1,425 matches
-
a înțelepciunii, care atunci când a fost creată lumea, a chibzuit legea apelor și le-a statornicit făgaș 421. În Tora se revarsă această apă. Cel care va bea din apa pe care i-o voi da eu nu va mai înseta în veac, căci apa care i-o voi da eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viața veșnică 422. Tatăl fiind izvorul, Fiul este numit fluviu, iar noi ne adăpăm din Duh423. În Coran peștele aruncat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate profesiile, ocupând toate funcțiile în societate ei sunt filosofi singuratici, medici iscusiți, preoți învățați, călugări tăcuți, alchimiști care scormonesc în adâncul materiei, astrologi care caută să descifreze destinele oamenilor în mersul stelelor. Uneori îi întâlnim în persoana unor prinți însetați de cunoaștere sau a unor regi adânciți în meditație în palatele lor, alteori sunt păstori ce visează pierduți în imensitatea pășunilor, sau anonimi aezi, povestitori de legende la adăpostul colibelor... Ei se recunosc la un semn, dintr-o privire, odată cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate profesiile, ocupând toate funcțiile în societate ei sunt filosofi singuratici, medici iscusiți, preoți învățați, călugări tăcuți, alchimiști care scormonesc în adâncul materiei, astrologi care caută să descifreze destinele oamenilor în mersul stelelor. Uneori îi întâlnim în persoana unor prinți însetați de cunoaștere sau a unor regi adânciți în meditație în palatele lor, alteori sunt păstori ce visează pierduți în imensitatea pășunilor, sau anonimi aezi, povestitori de legende la adăpostul colibelor... Ei se recunosc la un semn, dintr-o privire, odată cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a puterii absolute (dăruindu-i toate împărățiile lumii) evanghelia după Matei. În urma experiențelor, Isus spune: Fericiți cei ce cerșesc duhul, că a lor este împărăția cerurilor, fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia, fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura, fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. 420 Lucifer este însă cel care ne ajută să vedem adevărul, precum șarpele din Eden și de aceea participă la illuminare. 421
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Poate era însuși Faust?! Capitolul 3: Semnificații filozofice Mărturii despre existența lui Faust Multă lume când aude numele de Faust se gândește imediat la Goethe, cel care i-a dat viață prin puterea cuvântului. Dar totuși cine este acest Faust, însetat de cunoaștere? Persoana fizică a vrăjitorului a existat aievea, iar după indicațiile unor oameni demni de crezare a izbutit până și Rembrandt să-i reconstituiască chipul. Desigur că , pe lângă acestea, se mai pot ascunde sumedenii de povești și povestioare misterioase
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
substanță a harpei, devine simbolul cântării etern-vibrante care înfrânge ostilitățile materiei și spiritului. Din perspectiva poeticii metalelor, creația eminesciană depășește „fantezia dictatorială” a liricilor francezi și germani, înserându-se pe orbita geniilor ale căror „nemargini” de gândire copleșesc spiritul uman însetat de absolut. PREMIUL SPECIAL „În dulcele stil clasic” dimensiunea virtuală a lumii ieșene Ștefan Fânariu, clasa a XI-a Dan-Andrei Rotariu, clasa a XII-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru prof. Constantin Crețu Colegiul Național, Iași Softul educațional Dimensiunea virtuală
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pentru ediția Emil Botta, Scrieri, III (1987). Un spațiu poetic delimitat de favorurile uimirii de sine și populat cu elemente ce susțin încordarea fizică, transferând-o adesea în spiritual. Un spațiu saturat de acvatic și lumini, unde ochiul devine pelerin însetat de propria-i icoană, iar laptele se face glas și umbră. Un spațiu narcisiac, în care sămânța leagă pământul de gurile cerului, privirea devine cordon ombilical ce leagă materia de semințele ei și unde fructul, miezul, măduva, lacrima roditoare, sfiala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
studiul ei despre acest scriitor). După cum relatează Samuel Johnson, o admiratoare a poeziilor lui Thomson pretinde că, citindu-i operele, a ajuns să-i cunoască gusturile. Citindu-i operele, ea a putut stabili trei trăsături ale caracterului său : că era însetat de iubire, că era un mare înotător și că era riguros abstinent ; dar Savage (prietenul lui intim) afirmă despre el că n-a cunoscut altfel de dragoste decât cea sexuală ; că după toate probabilitățile nu s-a cufundat niciodată în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei și adâncul din adânc) a celui ce contemplă, însetat de necunoscut, semnele pecetluite ale profetului Daniel. Schimbarea din Rugăciuni în infern (2000) nu e fundamentală: triumfă imaginile întunericului, ale extincției și înfrângerii, iar poetul e actorul fericit să joace cu exuberanță rolul învinsului; nu să locuiască, ci să moară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
puterea noastră, a fiecărui individ, dar mai ales a decidenților politici, să alegem alternative salutare și nu pe cele morbide. Acest mesaj își face drum și din excelentul Eseu despre orbire al lui Saramago. Ceva din structura noastră de moderni însetați de transgresare a limitelor moralei, poate conduce spre propria rătăcire, și apoi pieire. Lumea noastră ar putea-o cârmi spre animalitate tocmai prin neglijarea moralei. Morala stă prin fermele ei reguli să zidească umanitatea ca întreg. Ori morala presupune respectul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
rugăciune, în nădejdi care părăseau meleagurile neprecisului și se conturau treptat în fermitate.” Ajunge să poată concluziona: „Mă lămurisem cum e cu lumea, doream să o privesc nu cu animozitate. Dar de la distanță.” - Retragerea în credință. Cum poate un om însetat de cultură și de viață ca el să se retragă în credința ortodoxă? Cum a fost posibil botezul și apoi retragerea într-o mănăstire în cazul unui om atât de deschis experiențelor de tot felul? Cum a fost posibilă renunțarea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
multe șanse de a ne ruga.<footnote Sf. Ioan Scărarul, op.cit., cuv. 20, cap. 6, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980, p. 265. footnote> Cu alte cuvinte, trebuie să fim și noi preocupați și însetați de Dumnezeu, să ne umplem de prezența Lui în noi, ca să nu mai găsească diavolul loc de sălășluire în sufletele noastre, să ne dăm seama cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice păcat, fie că-i dă alt nume. Oamenii sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
vorbe mieroase își seduceau consorții atrăgându-i în pădurile dese și întunecoase, după ce își satisfăceau cu ferocitate dorințele îi aruncau în abis. Mai seducătoare și mai sadice erau Agloanice-marea preoteasă și Tessalina fiica ei-prințesa lunii. Seducătoare preotesele sângeroase ale lunii, însetate de sângele victimelor omenești, își amenajau sanctuare în văi sălbatice și pitorești. În acea zi au ajuns pe malul marelui fluviu, la adăpostul deselor și întunecoaselor păduri milenare. -Să ne scăldăm suratelor-le îndemnă Tessalina preoteasa, prințesă a lunii. -Să
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
teroare instigându i pe traci. Orfeu vrând să răzbune moartea Euridicei, este omorât de regii traci instigați de Agloanice. Bacantele aveau puteri nebănuite, îmblânzind pantere și lei, dar umbreau matriarhatul cu sadismul lor feroce. Conduse de marea preoteasă Agloanice, erau însetate de sânge fiind meștere în magia neagră. Atunci valea Hecate, fluviul și pădurile vibrau ca o liră. Cerul era luminat de raze albastre. Bacantele, vrăjitoarele ternarei Hecate, cu lumea lor magică deliră. MARTIRUL La Kogainon, pe munte pădurea de stejari
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
iar vâltoarea. Ațâțați și conduși de bacante, cu torțe incendiare, mii de războinici traci și-au așezat tabăra la poalele muntelui și mâine vor asalta templul necruțătoare. Sânge vor bacantele. Bacantele conduse de marea preoteasă a întunecatei Hecate, vin vijelie, însetate de sânge. -Știu toate acestea înaintea ta, fiind scris să se întâmple-răspunse Orfeu cu tonul cald și blând. -Atunci de ce nu iei măsuri strategice de apărare? De ce aștepți dezastrul templelor, comorilor, stând? -Dar sunt cu voi dragi frați-reacționă calm Orfeu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pândea cu alți traci zeloși, strigă: -Orfeu om este ca voi, un impostor tiran. De este zeu pontif și are-n cer strămoși, să-l apere oștile cerului, de nu totul este în van. Regii traci înfierbântați de ură și însetați de sânge, se aruncaseră asupra lui Orfeu, străpungându-l cu săbiile. Orfeu întinde mâinile spre cer și inima-i se frânge, trupul îi moare, ca sufletul să nu-i mai subjuge. Tesalina cu bucurie sălbatecă aștepta proorocirea. Când o lumină
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și a ochiului. Metaforele la care apelează trimit, deopotrivă, atât spre întunericul năpădit de spaime, cât și spre lumina începuturilor, spre bucuria nașterii fiorului ancestral.” (Traian Mocanu - critic de artă ) „Icoanele ei transmit o astfel de candoare, cea a sufletului însetat de puritate. Desenul, de o eleganță discreție, și culorile estompate creează o atmosferă de calm și împăcare. Icoanele Sandei Năforniță vorbesc evlavios în șoaptă. Sfinții ei vin dintr-un tărâm de vis cucernic, înnobilați de credința unui popor ce se
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o scrisoare pe care i-o adresează lui Carlos Cătănia: "Sábato este un om plin de contradicții: este instabil, depresiv, cu o conștiință lucida asupra valorii sale, dar, în același timp, nesigur, ușor de influențat în negativ și atât de însetat de căldură și tandrețe, ca un copil abandonat. Această nevoie a lui aproape patologica de afecțiune îl face să-i înțeleagă și să-i simtă așa pe cei necăjiți și fără ocrotire"108. Sábato spune despre el însuși că are
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
definește oximoronic dicțiunea („Rostirea mea este aidoma unui cântec /Asemenea inimii care plânge / într-o mare de minuni” - Întuneric desăvârșit), asumându-și condiția unui „prinț al iluziei”, Don Quijote locuit de toate morile de vânt, sfâșiat între antinomii, dar și Iacob, „însetat de lumină” și „căznit de ea”. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a unui „domeniu / de suferință”, a unui „imperiu de liniște”. Imagistica vorbește despre „setea de lumină”, durere, spaimă, întuneric, singurătate, frig, cenușă, moarte, „iubire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător, contemplativ, dilematic, solitar, interiorizat, însetat de absolut, răzvrătit, dinamic etc. Reprezentanți: - Lirica romantică: Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley, William Wordsworth, Heinrich Heine, Novalis, Giacomo Leopardi, A. S. Pușkin, Mihail Lermontov etc. - Proza: Victor Hugo, Walter Scott
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare: Revarsă liniște de veci / Pe noaptea mea de patemi. Și deasupra mea rămâi / Durerea de mio curmă, / Căci ești iubirea mea dentâi / Și visul meu din urmă. Cea dea treia invocație a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nțelept / Că sufletui fântânăn piept / Și roata albă mie stăpână / Ce zacen sufletul fântână. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Metafora sufletului fântână concretizează ființa spirituală însetată de cunoaștere, apa fiind un principiu vital, iar oglinda fântânii, „sursa unei imaginații deschise“ - cum afirmă Gaston Bachelard în eseul Apa și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
principiile literaturii autenticității și ale romanului psihologic, subiectiv. Astfel, Ștefan Gheorghidiu este personajul narator și, în același timp, un alterego căruia Camil Petrescu îi transferă propriile experiențe de viață (caracteristică a romanului experienței). Student eminent la Filosofie, împătimit de cunoaștere, însetat de absolut, el ilustrează tipologia intelectualului inadaptat. Ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu, Ștefan este un om superior, năzuind spre perfecțiune, este un spirit lucid și orgolios, cu un caracter inflexibil, care îl împiedică să accepte compromisul. Provenind din familia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sonor. „Frații” Vasiliev realizează în 1934 Ceapaiev, după romanul lui Dimitri Furmanov (1923). Acest film, care cunoaște un extraordinar succes - cincizeci de milioane de bilete vândute în cinci ani - celebrează eroul războiului civil*, un om din popor fără educație, dar însetat de cunoaștere. El este după chipul vîdvijenie, noua elită promovată în timpul revoluției culturale, al cărei nivel cultural, în cazul de față, este modest, dar aspiră la respectabilitate. Față de lumea capitalistă, cultura se plasează pe terenul propagandei. Dacă unele realizări frizează
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]