1,283 matches
-
-o în păpușoi, fără să știe ce-i aia, de i-a distrus viitorul și i-a schilodit caracterul destinului! Și-acuma umblă după cizmarul ăla de la Poștă. Îl știi de cum arată Gentimir ăsta? Plătești, să nu te vezi pă înserat cu el. Se ridică și se apropie de masă. Privi gânditor pozele risipite. Cercetă îndeosebi portretul regelui Mihai. Oftă, apucându-l pe Băcănel pe după umeri: - Maestre, ce să ne mai codim. Poate apuci chiar să-l vezi pe domnul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
programului subvenționat de Goncea, Să-mi cunoașteți scriitorul. Cei care citeau public zece pagini, la întâmplare din oricare volum, primeau 250 de dolari, iar comentatorii 125 dolari. Ședința publică de lecturi era de obicei duminica, de la opt dimineața și până în înserat. Cum Biblioteca era în apropierea bisericii „Sfinții Constantin și Elena“, lumea nu prea mai venea la Sfânta Liturghie. Oamenii se duceau din zori la Bibliotecă să se înscrie pe lista de așteptare pentru lectură sau comentarii și să caște gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
popa când stropește cu apă sfințită. Mai mă sfătuia arătarea aia. Dar asta ți-o spun doar ție, să știi și tu că funcționa și pe vremea epocii chestii de-astea venite direct din folclor...“ Burtăncureanu, ca deobicei, venise pe înserat la Goncea să se sfătuiască și să-i citească ce mai scrisese. Îi spusese că pe la prânz l-au găsit mort pe Chiosea în parcul spitalului lui Wintris. Vestea nu-l impresionă pe general. Părea chiar că nici nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
amazoniene o paranteză - precum iarna în țările nordice - și, în acest timp, nu te puteai gândi decât să rămâi închis în tine însuți, citind și meditând, îngăduind, răbdător, ca apa să cadă, vântul să sufle și furtunile să reizbucnească pe înserat. Erau zile de nostalgie și de amintiri, când simțea mai puternic „chemarea civilizației“, când observa mai mult decât oricând lipsa atâtor lucruri... Lucruri mărunte, lucruri care făceau viața mai ușoară, lucruri pe care de abia le luase în seamă înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
preot? — Nu, dar a fost ziua în care am început să înțeleg că lumea și cu mine emiteam raze pe lungimi de undă diferite. Cea pe care emiteam eu, foarte puțini o captau. În cea de a treia zi, pe înserat, zăriră orașul Santa Marta, care se înălța - murdar și fierbinte - la un cot al râului, pe un povârniș de unde se putea distinge acum, la Nord-Vest, silueta decupată a primelor culmi andine. Santa Marta - punct al civilizației înaintat în selvă, capitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ca și cum n-ar fi existat niciodată... A doua zi, când i-a trecut beția, își reluă viața de unul singur; pescuitul în lagună, vânătoarea de fluturi și antrenamentul cu sarbacana pe care i-o vânduse Kano. Într-o zi, pe înserat, ecoul unui tunet îndepărtat sosi în zbor peste coroanele copacilor, sub un cer albastru fără nici un nor. Acestui tunet îi urmă altul și un al treilea și apoi cinci sau șase într-o rapidă succesiune. Erau focuri de armă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Pomenire la Biserică, Iorgu întrun suflet a alergat la Cimitir, să aprindă candela, și să fie lângă Fata lui, măcar câteva clipe. N-ar fi îndurat să stea, cu acest prilej, departe de dânsa. Cu puțin timp înainte de a se însera, a ajuns și acasă. Fulguiala s-a oprit, dintr-o dată, așa cum s-a și pornit, și, cerul din nou a devenit senin. Ciorile în stoluri dese, venite din pădurile de la marginea orașului, se aciuiau asupra nopții, în copacii mai înalți
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o data înspre mormânt și se închină, se porni spre ieșire din cimitir. Și, gânduri... din nou gânduri și timpul i se întoarce năvalnic pe umeri ca un val mare, neașteptat de mare, care te copleșește și apoi se împrăștie... Se înserase... Iorgu ajunsese acasă. Și, din nou s-a întors pas cu pas, iarăși și iarăși, către începuturile vieții lui. Bătrânul Iorgu se silea să gândească în urmă, dea’ndărătelea neîntrerupt... la începutul existenței lui. Șuvoi de gânduri îl potopiră. Seară
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ar fi strâns cineva de gât. Dealul, foarte înalt, care parcă se tot îndepărta de el, se asemăna cu Mater-Hornul Elveției, pe care el îl văzuse și chiar îl urcase, cu foarte mulți ani în urmă. Se făcea că se înserează... A început să-l coboare grăbit, ca să ajungă acasă, odată cu înserarea. Acasă, mare i-a fost surpriza... Vasilica pusese pe plită un vas cu apă la fiert... ”-Cefaci, Fată, aici..?!” o întrebă el, surprins că a găsit-o acasă. ”-Am
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la două săptămâni și o revistă a școlii care apărea o dată pe trimestru, era un fel de redactor, profesoara de limba română fiind redactorul-șef al revistei și în același timp, și directoarea școlii. Acolo, câțiva colegi de generală își înserau diverse eseuri, poezii, texte din diferite domenii; matematică, fizică, chimie, istorie, biologie. Era singura din școală care știa să bată la mașina de scris. Scria toate articolele pentru revistă, stând până noaptea târziu, ambiționându-se să le termine la timp
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
au făcut și o mustață din tăciunii din sobă, arătând tare simpatic. Obiceiurile și tradițiile s-au ținut ca în toți anii; copiii mai mici au venit cu Moș Ajun, steaua, sorcova, cei mari cu capra și plugușorul. Cum se însera, în tot satul se auzeau pocnituri de bice și clinchete de clopoței, de la caii înhămați la sănii. Prima zi de an, de Sf. Vasile, se obișnuiește ca flăcăii din sat să meargă cu plugușorul la casele unde sunt fete de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
când avea hemoragii ușoare, cu pete de sânge pe chilot. Nu a spus la nimeni, nici chiar lui George când acesta îi scria și o întreba de fiecare dată: “ce mai face bebelușul nostru”? Zilele începuseră să se micșoreze, se însera mai devreme. Frusina stătuse până mai târziu la serviciu să termine o lucrare urgentă. În ziua aceea împlinise patru luni de când era însărcinată. Toată ziua, cât a lucrat, a simțit copilul mișcându-se. Când să iasă pe poarta primăriei, de la
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Petre nu o slăbea din ochi și din planurile sale. Voia să prindă momentul să o conducă acasă. Concursul raional se apropia cu pași repezi ca și sărbătorile de Crăciun. Trebuia să stea mai mult timp la repetiții. Afară se însera devreme. Petre așteptă momentul prielnic să îi propună s-o conducă acasă. - Dă-mi voie să te conduc acasă, este târziu și știi că este întuneric, plus câinii slobozi prin curțile oamenilor. Trebuie să treci și prin livadă, este periculos
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
că m-am îndrăgostit de tine, îi șopti la ureche, Alexandru. Ești femeia pe care mi-o doresc lângă mine. Abia aștept să fim împreună! Frusina era încă emoționată și nu spuse nimic. Au stat la pescuit până s-a înserat, când luna apăru pe cer. - Este timpul să mergem acasă, spuse Frusina. Mâine de dimineață trebuie să mă trezesc devreme, să îl ajut pe tata la treburi prin curte și apoi să merg la serviciu. - Eu nu mă trezesc așa
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
în sinea ei că Alexandru pusese această problemă în discuție. Acum era sigură de sentimentele lui. - Vreau să stăm de vorbă, i se adresă când aceasta îl conduse spre poartă. - Haide, pe băncuța din grădină, spuse ea. Începuse să se însereze. Înainte de a se așeza pe băncuță, Alexandru o cuprinse în brațe și începu să o mângâie. Apoi o sărută cu foc. Frusina abia aștepta să fie sărutată. Îl plăcea foarte mult. Avea același sentiment în prezența lui Alexandru pe care
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Da. Mâine. Acum, fiind, mâinele de mâine, acel mâine, atât de sigur, promis de ea și acceptat de el, ieri seară, iată că a sosit. Din aceeași Întâmplare. În același context. În ambianța aceleiași Împrejurări. Cu puțin Înainte de a se Însera, Aristotel se Întorcea, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și-n toate celelalte zile, spre propriu-i așternut. Încet. Cu pas rar. Cu mers molcom. Cu privirea În pământ. Cu creerul și cu sufletul Înfipte adânc În idei, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
am timp! Nu am timp - și gata! Mie acum Îmi este necesar să mă amestec, prin civilizațiile lumii, nu, hăt, la bătrânețe! Gata! Nu mai discutăm, că, uite, ajungem. Între timp, ieșiseră din zona ploii. Acum, aproape că se și Înserase. La câteva sute de metri depărtare de casă, Dan mai rosti: momentul cel mai potrivit e, peste câteva zile, cu prilejul sărbătoririi majoratului meu. Da. Chiar În seara aia! Cât eu voi fi cu gașca, la chefuit, prin oraș, tu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
heringii hulpavi, avea el un gînd; chiar, cum să se lase mîncat de niște pești? Sau adjudecat de Ingrid? Aceasta venea mereu peste el; Thomas nu rămînea, Într-un an, mai mult de cinci-șase nopți În casa ei. Cum se Însera, acesta, de obicei, pleca. Între ei, mai totul se petrecea ziua, pentru a evita cît de cît continuitatea, obișnuința. Liniștea Înșelătoare a unui posibil menaj. Nu o căuta niciodată. Ingrid, prin Învăluire - așa socotea Thomas manevrele ei -, devenea tot mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trebuia să meargă În cluburi, discoteci, să atingă lumea, nu să o urmărească la televizor. O atinsese pe colega lui de clasă, nepoata unor refugiați cubanezi, anticastriști. Nici familia acesteia nu era mai Îngăduitoare, o fată trebuia, Înainte de a se Însera, să fie acasă. Tinerii aici se potriveau, totul pe lumină. În pîntecul fetei Începuse să se Întîmple ceva; dacă Bert ar fi fost mai liber, ar fi ajuns pe mîna unor profesioniste, era plin orașul, nu ar fi devenit, minor
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
plastic, toate alimentele alterate. (Incredibil ce provizie de șuncă își făcuse domnul Kuntz !) X profită de ocazie ca să închidă și toate ușile și toate ferestrele. X stochează toate gunoaiele în stradă. Continuă cu restul imobilelor de pe strada sa. Cînd se înserează, X se oprește și contemplă cu satisfacție muntele de gunoaie. a doua zi X atacă măcelăria întrucît e limpede că de acolo se împute toată strada. adună și zarzavaturile care au putrezit pe taraba din fața băcăniei. în sfîrșit, se poate
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
total. Rezultatele: analiza propriu-zisă a datelor după schemă principala Datele sînt clasate după categoriile conceptuale rezultate din observație și din diferitele aspecte ale schemei principale. Aceste aspecte vor compune diversele părți ale cuprinsului. Notele de observație sînt fie rescrise și înserate în raport sub această nouă formă (raportul de tip A), fie înserate în forma lor originală pentru ilustrarea propozițiilor generale (textul de tip B și B'). (Se va evita planul strict cronologic care urmărește derularea acțiunii principale). Concluzie Ce știam
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
după categoriile conceptuale rezultate din observație și din diferitele aspecte ale schemei principale. Aceste aspecte vor compune diversele părți ale cuprinsului. Notele de observație sînt fie rescrise și înserate în raport sub această nouă formă (raportul de tip A), fie înserate în forma lor originală pentru ilustrarea propozițiilor generale (textul de tip B și B'). (Se va evita planul strict cronologic care urmărește derularea acțiunii principale). Concluzie Ce știam înaintea observației despre acest mediu? Dar după? Locul acestei observații în literatura
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
făcu muțește, cu mâinile, un semn de reproș către Felix că i-a stricat combinația. Felix continuă să cânte bucata lăsată deschisă, înainte de plecare, chiar de Otilia. În odaia înaltă și aproape goală, pianul răsuna, făcând ecouri prin unghere. Se însera. Felix și-o aminti pe Otilia stând cu un picior îndoit sub trup pe scaun, scuturând mereu părul blond peste urechi și aruncând furtunos degetele subțiri deasupra clapelor, în vreme ce cu glasul îngîna fraza muzicală. Încercă să dea mâinilor alergarea aceea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Olimpiei îl izbiră prin brutalitatea lor, mai ales că fizionomia lui moș Costache părea a trăda înțelegerea convorbirii. Auzi răspunsul Aglaei: - Taci și tu din gură, frate, că te aude. Astea o să le vedem noi mai târziu. G. Călinescu Se înserase de-a binelea când se auziră tropote de cai și rostogolirea roților unei trăsuri. - Parcă vine cineva, observă Stănică, cu trăsura nu poatefi decât Pascalopol! Otilia tresări, iar Felix, spre a înlătura bănuielile, minți, conform învoielii: - Probabil, fiindcă azi îmi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
veseli, gustau rachiul, le plăcea, mai cereau. Limbile se dezlegau repede. Înjurau și băteau cu pumnii lor mari în tejgheaua șubredă. Câte unuia i se făcea a harță, de-abia îl scoteau ceilalți pe ușă, să nu-l supere. Când însera, soseau cei de la rampă. Cu muieri cu tot, cu gîtlejele uscate de fumul gunoaielor, osteniți. Șoferii întorceau camioanele, trânteau ușile de tablă și năvăleau să se răcorească. Hainele miroseau a resturi încinse, dar nimeni nu se sinchisea. Aburul țuicii era
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]