104,540 matches
-
deși ea s-ar ascunde pînă și în Sicilia ca să nu-i mai tundem noi unghiile, și Miki Gînju, a cărei voce dăruită cîntă „Nu poci, nu poci, capitane!” în cinci limbi și în latină, și Răzvan Țuculescu, care ne întreabă dacă vrem să ne aducă ceva de la budă, ori Poaha, a cărei caritabilă inimă m-a făcut dependent de Rivanol, și toți marii mimeuri ai locului, de la Ileana Balș la Catri Cândea, care povestesc pînă îi dor mîinile ca să ghicești
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
și de ordonanțele de urgență... Deșertăciunea deșărtăciunilor, dragii mei, fiindcă uite-mă-s viu și puternic, precum PSD-ul în sondaje.” Printre suspinele datorate bucuriei revederii și prin pânza disperării din suflet, care începea binefăcător să se destrame, m-am întrebat doar dacă operația ar fi reușit la fel de bine în Franța după „chestia” cu Irakul, iar chirurg să fi fost domnu’ Chirac... Îndoi-m-aș și n-am cui, vorba folclorului EtnoTv-vist.. Ei, da’ ce zăpăceală m-a prins pe căldura
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
îmbătrânirea și nici boala nu le pot anula. M-a introdus în apartamentul spațios și mobilat ca o adevărată “casă de oameni”, așa cum obișnuiau să existe pe vremuri. Ne-am așezat la masa din sufragerie și Doamna Stoicescu m-a întrebat: “Ce vrei să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși. Zâmbind poznaș, Doamna Stoicescu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909... Nu spun, nu întreb nimic. E clar că țiganul nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui specialist... Mai mult cu țiganca vorbesc... Ea întreține conversația. Astfel, remarc un lucru... Piranda pronunță totul atât
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
Tudorel Urian În anul 1993, la vremea apariției primei ediții din Jurnalul de la Tescani, mulți se vor fi întrebat cu perplexitate după lectura cărții: „dar, în definitiv, de ce a fost exilat Andrei Pleșu la Tescani”? Societatea românească era împărțită temeinic în alb și negru, anticomuniști vs. (neo-, cripto-)comuniști, ecourile Pieței Universității și ale mineriadelor erau încă proaspete în
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Parker a trecut la literatură. Recentul său roman The Sucker’s Kiss începe cu scena catastrofalului cutremur din 1906, de la San Francisco, apoi urmărește aventurile unui tînăr hoț ce traversează America în anii marii depresiuni economice. Gurile rele s-au întrebat dacă nu cumva eșecul filmului său David Dale (cu Kevin Spacey și Kate Winslet) l-a determinat pe cineast să schimbe filmul pe literatură. Nici vorbă, răspunde Alan Parker în „The Guardian”. Au fost unii care au spus că nu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
critic evoluția. S-a eschivat până și în vol. Amintiri deghizate. Autorul Literaturii române între cele două războaie mondiale credea că epoca comunistă n-a fost încărcată de tragism, n-a fost mai rea decât altele din istoria autohtonă”. Mă întreb: Croh. nu citise pe Soljenițîn, nu auzise de Canal, de Sighet, de Gherla, de lagărele de concentrare de distrugerea elitei românești? Deși extrem de inteligent și de cultivat își manifestase dragoste și respect pentru valoare, pentru literatură, pentru autonomia artei, Croh
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
În consecință, CSJ a pus de-o ședință în care a admis recursul în anulare al Parchetului și și-a casat propria decizie de eliberare. În continuarea consecinței, mandatul de arestare preventivă al CMA a redevenit valabil, așa că... Că? îl întreb pe Haralampy. Așa, mă, ca să nu se creadă căăăăă... De-acum e simplu, bade, îmi zice el ardelenește: CMA va emite mandate de re-arestare și gata. Uriașă căldură! Ferească-ne Dumnezeu, Isaak Asimov, Urmuz, Hitchcock și Ion Hobana, de SF
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
Ligia, o fată mai degrabă delicată, crescută în climatul moral al unei familii ardelenești cu vechi tradiții de luptă împotriva regimului comunist povestește cu o seninătate suspectă cîteva dintre avatarurile găsirii unui loc de muncă: „Unul mai tinerel m-a întrebat dacă sînt de acord să rămîn cu el peste program că are mult de lucru. În prima clipă n-am înțeles. - Că doară te-oi mai fi futut și tu la viața ta! Mi-a spus-o pe șleau. Am
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
de mi-a zbârnâit membrana timpanului: Mă, Telefilule, dumneatale nu simți că aici e o chestie hamletiană? În consecință și fiindcă imaginația mea are sclipiri patologico-morbide, l-am văzut pe domnul ministru ținând în mână un craniu de contribuabil și întrebându-l: „Bade, ce zici? To be, or not to be? Și cum craniul a tăcut rânjindu-și dantura până la balamalele maxilarelor, tot bietul dom’ ministru a răspuns româno-oltenește: fie ce-o fi - cel puțin așa am tradus eu; prețul benzinei
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
Gabriel Chifu Dacă m-ar întreba cineva cu ce seamănă România politică a momentului, ce aș răspunde? Aș răspunde probabil că seamănă cu un ins care nu merge normal, ci merge sărind într-un picior, și anume în piciorul stâng. De aici, o avalanșă de consecințe
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
un meci straniu în care și pasează, și dă cu capul, și faultează, și apără, și marchează, și arbitrază etc.: nu se poate, iese o aiureală. Ba se poate, sunt contribuții mioritice, originale, la redefinirea logicii. Și dacă aș fi întrebat ce loc ocupă literatura într-un asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Apoi, fără pauză, un document pe care nu-l recunosc, dar în care e vorba despre comentariile „tendențioase”, „dușmănoase” făcute de poetul Adrian Păunescu la US. Strecor cu prudență întrebările fiindcă, dacă nu-l întrerupi, nu e bine („haideți, doamnă, întrebați”), iar, dacă-l întrebi, este și mai rău. Apăs deci pe butonul greșit: „De unde provine acest document?” De aici nu voi mai avea parte decît de un urlet continuu: „Ce dracu, doamnă, ce întrebare e asta, ce vă privește pe
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
document pe care nu-l recunosc, dar în care e vorba despre comentariile „tendențioase”, „dușmănoase” făcute de poetul Adrian Păunescu la US. Strecor cu prudență întrebările fiindcă, dacă nu-l întrerupi, nu e bine („haideți, doamnă, întrebați”), iar, dacă-l întrebi, este și mai rău. Apăs deci pe butonul greșit: „De unde provine acest document?” De aici nu voi mai avea parte decît de un urlet continuu: „Ce dracu, doamnă, ce întrebare e asta, ce vă privește pe dumneavoastră de unde-mi procur
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
nici nu știți nimic, vă luați după ce spune la telefon generalul Ceașcă, adevărul e cum îl spun eu, care-l știu direct de la sursă”. Și adaugă, coborînd pînă la șoaptă vocea tunătoare, „adică de la Nicolae Ceaușescu.” „Vreți să povestiți întîlnirea?” întreb calm, aruncînd o privire furișă spre rolele reportofonului. Da, vrea. Lui Ceaușescu i-a dat telefon și i-a spus “Vreau să vă văd” și s-a dus și i-a vorbit. Da, telefon direct Lui, nu prin intermediari, da
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Una dintre fetele acelea cu chitară cînta lîngă el Rugă pentru părinți. Brusc, Manipulatorul de mulțimi, turmentat de răspunderea pentru soarta lor, își proptise în microfon capul uriaș și începuse să hohotească: ho, ho, ho, ho. Plînge? Rîde? m-am întrebat. Își bate joc de noi? Joacă teatru? Cred că nu juca teatru. Cred că, într-adevăr, din oboseală o supapă sărise și din egoul în ebuliție țîșniseră lacrimile sincere, autentice, singurele sincere și autentice, ale înduioșării de sine. Cîtă putere
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
urechile informatorilor, că în ciuda interdicției, poezia română este de neconceput fără Marin Sorescu. Actorii înșiși confirmă, iar informatorul raportează, că Păunescu i-a solicitat să recite în cenaclu poezii de Marin Sorescu. La spectacolul de la Craiova, un spectator l-a întrebat în acele momente dacă Marin Sorescu face parte dintr-o sectă, iar Adrian Păunescu i-a răspuns textual: „Mi-ar părea rău să fie așa, dar eu știu că el face parte din elita poeziei române. Viața omului nu e
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
anul ebraic 5408, care corespunde anului nostru 1648. “Și în anul 408 al celui de al șaselea mileniu, recită el din memorie, cei ce odihnesc în țărînă se vor ridica. Sînt numiți fiii lui Heth.” “Cine sînt fiii lui Heth?” întrebă Habib, care se amuza întotdeauna să-și etaleze, în fața erudiției fratelui său, propria-i ignoranță. “În Biblie, acesta-i numele care se dă în mod obișnut hitiților. Dar ceea ce are aici importanță nu este semnificația numelui de Heth, ci valoarea
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Omul pretindea că o caravană se rătăcise, acum cîțiva ani, mergînd spre Constantinopol și că de atunci bîntuie în suferință pe drumurile Anatoliei, victimă a unui blestem. Cînd și cînd se încrucișează cu cîte o altă caravană, iar călătorii dezorientați întreabă care este drumul sau pun alte întrebări, dintre cele mai neașteptate; cel care le răspunde, fie și printr-un singur cuvînt, atrage asupra lui același blestem și va trebui să rătăcească astfel împreună cu ei pînă la sfîrșitul veacurilor. Pentru ce
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
se înghesuiau zadarnic în jurul lui, îi zîmbeau, îl trăgeau de mînecă, încercau să-l îmbuneze, el se făcuse că nu-i vede, izbutind astfel să se ferească de vrajă și să-și continue călătoria. “După ce se putea recunoaște caravana fantomă?” întrebară tovarășii noștri de drumeție cei mai neliniștiți. “Nu există nici un mijloc”, răspunse el. “Ea seamănă întru totul cu caravanele obișnuite, călătorii ei sînt aidoma tuturor călătorilor, și tocmai din acest motiv atîția oameni se lasă înșelați și vrăjiți”. La auzul
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
cu formule în arabă, turcă, persană, armeană. Ai noștri erau stingheriți, dar nu se clinti unul măcar, nici unul nu se ridică în picioare, nici unul nu răspunse la salutul ce i se adresa. “De ce nu ne vorbiți? sfîrșiră ei prin a întreba. V-am ofensat cu ceva fără să vrem?” Nici unul dintre ai noștri nu se clinti. Ceilalți dădeau deja să plece, jigniți, cînd, deodată, conducătorul caravanei noastre izbucni într-un uriaș hohot de rîs, căruia îi răspunse un alt hohot încă
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
pompieri, polițiști, jandarmi, reporter, cameraman, parcă și-o oficialitate că nu se vedea bine din cauza lacrimilor cameramanului, un copac și un pisic în vârful acestuia. Stare de tensiune, emoție, suspans și miorlăitul pisicului. Reporterița, gâtuită de emoție, vorbește în hieroglife, întrebându-l pe un șef de la pompieri la ce strategie se gândește pentru salvarea pisicului din copac. "Mă gândesc la scară, zice omul, dar n-o putem folosi din cauza crengilor..." Cameramanul focalizează pe "fețele privitorilor" ( citat de la Florin Piersic): toată lumea e
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
ăia se pricep la cățărat". Pisicul miaună jalnic. Parcă ar spune: nu dialoghez decât cu un reprezentant al Guvernului. Trec minutele, situația devine explozivă, lumea începe să privească chiorâș la pompieri, jandarmi, polițiști și etc. Alessandra Stoicescu, aproape plângând, o întreabă pe reporteriță dacă mai sunt șanse de salvare a pisicului. Mai sunt, dar, deocamdată, se pun la punct câteva detalii ale unui plan complex de salvare pentru a se evita catastrofa căderii felinului ( masculinul de la felină). Prim plan cu forțele
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
patrie și pisic. Se urcă în copac viteșește ( repet) urmărit de cameraman, și toată suflarea ( tăiată) a celor prezenți. Prinde pisicul, coboară și, cu el pe-un umăr raportează cu mândrie și patriotism că misiunea a fost îndeplinită. Bineînțeles, este întrebat de reporteriță ce sentimente l-au încercat când a pus mâna pe pisic. La televizorul meu cu sonor cam răgușit, s-a auzit vocea soldatului parcă spunând: i-aș fi sucit gâtul, domnișoară. Dar eu nu cred. În orice caz
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
percepția francezului. După ce se vor delecta cu tânguielile lălăite ale lui Ion Dolănescu sau ale Irinei Loghin, după ce-l vor asculta, înregistrat, pe Gheorghe Zamfir ( că viză se pare că nu-i mai dau) nu vor uita, cu siguranță, să întrebe: "Très bien, magnifique, aveți artiști veritabili, dar cu țigănetul ce facem? N ați vrea, totuși, să vă retrageți copiii de pe străzile noastre și să ne scutiți de furtișagurile "specialiștilor" voștri? Încolonați-i spre patrie, pe ritmul minunatelor doine, și apoi
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]