89,143 matches
-
de interes pentru critica de dans a generațiilor tinere? M.M.: Întrebarea dumneavoastră merită o dezbatere ceva mai amplă și nu știu dacă sînt cel mai în măsură să vă răspund. Parțial, ați dat deja un răspuns. Aș completa prin cîteva întrebări. Ce vă oferă scena locală și cîte spectacole invitate vedeți în România? Cîțiva critici români de film și teatru sînt prezenți la multe dintre festivalurile importante de gen din lumea întreagă. La cîte festivaluri asemănătoare ați putut merge dumneavoastră în
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Miller. Nici Iulia nu rămîne însă datoare la acest capitol. Cîteva pagini mai încolo naratorul perorează patetic pe marginea ideii unei despărțiri care va veni mai devreme sau mai tîrziu. Urmează un schimb de replici care se încheie cu o întrebare a Iuliei, rece ca un duș scoțian: "Acum sînt aici." " Da, acum ești aici. Cred că te-am așteptat de cînd mă știu, parcă am bănuit mereu că o să vii și te-am așteptat în această colonie rătăcită, în această
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
al generalului Rochambeau. Persistă, totuși, senzația de realitate prea puțin sprijinită de concret sau inventată fără forță. Tânărul călător trece prin pericole la cascada Niagara, totul asemuindu-se cu niște gravuri animate. Pe la pagina 283, la sfârșitul cărții a opta, întrebarea insidioasă: a fost Chateaubriand în America? continuă să ne vină în minte, deși rațiunea repetă că va fi fost, de vreme ce istoricii literari nu mai par a se îndoi de realitatea voiajului. Ce contează că din acel continent revine un bagaj
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
la emanarea deformantă a Egoului său, foarte interesantă, altminteri, din punct de vedere literar. Frumuseți estetice izbucnesc pe neașteptate, în pagini din cele mai cunoscute în veacul XIX francez. Ultimele două capitole sunt de o mare elevație, sub semnul unei întrebări, sfâșietoare în firescul ei, asupra valorii celor scrise: "Lucrarea inspirată de cenușa mea și destinată cenușii mele îmi va supraviețui oare? � p. 933). La pagina 936, privindu-și global existența, Chateaubriand trece, prin metaforă, de la corporalitatea pământeană la cufundarea
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
particule de adevăr privind abuzurile Securității nu făceau decât să „lingă dosare". La fel de „elegant" a fost dl. Năstase de fiecare dată când boarea primejdioasă a înnoirii amenința castelul de cărți vicioase deasupra căruia tronează. Oricine îndrăznește să pună sub semnul întrebării rezultatele guvernării pesedeilor va fi tăvălit în sosurile râncede ale panseurilor emise acru de fălcile prim-ministeriale. Pe lângă bădărănia de substrat, astfel de manifestări indică încercarea disperată a pesedeului-șef de-a vorbi limbajul lumii în care trăiește. Majoritatea replicilor deocheate
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
românilor, o instituție demnă de încredere. Dar nu sînt deloc convins de temeiul acestui succes mai degrabă electoral decît moral. Capitalul de încredere al bisericii mi se pare suspect. Episodul cu icoana izvorîtoare de mir ridică mai multe semne de întrebare. Cel dintîi se referă chiar la felul în care clerul a luat act de faptul că, după lunga noapte comunistă, România a redevenit o țară democratică: separația bisericii de stat nu numai că n-a părut normală ierarhilor B.O.
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Ei sînt datori să exploateze în chip inteligent și moral întîmplările cu aspect miraculos, nu să-i îmbete pe credincioși cu vorbe frumoase despre minuni ale Domnului încă neprobate. Un discurs onest și educativ ar fi trebuit să plece de la întrebarea adresată credincioșilor dacă o astfel de manifestare a prezenței divine în biserica lor era cu adevărat meritată: făcuseră ei toți sau doar unul dintre ei lucruri care să-l determine pe Dumnezeu să-i răsplătească, alegîndu-i ca să li se arate
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
vrajă a fost brusc întrerupt de cele două doamne. După ce s-au îmbrățișat râzând și plângând, aducându-și probabil aminte de mine s-au precipitat asupra mea. Începea corvoada copilului bine crescut de o bunică nemțoaică. Trebuia să răspundă la întrebările întotdeauna aceleași, să se poarte cuviincios, să mulțumească mereu, pentru tot și pentru toate... Instalat pe un taburet, se străduia să ducă la gură cu lingurița grea de argint - "fără să faci firimituri" - bucățele mici dintr-un cremșnit, de pe o
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
toată lumea e pusă pe hoții și pe chiul, nimeni nu se pricepe la ceea ce face, iar haosul tinde să se generalizeze. Cînd aud asemenea sentințe, exprimate de oameni care, altfel, par a avea scaun la cap și chiar au, arunc întrebarea "Din ce statistici reiese asta?" În formulări diferite, răspunsul e că asta se cunoaște de la distanță. Se vede (Mă trezesc și luat peste picior că eu, ziarist, nu sînt în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
că pot în sfîrșit să mă fălesc cu strălucitele mele abilități lingvistice. Am avut o conversație domoală și pașnică de-a lungul căreia a scos de la mine cam tot în ce mă privește. Mi-a spus, cînd i-am pus întrebări concrete, că domnul director, Dr. Gefilte Fish, superviza toate activitățile Casei, și doar la sfîrșitul fiecărui tratament avea obiceiul să-și viziteze pacienții ca să se asigure de succesul său și să facă formele de externare. Pînă la acel moment, toate
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
aibă repercusiuni nedorite asupra mea. (...) Bineînțeles că i-am urmat sfaturile. Așa cum mi-a indicat, am păstrat pentru mine rodul asiduității mele lingvistice, promițîndu-mi ca de îndată ce o să dau din nou ochii cu ea să îi pun o întreagă serie de întrebări despre organizația căreia îi încredințasem justificatele mele aspirații la un trai lung și înfloritor. Rutina tratamentului - injecții, pastile, regim special de alimentație și exercițiu fizic - nu m-a impresionat peste măsură. Am început să îl îndeplinesc fără entuziasm, pasiv, în timp ce
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
și de ce? Poți căuta și găsi/ De toate:/ Bani, femei, glorie.../ Dar gândurile,/Oriunde vei fi,/ Vor veni singure/ la tine". De ce te poți înfricoșa până la urmă? "Lama cuțitului/ Nu mai sclipește/ Demult// Numai înfricoșetoarea/ Ei umbră/ Ca la început". Întrebarea la care doriți să vă răspund afirmativ, și o și fac doar cu o ușoară neliniște pentru efectul demersului dvs. de a tipări o carte, mi se pune foarte des. Este mica mare vanitate care trebuie satisfăcută, pentru a nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
să atace beligeranții pentru a obține victoria; unde e vulnerabilitatea sistemului de apărare al lui Saddam, cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă am rămâne
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
fi o panoramă completă a vieții planetei pe parcursul secolului recent Încheiat. Din păcate, deși autorii ei doresc să surprindă și să consemneze absolute toate evenimentele definitorii ale perioadei supuse analizei, sunt foarte multe „pete albe” care pun serios sub semnul Întrebării profesionalismul, dar și obiectivitatea demersului științific a colectivului de autori. Avem În vedere, În principal, date și fapte din istoria poporului român ce au rămas complet În afara atenției autorilor sau care beneficiază de o prezentare incompletă, inexactă ori vădit defavorabilă
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
--- 29 aprilie: Ziua Internațională a Dansului Ce este dansul? Dacă cineva răspunde la această întrebare nu se bucură de încredere. Și totuși, dați-mi voie să încerc eu un răspuns. Dansul este puterea (capacitatea) de a gândi cu corpul. Este oare necesar să gândim cu corpul? Nu pentru a supraviețui, ci pentru a trăi. Există
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
mă gândesc întotdeauna cu mult respect... -... este o deschidere care cred că le va face plăcere, cel puțin muzicienilor pe care i-ați amintit... - ... după cum vedeți am început prin a mă "fofila", dar totuși vă voi răspunde, natural, la prima întrebare, cea pe care ați rezumat-o la sfârșit. Îmi place termenul de divers și o să mă refer la un exemplu extraordinar. Blanche de Castille, care era mama regelui Franței -, Louis IX -, spunea despre el: "Il est divers" - asta era în
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Exact! Am ajuns! Nous y sommes! Cînd Don Juan îi face declarații Zerlinei, ea e absolut vrăjită! Momentul e extraordinar! Dar intervine Masetto care strică socoteala, iar Mozart marchează momentul în care Masetto îi răspunde mormăind lui Don Juan la întrebarea dacă el e Masetto. Acest fragment îl dezvolt în Par ce fil d’Or: ceva complet secundar. Nu e o arie, nu e nimic, este o mormăială. Nu mă identific cu Don Juan și, cu atât mai puțin cu Masetto
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
în muzică n-ar putea exista fără postmodernitate. Termeni precum post-istorie, post-umanism, epocă post-industrială, alții de aceeași factură, constituie fundamentul filosofic, istoric și socio-cultural care impune o ontologie, o epistemologie, o anumită viziune asupra istoriei". Pentru a urma o altă întrebare ce exprimă scepticismul inteligent al eseistului nostru, gata în orice clipă a se amenda: "Și, totuși, sînt acești termeni adecvați pentru a defini noul spirit la secolului?". Întrebarea rămîne deschisă. Sub aspectul inserției sale în istorie ( și aceasta e a
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
o epistemologie, o anumită viziune asupra istoriei". Pentru a urma o altă întrebare ce exprimă scepticismul inteligent al eseistului nostru, gata în orice clipă a se amenda: "Și, totuși, sînt acești termeni adecvați pentru a defini noul spirit la secolului?". Întrebarea rămîne deschisă. Sub aspectul inserției sale în istorie ( și aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
a produs în LA&I, cu un text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată Ăla micu^ ne obligă la o erată. Iat-o: "În- tr-un binevoitor comentariu despre revista Echinox, Cronicarul R.l., la rubrica Revista revistelor, remarcă un «curajos
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
text despre Alexandre Koyré. Există multe alte mărturisiri demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată Ăla micu^ ne obligă la o erată. Iat-o: "În- tr-un binevoitor comentariu despre revista Echinox, Cronicarul R.l., la rubrica Revista revistelor, remarcă un «curajos și sarcastic text al dlui Al. Cistelecan
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
aparent retoric, Mihai Zamfir, pe ultima copertă a romanului său Fetița. Roman care, în spiritul noii poietici enunțate de autor, este o rescriere a capodoperei lui Vladimir Nabokov, Lolita. Trecerea de la gînd la faptă demonstrează că nu este vorba de întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar riscant. În primul rînd, „orizontul de așteptare" ( Jauss) se mută foarte sus, comparația cu originalele ( axiologic vorbind) devine
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
știu cîți dintre prozatorii români actuali i-ar putea face față. Este adevărat, anunțarea apriorică a modelului oferă o anumită predictibilitate lecturii, cititorul are șansa să achiziționeze cartea într-o oarecare cunoștință de cauză ( cel puțin la nivelul tematicii), dar întrebarea care se pune este cît de aproape/departe de original trebuie să se situeze noul roman pentru ca el să nu se transforme într-o simplă parodie, pastișare, parafrazare a originalului? Pentru că în această situație, avînd originalul, mi-e greu să
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
care taie orice predispoziție romantică: „Aici am stat cu părinții mei, împărțind apartamentul, firește Apoi l-am împărțit, cum spui tu, cu propria mea nevastă ( ...) - ...De ce nu v-ați mai căsătorit? - Pentru că așa s-a întîmplat. Mai ai și alte întrebări?". Aceasta este partea vizibilă a aisbergului. Realitatea cotidiană, diurnă, a relației bizare dintre Pavel și Raluca. Două corpuri care se apropie unul de altul periculos de mult, pentru ca apoi să se respingă violent, ca și cum s-ar atinge în puncte cu
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
aduc de-acasă ceva de îmbrăcat. În duminica următoare însă, femeia și-a făcut apariția tot în costumul ei străvechi și ponosit. Cu o voce subțire de tot și cu un zâmbet suav pe întreg chipul mi-a răspuns la întrebare, că dăduse lucrurile primite unora mai săraci decât ea. Trebuia s-o fi întrebat cum o cheamă, dar nu mi-a dat în gând. "Mie nu-mi mai trebuie nimic pe lumea asta" mi-a spus cu o încredere și
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]