Îl serbează și, mai pe urmă, Încuscrirea sau Înrudirea. Specia a doua de vergel, care se serbează tot În seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou, Însă numai de către fetele mari, se ține pentru profețirea și cunoașterea ursiților. Cea de-a treia specie de vergel este sărbătorită În ziua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu rețele metalice cristalizează în sistem compact cub cu fețe centrate (Al, Cu, Au, Ni, Pb, Pt), în timp ce alte metale cristalizează în rețea hexagonală compactă (Be, Mg, Cd), cu număr de coordinație 12. 1.1.3.2.2. Relații de înrudire cristalografică Repartizarea ordonată a elementelor exterioare ale cristalelor (fețe, muchii, colțuri) față de un centru, axă sau plan formează simetria cristalului. Orice clasificare a sistemelor cristaline se bazează pe stabilirea unor tipuri structurale, caracteristice unei categorii largi de compuși. Totalitatea speciilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
plan formează simetria cristalului. Orice clasificare a sistemelor cristaline se bazează pe stabilirea unor tipuri structurale, caracteristice unei categorii largi de compuși. Totalitatea speciilor cristaline ce se definesc prin același tip structural se numesc izotipe. Cel mai înalt grad de înrudire este reprezentat de relația de izomorfism. Izomorfismul reprezintă proprietatea substanțelor cu compoziție chimică diferită de a cristaliza în aceeași formă cristalină. De exemplu: CaCO3, MgCO3, ZnCO3, BaSO4, PbSO4. Pentru ca două substanțe să fie izomorfe, trebuie să aibă același tip de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
trăit perioade tulburi de apăsare, subt loviturile lor ar fi putut ușor să intervie stingerea noastră. Totdeauna Însă, cu rezistența Îndîrjită a organismelor robuste, masele românești de pretutindeni au păstrat, și În cele mai oropsite zile, instinctul sigur al unei Înrudiri organice. Unitatea de suflet ni s-a menținut astfel fără știrbire de-a lungul vremii. Viața politică Îl acaparează din ce În ce mai mult, avînd și diferite demnități importante În stat, cea mai importantă fiind cea de prim ministru, pe o perioadă foarte
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
străin.) Dar el nu-mi este străin, cu toate că nu eu l-am făcut, pentru simplul fapt că atât eu, cât și el aparținem aceleiași ordini: temeiul nostru se află în altă parte decât în noi, și acest temei este comun. Înrudirea mea cu lucrul pe care nu eu l-am făcut provine din sursa noastră comună, indiferent de felul în care ne vom hotărî să o numim: Dumnezeu, Cineva sau nimeni. Sursa este comună și actul întemeierii noastre ne cuprinde pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
conceptuale. Este evident că domeniile pe care le abordăm acum se întrepătrund în realitate și se implică mutual. 1. Rudenia. Un autor american spunea, acum câțiva ani, că analiza rudeniei este pentru antropologie ceea ce este nudul pentru desen și artă. Înrudirea și regulile de alianță matrimonială se află în centrul studiilor societăților restrânse care au fost primul obiect al antropologiei. În aceste societăți, fără a apela la analiza rudeniei, nu putem înțelege nimic din raporturile sociale, fie că este vorba despre
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]