1,437 matches
-
om promițător și eficient. Era deștept, agil și iute, exact opusul a ceea ce era fiul său, care, acum că musca era moartă, stătea și contempla norii lăptoși, în formă de ciupercă, din ceaiul său având o expresie absentă și disperată întipărită pe chip. — Un post, îi spuse, lansându-se într-una din predicile pe care se simțea obligat să i le țină din când în când lui Sampath, un post are două laturi importante. Nu contează dacă ești prim-ministrul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
spre deosebire de mulți alții pe care putea să-i numească. — Bună, Sampath, spuse domnul Gupta. De ce nu m-ai luat cu tine? Mai luam și eu o pauză de la domnița de-aici. O indică pe domnișoara Jyotsna cu o expresie amuzată întipărită pe chip. — Când vrei o pauză, trebuie s-o trimiți la magazinul de sariuri și salwar kameez, râse Sampath. Știi ce mult iubește domnița asta hainele... A, dar poate că nu e o idee așa de bună. Deja datorează Magazinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
palmele murdare și zbârcite, și înghiontindu-l pe Sampath, la început delicat, ca să vadă cum reacționa, apoi împingându-l brutal, o dată ce ajunseră la concluzia că nu reprezenta o amenințare. Și cum putea să-și schimonosească fața! O privire impresionată se întipări pe chipurile maimuțelor. Fură și mai impresionate după ce petrecură destul timp în livadă ca să-l poată identifica pe Sampath ca fiind nucleul acestei frumoase comunități peste care dăduseră. Într-un mod destul de comic, toată mâncarea din livadă părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și albă. Privi plin de gelozie păsările care zburătăceau în jurul lui în căutare de firimituri: creaturile acestea micuțe, cu coaste delicate, cu aripi ale căror bătai dădeau la iveală inimi ușoare ca zăpada prin aerul limpede. Pe chip i se întipărise o expresie disperată, de om vânat. — E în altă lume, șopteau plini de venerație adepții, în timp ce Sampath nu le dădea nici o atenție, ci doar privea în gol peste capetele lor, lăsându-i să-i ridice piciorul și să și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
imaginația. O să-mi treacă. Pur și simplu mi s-a aplecat de sex. Și atunci, la ce crezi că mai ești bună? am vrut eu să spun. Dar n-am făcut-o, am rezistat tentației. Am privit la drama mândră întipărită pe chipul ei, la valvele și orbitele gâtului, la șuvițele umede ale părului, la sânii mai grei ca niciodată, bine înfipți în cutia toracică, la cutele dezgolite ale pântecului, la dilatarea neașteptată a șoldurilor, cu un miros de somn. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
slăbănog, cu păr lung și rar, cu tricou și pantaloni uzați. Pe fața copilului își pusese amprenta o suferință tăcută, așa cum îți este dat să vezi la anemici, la subdezvoltați, la miopi: își arăta dinții de lapte, expresia pierdută, răbdătoare, întipărită pe chipul lui compunându-se în cea mai potrivită rugăminte. Tatăl a făcut grăbit corecțiile necesare - nu fără blândețe, nu, în nici un caz. Mâna palidă a copilului era ridicată și, cu vârful degetelor, părea să domolească mâna mai oacheșă, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vedem piei-roșii în acest oraș. Ne place să le săpăm gropile. — Câine, treci la loc! îi zise Flann O’Toole cățelei. Apostrofarea cârciumarului îi spori lui Vultur-în-Zbor presimțirile care se tot adunau, dar încă mai vedea acel zâmbet aparent amabil, întipărit pe chipul lui O’Toole. Alsacianul se ascunse în spatele tejghelei. Mâinile lui Flann O’Toole: niște bucăți mari de șuncă atârnate la capătul brațelor. Mâini de ucigaș, se gândi Vultur-în-Zbor. își va reaminti acest gând într-alt timp și alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fac unii dintre cei care i-au succedat. O moștenire preluată și cu ale ei bune, dar mai ales cu cele rele. Nu simt nevoia nici acum să-l evoc. Amintirea lui a rămas atât de adânc cufundată în mine, întipărită în mine, încât nu am ce să-mi amintesc. Așa cum nu poți să-ți amintești despre o mână, despre un picior, chiar dacă nu le mai ai. Te incomodează absența lor, îți îngreunează gesturile, îți modifică felul de a gândi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
deasupra boilerului, se percepea o anumită Încălzire. Am Îngenuncheat și am constatat cu bucurie că plăcile din pardoseală erau călduțe. Așa mă găsi Bea, pe vine, pipăind plăcuțele dintr-o baie, ca un imbecil, cu zîmbetul nătăfleț al măgarului flautist Întipărit pe chip. Acum, cînd mă Întorc Înapoi cu privirea, Încercînd să reconstitui Întîmplările din acea noapte petrecută În vila Aldaya, singurul pretext care Îmi dă prin minte pentru a-mi justifica purtarea e că, la cei optsprezece ani ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să mi se desprindă de pe buze, dar a ieșit Înecat În sînge călduț. Am recunoscut chipul lui Palacios lîngă mine, doborît de remușcare. Mi-am ridicat privirea și atunci am văzut-o. Bea Înainta Încet dinspre ușa bibliotecii, cu groaza Întipărită pe chip și cu mîinile tremurînde pe buze. Tăgăduia În tăcere. Am vrut s-o previn, Însă un frig mușcător Îmi străbătea brațele și picioarele, croindu-și drum prin trupul meu cu lovituri ca de pumnal. Fumero pîndea ascuns după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de mască. În mișcarea amețitoare, tumultoasă și în vânzoleala plină de încurcături din spațiul închis, totalitatea umană își pierde simțul realității. Lumea e interpretată de Caragiale în simboluri comice, în viziuni care traduc adevărurile în oglinzi bufone, pentru a le întipări mai exact dimensiunile reale de „lume absurdă”, „de lume răsturnată”. Această viziune a fost denumită „viziune carnavelească”, ce impune imaginea unei lumi grotești. Lumea lui Jupân Dumitrache, cu Ipingescu și Venturiano, e angajată în grave dezbateri de politică, iar cea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
în timpul întregii zile (fiecare minut, fiecare secundă în prezența unei persoane pe care nu ați văzut-o de mult timp, în prezența unui obiect curios, în prezența unei mulțimi etc. etc. etc.) vă puneți întrebarea, este clar că aceasta se întipărește foarte bine în subconștient, și rezultatul este că noaptea ne punem aceeași întrebare în Lumea Astrală, trezind astfel Conștiința. Ceea ce face cineva peste zi, repetă noaptea, în timpul somnului. Dacă se obișnuiește să facă acest exercițiu în timpul zilei, este clar că
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
mei, m-am ridicat liniștit în aparență, însă nu fără puține zvâcniri de inimă; mi-am îndreptat gulerul la tunică... și am început! Aș putea să reproduc întocmai scurta povestire care mi-a făcut atâta necaz, că mi s-a întipărit în minte, dar n-are nici un rost... Primele fraze erau următoarele: " Un călător străbătea ținuturile calde ale Americii, situate sub un cer arzător, pe unde răcoarea și umbra sânt lucruri rare și pe unde trebuie să umbli poști întregi, până
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
încercând disperate să se elibereze. Oamenii și lucrurile sunt absorbite, luate pe sus de puhoi. Pentru câteva clipe, Moti Lal reușește să-și țină umbrela, proptindu-se țeapăn pe picioare în spuma învolburată, cu o expresie gen „iată că plouă“ întipărită pe față. Apoi, este măturat de puhoi și umbrela o ia la vale de nebună, plutind pe apele umflate. Apa îi pătrunde în plămâni, iar el se gândește iritat că va trebui să-și cumpere altă umbrelă. Apoi, cu viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să-i cadă. Cu o mișcare spasmodică se întoarce bursc și iese. După plecarea ei, Pran scoate fotografia tatălui său, englezul, din ascunzătoarea patului și se uită la ea, lăsând liniile feței, forma ochilor și a gurii să i se întipărească în minte. Apoi, îl așază tot mental alături de miile de amintiri despre celălalt tată al său - nu poate să nu se gândească la Amar Nath ca la tatăl său: tata privindu-și unghiile, prosternându-se la templu, spălându-se subraț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Sa! El va beneficia de devotamentul meu veșnic - nu există nici o îndoială în legătură cu asta. — Și noi, soțiile și copilul Majestății Sale? Yung Lu își îndreaptă spatele. Privirile noastre se întâlnesc. Precum cerneala care atinge hârtia de orez, momentul s-a întipărit în mintea mea o imagine pe care nu o voi uita niciodată. El s-a trădat întru câtva prin expresia sa, care îmi spune că în această clipă mă analizează, mă cântărește, mă evaluează. Simt că vrea să știe sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
umerii cărăușilor care înaintează cu greu, în timp ce gărzile patrulează pe ponei mongoli. Psalmodiul cărăușilor a fost înlocuit de o tăcere adâncă și chinuitoare. Nu mai aud târșâitul picioarelor în sandale peste pietrele instabile. În schimb văd, durerea dată de bătături întipărită pe chipurile posomorâte și pline de sudoare. Deși am intrat în ținutul sălbatic, toată lumea e încă îngrijorată în legătură cu posibila urmărire de către barbari. Procesiunea devine din ce în ce mai lungă în fiecare zi, precum un șarpe colorat țipător care se târăște de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
oameni, o obsesie? Oare înainte de apariția acestei sute de dolari oamenii nu trăiau fericiți? Un poet spaniol din generația mea, pe care l-am cunoscut fugitiv aici la noi, avea fruntea încrețită de o neliniște și indignare care i se întipăriseră pe figură parcă pentru totdeauna. Ședea la masă și abia se atingea de feluri, în timp ce colegii săi români, spre a nu-și desminți latinitatea, erau sau păreau veseli nevoie mare, ca și când ar fi vrut să spună că alții au motivele
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de păianjen de pe tavan cu o mătură legată de o prăjină lungă; fuseseră spălate geamurile, perdelele și pereții zugrăviți În partea de jos cu vopsea-ulei; la ferestre apăruseră un fel de draperii dintr-o țesătură cenușie, aspră, pe care erau Întipărite zeci și sute de embleme ale căilor ferate; spălaseră pardoseala de lemn cu leșie și o frecaseră cu motorină; masa lungă, nesfârșită, din mijlocul Încăperii nu avea nici fir de praf pe ea, nici măcar printre șuvițele de păr și ghearele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le acoperea -, În astfel de zile, zic, nea Mitu Păcătosul scotea și el de-un rachiu dându-le Înfierbântaților cheia de la lacătul cel greu al magaziei de cărbuni și lemne. Copil fiind, fiorii drăcești ai dragostei trupești mi s-au Întipărit În suflet laolaltă cu o duhoare iute și tare, Împletire Între miasmele haznalei și miresmele ciudate ale cărbunilor. Căci, ca să-i surprindem pe amorezi În faptul trebii, scobisem cu un piron și cu negrăită râvnă o gaură În zidul gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În vis și nu-și amintea să fi avut vreodată un somn cât de scurt fără să viseze. De multe ori, Întâmplările petrecute În Închipuirea lui Îi păreau adevărate și, dacă ele nu erau contrazise În vreun fel, i se Întipăreau În memorie ca fapte de netăgăduit. Când, Într-o zi, Îl Întrebase pe Baronu dacă izbutise să Înalțe pe Valea Morii zmeul ăla care Închipuia o cometă cu cozi lungi, din cârpe colorate, prietenul său Îl cântărise atent, ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai cuprinzătoare - depășind nivelul micilor bătălii locale. Dar, în momentul de față, ne aflăm într-o situație critică. Ar trebui să plecăm imediat. Toshimitsu așteptă ca Fujita Dengo să se întoarcă din misiunea sa în Koriyama. Dengo sosi cu furia întipărită pe toată fața. — N-am făcut nimic, îi spuse el lui Toshimitsu. Ticălosul ăla de Junkei ne-a trădat și el. A găsit o scuză ca să nu vină aici, dar, la întoarcere, am descoperit că ține legătura cu Hideyoshi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Katsuie scoase o batistă din kimono și-și șterse sudoarea de pe gât. Ceea ce afirma Hideyoshi era, într-adevăr, legea clanului Oda. Nu putea fi acuzat de a face opoziție doar de dragul opoziției. Un alt om pe al cărui chip se întipărise o consternare enormă era Nobuo. Ca principal rival al lui Nobutaka, fusese proclamat frate mai mare, iar mama lui aparținuse unei familii de mare rang. Nu încăpea nici o îndoială că și el nutrea, în secret, speranța de a fi numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aceea, ori de câte ori avea ocazia să comunice cu clanul Tokugawa, Hideyoshi cerea invariabil știri despre Kazumasa și întotdeauna le vorbea de el seniorilor care aveau relații de prietenie cu clanul Tokugawa. Marea popularitate a lui Kazumasa în ochii lui Hideyoshi se întipărise adânc în mintea războinicul clanului Tokugawa. În timpul bătăliei fără învingător de la Muntele Komaki și, din nou, cu ocazia tentativei de reconciliere a lui Niwa, ochii aliaților săi urmăreau acțiunile lui Kazumasa, indiferent de situație. După cum era de așteptat, toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Invidia ne dă un ghiont și roade cu plăcere din sufletele noastre nevinovate, ștergându-și dizgrațios buzele vineții și gura știrbă ca de babă. A murit nebunul E masiv, are chipul tâmp și un rânjet de hienă i s-a întipărit pe buze. E Ostiță... Lumea vorbește că era un băiat inteligent și învăța carte la oraș, dar a fost speriat într-o vacanță de un vânător beat care l-a alergat până acasă, amenințându-l cu pușca. Pentu că-i
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]