2,199 matches
-
-l gândului mă cer Și fără să mă doară trec și mă petrec... Îmi dă un semn pe înserat A răsărit luceafărul, pot să plec În alt univers mai curat. Castelul ce nu încape în istorie Castelul nu mă mai înspăimântă Chiar dacă dispare în ceață, Doar ecoul din saloane mai cuvântă, Cred venind din altă viață. S-a așezat comod într-o metaforă, Se pare că în istorie nu încape, Doar vântul ce suflă într-o anforă Sperie cerbul venit să
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
a Artei” de G. Oprescu. - Hai, nu ma aburi! Cum poți ieși din paginile unei cărți? - Foarte bine. Dumneata, tinere, ai violentat, prin teleportare, timpul. Nu știu din ce secol vii, dar ai ajuns taman în secolul XIX. - Nu mă înspăimânta! Eu m-am născut în secolul XX și, acum, mă aflu în secolul XXI. - Ei, vezi ?! Ai ajuns la vorbă mea. Te afli lângă mine, un exponent al sculpturii franceze al secolului XIX și XX. Ce cauți dumneata aici? Mi-
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
trebuia s-o scoată la lumină Adorm întrebările în cupe de argint frânturi de răspuns își caută calea spre adevăr Din ce cotloane de întuneric răzbate Lumina Amin strigă cerurile toate și noi repetăm după ele Albia minciunii se revarsă înspăimântată peste munții de flori Lovitura de grație o dă Adevărul divin Binele este acum Acasă Altfel mintea naște neprevăzutul care ucide În toate clipele încerc să salvez ultima secundă când am simțit iubirea și zborul amarnică mi-a fost apoi
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
slavă, cânt de preamărire Sunt psalmii tainici, smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe Pământ! REGĂSIRE Caii tăi înaripați ce te-au purtat ca-n vis În galaxii necunoscute mie, cer deschis Pustiu înspăimântat de necuprins, de avânt Atins doar de bărbat adevărat cu gândul sfânt Te coboară în galop de stea spre piatră În pământeană încarnare, cu ofilire botezată Pe tine, cel care trăiești secundele ca cerbii Și respiri prin arbori, prin blândețea
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
ele. Pădurea bunicului avea un loc care se chema,, Bursucărie..,iar acest loc avea o poveste ce mă făcea să-l ocolesc când mergeam la mure.Spunea bunicul ca au vizuini sub deal și-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere. Rugii de mure de unde culegeam mure mari și negre nu țineau cont
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
iată un drac păcălit de om! - zise deodată împielițatul. Mă cam duci cu vorba! Acum mă prind zorile pe drum și nu-mi duc misiunea la bun sfârșit. Ce m-ar distra dansul vostru disperat în flăcările iadului! Pătru se înspăimântă la aceste afirmații și din instinct își struni calul. Pe dată însă diavolul se băgă sub el și o zbughi în pădure pe o cărare întortocheată. Cal și călăreț urlau disperați de mama focului. Pătru pentru prima oară își pierdu
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
printre trunchiurile arborilor. Bărbatul încremeni. - La câteva sute de metri în față te așteaptă, de secole, cetatea și castelul principelui Pătru Valdescu al cărui urmaș ești! - răcni luând iarăși înfățișare de om. - Ridică-te odată și urmează-mă, idiotule! Pătru, înspăimântat de furia diavolului, încălecă armăsarul și-l urmă docil. După vreo sută de pași, printre niște stânci și trunchiurile copacilor, zări la lumina lunii o construcție impunătoare. Pe moment un fior îi săgetă șira spinării, întrebându-se dacă n-a
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
săruta, dar te las fără buze și fără dantură! Ha, ha, ha! - și dispăru ca un vârtej de foc printre arbori. - Pătrule, mă grăbesc că am și alte îndatoriri de rezolvat. - Mă lași singur în plină noapte, în mijlocul pădurii? - se înspăimântă voinicul. - Dar ești la tine acasă! Pădurea, cetatea și castelul îți aparțin! Doar n-ai vrea să-ți țină de urât însuși dracul! Asta ar fi culmea ironiei! - se amuză diavolul. - Și dacă se-ntoarce drăcoaica? Nu-i de glumă
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
luă la fugă. Însă din urmă o arătare se aruncă asupra sa. Pe dată câinii se năpustiră asupra argatului și-l sfâșiară. De atâta zarvă, întreg conacul se trezi din somn. Însuși conul Ciocoiu veni la fața locului. Slugile se înspăimântară, văzându-l pe argat într-o baltă de sânge. Când boierul văzu cadavrul, își dădu seama că un musafir nepoftit și ciudat îi călcase ograda. Scârbit de scenă, porunci să-l ia de acolo și să-l înmormânteze a doua
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
ori frumoasă... iar toate acestea depind în parte de om! În toată această filozofie a dr. ing. Emil Vamanu renaște un mit al iubirii cosmice dintre om și natură, azi când războiul lor, mai mult decât în întreagă istorie a lumii înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea patului.... Îl amuză și îl înspăimânta în același timp...Nu putea spune daca bucuria era mai mare decât spaimă...căci se simțea ba că un elev prins cu lecția nepregătita...ba că un elev prins asupra unei soții de care râde toată clasa, chiar și profesorul
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
văzut Fieraru ca pe o fecioară! - Lasă-l pe potcovar! Vreau să mi-l aranjați pe Pătru sau pe nevastă-sa! Vă poruncesc ca în fiecare noapte să-i bântuiți casa, să vă arătați pe întuneric la ferestre, să-i înspăimântați până înnebunesc. Pociți-i! Schilodiți-i! Diavolul se ridică alene de pe scăunel, lungindu-se până în tavan, apoi se răsuci ca un vârtej și dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea patului.... Îl amuză și îl înspăimânta în același timp...Nu putea spune daca bucuria era mai mare decât spaimă...căci se simțea ba că un elev prins cu lecția nepregătita...ba că un elev prins asupra unei soții de care râde toată clasa, chiar și profesorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
pământuri și case,aducîndu-le oamenilor aminte că e iarnă iar el este stăpânul .Un stăpân bun ,căci ziua ceda locul cîtorva raze de soare.... Mihai privea lung la costumul ce se află întins pe marginea patului.... Îl amuză și îl înspăimânta în același timp...Nu putea spune daca bucuria era mai mare decât spaimă...căci se simțea ba că un elev prins cu lecția nepregătita...ba că un elev prins asupra unei soții de care râde toată clasa, chiar și profesorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni. El se dovedise un dur după ce înspăimântase pe munți cu ocazia pedepsirii unui anume Costandin Băsâca din Brebenari sau a lui Covrea din Cerneți. Întrebarea ce se pune este dacă Tudor, la vârsta de 20-28 de ani, socotind anul nașterii 1780, ar fi putut avea atâta putere
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
-mi plină de dor. Este atâta liniște în căminul meu, încât doresc să-ți spun: Aici nu este locul tău" și tot atâta liniște încât cu drag îți spun: „rămâi și nu pleca!". Este atâta liniște în jurul meu, încât mă înspăimântă neliniștile ei. ------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 29 mai 2015 Referință Bibliografică: Ligia-Gabriela JANIK - SPINI (VERSURI) / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1610, Anul V, 29 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ligia Gabriela Janik : Toate Drepturile
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
Cărare să croiești printre-ai durerii stâlpi. Nu te-ntrista când călci pe pietre colțuroase, Tu uită-te la florile din câmp! Să nu renunți nicicând pe cai anevoioase, Chiar de îți pare greu al vieții anotimp.. Să nu te înspăimânte nici viscol, nici furtună.. Privește cu uimire culori din curcubeu! În drumul tău spre soare, cununi de flori adună Și razele de luna să-ți fie al nopților trofeu. Nu te uita-n amurgul vieții la mâinile trudite, Privirea să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Cărare să croiești printre-ai durerii stalpi.Nu te-ntrista când călci pe pietre colțuroase,Tu uită-te la florile din câmp!Să nu renunți nicicând pe cai anevoioase,Chiar de îți pare greu al vieții anotimp.. Să nu te înspăimânte nici viscol, nici furtună.. Privește cu uimire culori din curcubeu! În drumul tău spre soare, cununi de flori adunaȘi razele de luna să-ți fie al nopților trofeu.Nu te uita-n amurgul vieții la mâinile trudite,Privirea să iți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
poate mișcată locul ei a rămas în mine odată cu locul tău în inima vie în centrul ființei care acum ridică Slava Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh spre înțelegerea întrebării firești: De ce? spulberată sunt de zilele durerii. mă înspăimântă gestul căderii luminată sunt de surâsul tău, înger blond al inimii mamei azi noapte te-aș fi visat puiule, te-aș fi visat coboară tu și atinge-i umbra părintelui să adoarmă odihna inimii și a gândului să coboare asupră
SĂ MI-L ÎNTORCI, ANDRU LEANDRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376663_a_377992]
-
-i diavolul! - exclamară în cor îngroziți. - Nu vă temeți de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune! - Ceee!? - exclamară din nou. - Mă hrănesc cu sângele vostru! - îi șicană distrându-se pe seama lor. - Aoleu! - mai apucară să strige și se înghesuiră înspăimântați într-un ungher al camerei în dosul unei feștile ce abia pâlpâia. - Dacă veți cădea la înțelegere cu mine, veți avea numai de câștigat! - Nu facem pact cu necuratul! - Eu nu-s diavol! El vă vrea sufletul! Pe mine mă
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
tine. Dacă beam și eu, atunci eram desigur ca tine. - Atunci bea și tu. Nu mai pleci nicăieri. Vreau să-mi ții companie. Să nu fiu singur cu mine. Mi-e teamă să fiu singur cu mine. - Dumnezeule. Ștefan, mă înspăimânți. Ce ți s-a întâmplat atât de tragic încât să vorbești în dodii? - Nimic, iubito. Doar profit de plăcerile pe care mi le oferă viața. - Dar firma a mers bine, este în câștig bun anul acesta, mai ales contractul cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
marea alergare a vieții, apoi vezi oameni curați îngrijiți pe care privindu-i îți dai seama că toată viața lor au trăit echilibrat, îmbătrânind frumos. Există unii cu unele fizionomii pe care le întâlnești prin anumite cartiere ale Berlinului care înspăimânta prin degenerarea morală la care au ajuns și care se vede imprimata pe fețele lor. La una din stațiile la care metroul s-a oprit a urcat un tanar rus înalt cred că avea până în treizeci de ani, cu părul
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
meu și vederea lor îmi dădea curaj și îndrăzneală. Abia atunci demonii s-au îndepărtat puțin de patul meu. Unul din îngeri a întrebat cu mânie pe demoni: Pentru ce ajungeți voi întotdeauna înaintea noastră lângă patul muribunzilor, pentru a înspăimânta și tulbura pe tot sufletul ce se pregătește a se despărți de trupul său? Voi n-aveți ce vă bucura aici: mila lui Dumnezeu a pătruns acest suflet și voi n-aveți nici o parte din el." Atunci diavolii s-au
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
Acasă > Versuri > Visare > MĂ ÎNSPĂIMÂNTA NOAPTEA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câteodată parcă, mă înspăimânta noaptea, Îmi par niște prăpastii perdelele de nori, E prea adâncă beznă și grea singurătatea Iar geana peste geana nu
MĂ ÎNSPĂIMÂNTĂ NOAPTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375163_a_376492]
-
Acasă > Versuri > Visare > MĂ ÎNSPĂIMÂNTA NOAPTEA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câteodată parcă, mă înspăimânta noaptea, Îmi par niște prăpastii perdelele de nori, E prea adâncă beznă și grea singurătatea Iar geana peste geana nu cade până-în zori. Mi-e teamă să nu-adoarmă cu mine și poemul Să nu se-închidă cerul pe tâmpla
MĂ ÎNSPĂIMÂNTĂ NOAPTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375163_a_376492]