7,678 matches
-
generației șaizeci. Crohmălniceanu vorbește despre Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag (p. 81). Cei care, nu peste mult, o vor eclipsa și-o vor înlocui în programele școlare. Acesta din urmă e (direct și indirect) un cal de bătaie al Însemnărilor... (al părții a doua a Însemnărilor..., repet). Maria Banuș nu poate accepta „carantina” valorică în care se simte expediată. Nu înțelege de ce e singura care trebuie să suporte consecințele stângismului de tinerețe (istoricește, n-a fost singura, dar poeții sunt
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag (p. 81). Cei care, nu peste mult, o vor eclipsa și-o vor înlocui în programele școlare. Acesta din urmă e (direct și indirect) un cal de bătaie al Însemnărilor... (al părții a doua a Însemnărilor..., repet). Maria Banuș nu poate accepta „carantina” valorică în care se simte expediată. Nu înțelege de ce e singura care trebuie să suporte consecințele stângismului de tinerețe (istoricește, n-a fost singura, dar poeții sunt adeseori nedrepți atunci când se consideră nedreptățiți
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
e constantă. Îi citește nu numai volumul de debut, Faruri, vitrine fotografii (1980), dar și pe următoarele, de poezie ori de proză: Poeme de amor (1983), respectiv Visul (1989). O ultimă feblețe este, cronologic vorbind, Cristian Popescu, al cărui nume Însemnările... îl rețin în două rânduri. Cu toate meritele lor, aceste Însemnări... nu articulează unul din marile jurnale ale literaturii noastre. Așa încât, astăzi, la centenar, cota Mariei Banuș depinde în continuare de poezia ei. Pe care ar fi cazul s-o
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
fotografii (1980), dar și pe următoarele, de poezie ori de proză: Poeme de amor (1983), respectiv Visul (1989). O ultimă feblețe este, cronologic vorbind, Cristian Popescu, al cărui nume Însemnările... îl rețin în două rânduri. Cu toate meritele lor, aceste Însemnări... nu articulează unul din marile jurnale ale literaturii noastre. Așa încât, astăzi, la centenar, cota Mariei Banuș depinde în continuare de poezia ei. Pe care ar fi cazul s-o recitim.
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
Problema este mult prea complicată ca să o rezolvăm aici. Dar străinii (italieni, francezi, spanioli) percep în comportamentul nostru românesc o componentă slavă. Și totuși am putea adăuga: noi sîntem agenți nord-danubieni ai Bizanțului. Pentru că, în Transilvania sec. X, conform unei însemnări din „cronica anonimă“ a regelui Bela IV, voievodul Menumorut (sec. IX-X) din Crișana, opunînd o dîrză rezistență invaziei maghiarilor și regelui Arpad (889-907), a refuzat să se predea, invocînd pe „Domnul (Stăpînul) meu“ din Constantinopol. În virtutea aceleiași dependențe / alianțe a
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
puțin. Oricum, privirea asupra războiului e mai aproape de aceea a lui Barbusse (Focul), ori a lui Remarque (Pe frontul de vest nimic nou) decât de a lui Tolstoi. Si poate că cel mai mult i-a folosit scriitorului carnetul de însemnări al unui soldat căzut în luptă. 14 este departe de a fi o frescă. Războiul nu e privit ca un vast câmp de operațiuni. Despre strategia și tacticile gândite departe de tranșee, cu harta Europei sau, după caz, a unei
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
ale sale, placheta aceasta e atât de stănesciană încât, parafrazez, gestul devine de neînțeles. Nu și inexplicabil. Spuneam că împrejurările joacă un rol de căpătâi. Dacă este să credem notițele manuscrise de pe marginea foilor (căci volumul reproduce întocmai dactilograma, cu tot cu însemnările și corecturile lui Petre Stoica) o bună parte din aceste poeme au fost scrise în noaptea de 30 spre 31 decembrie 1975 (în pagină apare 1957, ceea ce este destul de greu de crezut: {erbana Drăgoescu avea pe atunci doar 16 ani
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
New York, în 1978, când i-a apărut prima carte Nevidimaia kniga (Cartea nevăzută). După naș terea băiatului Nick în aglomerata metropolă, ziaristul s a exprimat sincer tulburat : „Copiii mei vorbesc rusa fără niciun chef. Eu, fără niciun chef, engleza”. Oricâte însemnări, comentarii sau interpretări des pre vreuna dintre cele 12 cărți lăsate de Serghei Dov latov (3 sept. 1941-24 aug. 1990, mama armeancă, tatăl evreu), o mediană a acestora s-ar formula așa : literatura lui Dovlatov se circumscrie realismului stenic, de
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
în jurul morții sale s-au creat legende: otrăvit din ordinul regelui, sau al amantei regale Duduia, mâna servicilor secrete britanice sau acțiunea spionajului german. Oricare ar fi adevărul, nu putem trece cu vederea nota regelui Carol al II-lea din Însemnări zilnice, la data de 15 martie: „Moartea lui a fost subită, inima nu l-a mai ținut, suferea de multă vreme, având o leziune la cord, încât pentru acei care erau în curent cu starea lui n-a fost nici o
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
1967-1983” Ediție îngrijită și prefață de Doina Alexandru Invitati: Flavia Balescu-Coposu Emil Hurezeanu Ioan Stanomir Tudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, laHanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mișcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalitățile politice importante, cu diplomații străini acreditați în România, strategia sa
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ținut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 și 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificație deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor și întronarea dictaturilor în România și s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcțiunilor vitale ale statului. Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
avut material să scrie zece cărți, dar îi lipsea timpul. Volumul de față cuprinde o parte din manuscrisele ascunse într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de perchezițiile securității. Sunt însemnări zilnice, fișe, portrete pe baza cărora dorea să își reconstituie jurnalul și cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată - Viața lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu și-a consacrat întreaga energie politicii, nu a
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
exprima la Budapesta convingerea că... „Ungariei i se vor acorda și compensațiile meritate pe deplin odată cu anularea efectelor Tratatului de la Trianon.“ p. 441. Dacă nimic nu e mai fascinant că miracolul enigmaticului poporului român, atunci dr. Talpeș aduce deja în însemnările sale de până acuma o sumă de elemente noi, încă necunoscute sau controversate, privind fragilitatea statalității tolerate la limes, în calea tuturora, intre est și vest, relațiile cu Roma, cu Moscova, cu China, cu marile puteri occidentale, Chestiunea, Criza Orientală
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
Știri Joi, 24 mai, de la ora 17.30, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei, nr. 12) din București, va avea loc lansarea volumului al IX-lea al Însemnărilor zilnice (1 ianuarie-31 decembrie 1927) ale Reginei Maria a României, apărut recent la Editura Polirom, în traducerea Sandei Ileana Racoviceanu și sub îngrijirea Olgăi-Silvia Turbatu. Volumul va fi lansat în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu al României. Prezintă: Georgeta
Un nou volum al Însemnărilor zilnice ale Reginei Maria [Corola-blog/BlogPost/99421_a_100713]
-
regelui Ferdinand și mama regelui Carol al II-lea. Figură emblematică și una dintre cele mai încântătoare personalități ale secolului XX, Regina Maria a început să-și scrie jurnalul în decembrie 1918, în limba engleză, și de atunci a făcut însemnări ample, cu caracter documentar, aproape zilnic, până în 1938, cu puțin timp înaintea morții.
Un nou volum al Însemnărilor zilnice ale Reginei Maria [Corola-blog/BlogPost/99421_a_100713]
-
dintr-un proiect amplu desfășurat sub patronajul editurii Humanitas ce-l are ca protagonist pe Grigore Lese, proiect care va culmina cu spectacolul de Crăciun de la Ateneul Român, pe 26 decembrie. Acum știu cine sunt este o colecție emoționantă de “însemnări și aduceri aminte”, după cum însuși Grigore Lese își descrie lucrarea. Departe de a se identifică cu spiritul încărcat, aglomerat și greoi ce domină capitala, Grigore așterne pe hârtie gânduri și sentimente care-l aduc cât mai aproape de lumea sufletului sau
Grigore Lese îşi lansează o carte la Gaudeamus [Corola-blog/BlogPost/97884_a_99176]
-
recupera. Din păcate, obiceiul meu de a “elimina” diverse mărturii ale preocupării mele permanente pentru scris a continuat să mai existe o vreme. Așa se face că, lângă “roman”, în “raiul caiețelelor aruncate la gunoi”, mai stau diverse hârțoage cu însemnări de tot felul (impresii de lectură, gânduri, relatări ale unor întâmplări). Dar asta nu m-a îndepărtat de pasiunea din care între timp mi-am făcut meserie. Nici asta, nici faptul că, între 20 și 25 de ani, am încetat
Cu ce mă ocupam prin clasa a III-a by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20803_a_22128]
-
2017. BOMBOANA DE MENTĂ Am rămas cu foaia aceea pe care era scris numele ei, ținând-o strâns în mână multă vreme. Ca și când ar fi o parte din însăși ființa ei, ca și când mi-ar aduce-o înapoi. Aveam niște mici însemnări, puse acolo la repezeală, de aceea o păstrasem. Încremenesc în amintiri... Transcriu și o pun deoparte. Dar nu mă îndur s-o arunc. Elisabeta... Era de aceeasi vârstă cu cealaltă Elisabeta. Regina Angliei. Era cumva mândră că purtau același nume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
mai mult BOMBOANA DE MENTĂAm rămas cu foaia aceea pe care era scris numele ei, ținând-o strâns în mână multă vreme. Ca și când ar fi o parte din însăși ființa ei, ca și când mi-ar aduce-o înapoi. Aveam niște mici însemnări, puse acolo la repezeală, de aceea o păstrasem. Încremenesc în amintiri... Transcriu și o pun deoparte. Dar nu mă îndur s-o arunc.Elisabeta... Era de aceeasi vârstă cu cealaltă Elisabeta. Regina Angliei. Era cumva mândră că purtau același nume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Mărăcineni și de adus dafinul.„ La Mărăcineni este Institutul de Cercetări Agricole. De acolo a adus Titus lămâiul și răsadurile de căpșuni. Aveam un spațiu pentru flori, voiam să punem câteva cuiburi acolo, așa, de plăcerea de a experimenta... O însemnare de agendă. O simplă însemnare și un întreg univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita. Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
La Mărăcineni este Institutul de Cercetări Agricole. De acolo a adus Titus lămâiul și răsadurile de căpșuni. Aveam un spațiu pentru flori, voiam să punem câteva cuiburi acolo, așa, de plăcerea de a experimenta... O însemnare de agendă. O simplă însemnare și un întreg univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita. Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să-și aducă acasă prietenul, ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Mărăcineni și de adus dafinul.„ La Mărăcineni este Institutul de Cercetări Agricole.De acolo a adus Titus lămâiul și răsadurile de căpșuni. Aveam un spațiu pentru flori, voiam să punem câteva cuiburi acolo, așa, de plăcerea de a experimenta...O însemnare de agendă. O simplă însemnare și un întreg univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita.Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
La Mărăcineni este Institutul de Cercetări Agricole.De acolo a adus Titus lămâiul și răsadurile de căpșuni. Aveam un spațiu pentru flori, voiam să punem câteva cuiburi acolo, așa, de plăcerea de a experimenta...O însemnare de agendă. O simplă însemnare și un întreg univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita.Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să-și aducă acasă prietenul, ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
moderată de rațiune, prin toleranță și internaționalism luminat, prin promovarea unei dinamici armonioase în raporturile dintre identitate și alteritate etc., de unele scrieri, mai mult sau mai puțin similare, ale veacului al XVIII-lea francez, precum și, mutatis mutandis, de celebra Însemnare a călătoriei mele a lui Dinicu Golescu (filiații care pe mine, recunosc, mă încântă), recenta carte semnată de cunoscutul eseist și hermeneut Iulian Chivu, intitulată, exotic, Crepuscul la Ullervad, Editura SITECH, Craiova, 2014, propune, spre conștientizare și dezbatere, cu mijloacele
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
și pline de primejdii pe care trebuiau să le parcurgă curierii diplomatici și teama coruperii unor astfel de curieri au pus în evidență necesitatea utilizării pe scară largă a cifrului atât în corespondența diplomatică a vremii, cât și în numite însemnări cu conținut compromițător în situația în care ar fi fost cunoscute de adversari. Cu ocazia studiilor făcute în Italia, stolnicul Constantin Cantacuzino se inițiase și în tainele criptografiei, folosită în secolul al XIV-lea în rapoartele ambasadorilor venețieni și răspîndită
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]