8,381 matches
-
am văzut niciodată altfel marea, ori muntele, decât din fotografii. Dar ce sunt, în fond, toate fotografiile? Sunt doar niște hârtii, niște amăgiri deosebit de perverse, care, în cazul meu, mai mult mă hărțuiesc, decât să mă încânte, căci ele înfățișează întocmai ceea ce eu n-am ajuns niciodată să trăiesc pe viu, în persoană. De aceea, nu sunt în stare să privesc vreodată la ele, fără să nu mă amărăsc. Tot ceea ce am văzut eu cu precădere în viață a fost, și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Se dezrobise, într-adevăr! Era liberă acum, încheindu-și orice socoteală cu trecutul. Niciun fel de veste, nicio urmă de ecou nu mai dorea să aibă. Și, de fapt, nu-i prea de mirare; era de așteptat. Urdorile trecutului sunt întocmai ca urdorile ochilor: până nu le înlături complet, te împiedică să privești totul limpede! iunie, 2013 Istorisiri nesănătoase fericirii 147 Experiență aparte cum câțiva ani - imposibil de spus cu precizie câți anume -, un lucru cel puțin interesant, pentru toate categoriile
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vorbind, tânărul nici acum nu se simțea cu mult mai bine și prea împăcat cu situația, și asta tocmai fiindcă acel fost prieten era mort pentru dânsul acum, iar, în astfel de cazuri, cei pățiți știu că ți se întâmplă întocmai ca la morți, fără deosebire: îți plângi defunctul intens, cu lacrimi fierbinți și amare, o zi, două zile, dar apoi obrajii încep să ți se usuce și să-ți crape, iar lacrimile din ochi îți seacă, însă nimic concret nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
casă, unde știa el că se află o sumă apreciabilă de bani, o rezervă pusă de maică-sa deoparte. Repede, el sustrase (mai exact, fură) de acolo cam cât credea dânsul că-i trebuie, pe urmă, punând totul în ordine întocmai așa precum găsise, se hotărî să meargă chiar atunci, fără a mai zăbovi în zadar, în locul un pic mai înainte amintit. La ieșirea din casă, când fu întrebat unde se duce, dânsul, ascunzându și bine intențiile prin disimulare, îi răspunse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pic de tragere de inimă. Despre asta, am mai vorbit mai devreme. Totuși, întro discuție mai veche a celor doi, el aproape că fusese constrâns să promită că se va duce, fără excepție sau ezitare, la biserică, așa cum se cuvine, întocmai „după cum știm că este rânduiala din bătrâni”. Peste puține minute, slujba începea. Șerban nu se grăbea, însă, deloc; nu simțea c-ar trebui s-o facă și, în consecință, era degajat... Istorisiri nesănătoase fericirii 175 - Dar, haide, totuși, odată!, interveni
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
îi întinse această scrisoare cu o mișcare foarte iute. Luând-o, dânsul citi uimit următoarele, făcând ochii mari: Ia seama bine, plod de cățea, că, de vreme ce te-ai luat în cârdășie cu dracu’, va trebui musai să joci fără greșeală, întocmai după cum îți cântă el, până la capăt, pricepi ce-ți spun? Eu mă ocup numai să storc bine banii pe droguri de la clienți, în niciun caz nu mă ocup să fac cumva opere de binefacere, nici pentru un pârlit ca tine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ani deja, în astfel de situații foarte delicate, atunci când se năpustea asupra fiului cu palmele și cu pumnii, ea nu izbutea să facă altceva, decât să bată aerul, atât. Șerban învățase să se ferească așa de bine, încât se comporta întocmai ca pugilistul bine pregătit și cu experiență mare, care, analizând înaintea meciului fiecare modalitate de a lovi a adversarului, știe bine, în timpul lui, cum și în ce direcții trebuie 1 Vrând nevrând (în limba latină). 180 Rareș Tiron să se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu totul. În astfel de situații limită, adesea această furie îți dă puteri nebănuite, dar asta doar pentru o scurtă vreme, căci, peste foarte puține momente, cazi din nou în slăbiciunea din care te ridicaseși tu puternic, puțin mai înainte. Întocmai la fel făcu și femeia, fiindcă, văzând că se zbate singură în zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
prima! Asta, căci îmi propun să merg drept înainte și total neabătut pe drumul vieții mele, și nu să lopătez jalnic, nedumerit și la întâmplare prin mlaștinile de pe marginea lui!” Și, ei bine, s-ar părea că n-am făcut întocmai alegerea cea mai bună, căci acel „mers drept înainte” m-a condus nu mai departe de bârlogul întunecat, în care se găsesc de vânzare drogurile. Totuși, oricât de multă spurcăciune a-i vedea tu în faptul de a mă droga
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
abordare a lucrurilor, n-am făcut decât să-ți urmez îndeaproape exemplul. Cum? Păi, nu tu îmi tot spuneai că sănătatea trupului nu valorează absolut nimic, când stai s-o pui în cumpănă cu fericirea deplină a sufletului? Iar eu întocmai de lucrul acesta am dorit să mă preocup cu tot dinadinsul: de fericirea deplină a sufletului meu, de altceva n-am mai știut - tu: prin închinare la icoane, eu: prin închinare la vicii. Care-i problema? Altfel spus, am fost
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ce vorbești, pentru că (și, în privința aceasta, tu n-ar mai trebui să mă contrazici niciodată, căci eu am trăit deja viața pe care o trăiești tu, însă tu n-ai trăit încă viața pe care o trăiesc eu!), pentru că, spun, întocmai ca tine eram și eu pe vremuri; credeam că sunt cea mai realistă și mai radicală persoană, pe care a cunoscut-o vreodată umanitatea întreagă. Așa sunt tinerii, îndeobște, prin natura lor: știu hotărât că au dreptate mereu și cred
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dar nu mai mult decât tine!), văzând în mine pe realista și pe lucida supremă, omul cel mai bine luminat de rațiune. Totuși, după aceea, mi-am dat singură seama (spre deosebire de tine, prostule!), încetul cu încetul, că lucrurile nu stau întocmai așa. M-am educat singură, învățând să privesc totul cu multă îngăduință și bunăvoință, iar asta pentru simplul fapt că, bunăoară, există uneori în viață situații cu două fețe, iar eu, orbită cu totul de radicalismul meu (pe care mi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
neomenesc. Ajunsese să aibă o înfățișare greu de privit. Era de o paloare cu totul înspăimântătoare, grimasele se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi înțepeniseră sub pleoape, dându-și la iveală tot albul lor, întocmai ca la morți. La cum arăta ea în acele clipe, ușor ar fi reușit să bage spaima imediat în oricine. De departe, se vedea că duce o luptă aprigă cu aerul; de fapt, ea nu mai respira - horcăia. Fiecare vorbă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
încet rostite, din care nu pricepea mai nimic. De altfel, foarte greu te puteai înțelege, în acele grele momente, cu Victoria. Dacă o întrebai un lucru, oricare, ea bâiguia ceva vag, confuz și cu neputință de deslușit, încât se comporta întocmai ca omul care, visând cine știe ce minunății, vorbește te miri ce, bolborosind încetișor în somn și scoțând doar niște sunete frânte, deloc clare. Totuși, ori de câte ori băiatul îi propuse convingător și ferm că este necesar și vital să telefoneze la numărul unic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
propriile-i lacrimi. Mărturisește-mi că nu mă urăști - așa cum mi-ai spus mai devreme - și că mă ierți pentru isprava cu drogurile; a fost o prostie din partea mea, o scăpare de moment, atât! - O scăpare de moment, spui? - Da, întocmai, mai are omul și scăpări! - Și o regreți? - Și, da, acum o regret nespus de mult, mamă! Chiar, de fapt, sunt foarte înclinat să afirm că, deși ceea ce s-a petrecut cu mine a fost un fel de examen, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
problemă a oricărei critici globale: aceea că ia în calcul toate celelalte versiuni ale maniei, mai puțin pe cea generată de intelectul fabricantului de diatribe. Așa că, tot de la bun început, îmi recunosc nebunia și, prin aceasta, mă eliberez de ea, întocmai cum, păstrând proporțiile, Socrate era cel mai înțelept dintre semenii săi nu pentru că știa ceva, ci pentru că-și recunoștea ignoranța. Așadar, pentru a reveni la tema acestei bucăți lipsite de pretenții, mania exercită un fascin indefinit tocmai pentru că scapă teoretizărilor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Filimon avântat pe culmile lirismului într-un prozopoem sui generis: "Cintiza și pietrușelul făceau să răsune colnicele prin vocea lor ascuțită, dar plină de dulceață; ciocârliile se înălțau în aer (țineți-vă bine: intră în scenă artileria grea, n. m.) întocmai ca niște mici bombe (uf, bine măcar că ne menținem în sfera gingașă a armelor de calibru redus, n. m.), apoi se opreau în loc și, bătând din aripi, umpleau aerul de melodioasele lor cântări". Credeți că minunata descriere se încheie aici
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
religios. Ceea ce romancierul Naoki Sanjugo (unul dintre personajele secundare din narațiune) afirmă la un moment dat se poate aplica oricărei activități ludice și chiar oricărui act uman. Este o judecată axiologică atât de generală, încât semantica sa dobândește contururi spiritualizate, întocmai koan-urilor din tradiția zen, menite a bulversa și, prin aceasta, a purifica intelectul tânărului aspirant la tainele înțelepciunii: Dacă cineva alege să considere jocul de go ca fiind lipsit de valoare, atunci acesta este absolut lipsit de valoare; și dacă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
călugărilor budiști, asumându-și nume de clerici). Oglindă transfiguratoare a realității, jocul însuși trebuie să rămână fidel calității umane ultime, care normează comportamentul perfect în societate. Astfel, înfruntarea este pusă la punct cu precizia unui act deopotrivă moral și artistic. Întocmai lui Joseph Knecht, magister ludi al inegalabilului dans intelectual din Das Glasperlenspiel al lui Hermann Hesse, maestrul de go percepe simultan curgerea sufletului și armonia muzicală. Mai mult, a învinge înseamnă, în etica jocului, a dobândi pacea spirituală. De aceea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
greși dacă ar încerca să stea de vorbă cu Ceaiul patronul de la Sc Aroma SRL. Nu întârzie nici o clipă și puse un slujbaș, să-l urmărească pe Ceai și când îl vede să-i aducă la cunoștință. Sarcina se realiză întocmai cum a gândit și trimise vorbă că el, Alcoolul dorește să stea la un carcalete cu Ceaiul. Ieșiră amândoi odată, fiecare din magazinul lui și se întâlniră în stradă. -Sus tăria! salută Alcoolul. -Aroma să dăinuie ! răspunse la salut Ceaiul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
chiar să nu existe. Pentru Erik H. Erikson, primul stadiu al dezvoltării copilului (cu aproximație primul an de viață) corespunde exact stadiului încrederii de fond, basic trust. Cercetări ulterioare au demonstrat că mama (sau altă persoană ce o înlocuiește) constituie întocmai baza încrederii ce permite copilului explorarea tuturor celorlalte aspecte și situații ale lumii înconjurătoare. Nu sunt necesari un frate și cinci surori mai mici, ca în situația mea, pentru a putea observa că un copil, când este în măsură să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
încă permisă, marea se întinde încă liberă în fața noastră, probabil mai liberă ca oricând. Așadar, există o bucurie mai mare a trăi fără Dumnezeu? Urmările extreme ale morții lui Dumnezeu se dovedesc mai curând a ține de spaimă și întuneric, întocmai cum se poate vedea în destinul personal al lui Nietzsche. La sfârșitul vieții, înainte de declinul din 1889, ceruse lui Dumnezeu să revină, Dumnezeu care pentru el era fericire și suferință în același timp: Nu! Revino înapoi! Cu toate torturile tale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
folosesc la nimic dacă persoanele nu simt datoria să le urmeze, din interior. Sportul este mediul realității noastre în care totul depinde ca regulile să nu fie doar "cunoscute", dar și respectate. Când se vorbește de spiritul sportului, se înțelege întocmai disponibilitatea pentru corectitudine, ce include egalitatea șanselor și sinceritatea. Tocmai un sport atât de larg răspândit precum fotbalul ar trebui să fie și manifestarea cea mai importantă de corectitudine. Termenul fair, acceptat de limbajul sportului din limba engleză, înseamnă pur
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
punea problematica în directă conexiune cu morala, bunuț simț și ordinea publică, considerând că : "1. Dacă ea nu depășește bunul simț comun: dacă nu e contra moralei și ordinei publice; dacă nu prezintă imposibilitate de executare, atunci să fie executată întocmai, căci acesta este cel mai desăvârșit omagiu de pietate, de dragoste și recunoștință, pe care noi îl ducem celui mort. 2. Dacă, dimpotrivă ultima dorință este în contrazicere flagrantă cu legile poruncite de societate, urmașii celui mort nu i-o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
însângerate, din noaptea nunții; priveghiul extra scandalos de la morți, practicat în Moldova; rebotezarea epilepticilor și a altor îndrăciți; scoaterea ochilor la sfinți de către vrăjitori) etc. etc.? S-a zis iarăși că Sf. Sinod adică forul cel mai înalt al executării întocmai, a sfintelor dogme, canoane și tradiții, a interzis oficiile (însă nemotivat) religioase la incinerați. Ei bine! De ce atunci prigonește numai pe preoții cari oficiază la crematoriu și este indulgent cu preoții din parohii, cari oficiază la bisericile lor parastase și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]