169,113 matches
-
o ficțiune sui generis. Ar fi o greșeală să considerăm biografia ca avînd o finalitate, fie și înalt moralizatoare, sublim pedagogică. Sau, dimpotrivă, una satirică, ofensatoare. Voltaire se temea de această accepție de diatribă pe care ar putea-o primi întreprinderea biografică, socotind-o drept "o otravă nouă ce a fost inventată de cîțiva ani în literatura inferioară; arta de-a ultragia pe vii și pe morți în ordine alfabetică". La polul opus, Noica înălța atît de mult ștacheta biografiei, încît
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
membrii guvernului au decis, pur și simplu, ștergerea datoriilor către stat a o sută șaptezeci și una de societăți comerciale. Și nu e vorba de un leu sau doi, ci de peste șase sute de miliarde! Ce e drept, în schimbul vrăjitoriei financiare, întreprinderile sunt obligate să presteze servicii... ei, ia să vedem dacă ați ghicit cui? Bineînțeles, Ministerului de Interne și Ministerului Apărării! Adică acelorași tablagii cu osânza răsfrântă peste gulere, acelorași instituții de castă interesate doar de căpătuială și furtișaguri. După ce și-
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
prețuri prohibitive iar revistele culturale sunt, în țara automobilului "Dacia", o marfă de lux. Școlile stau să se prăbușească peste elevi care în loc să aibă computere au reumatisme și în loc de săli luminate - ochelari de vedere. Nu mai vorbesc despre semnalul dat întreprinderilor care, de bine, de rău, și-au achitat datoriile. Cine va mai fi atât de prost, anul viitor, să-și plătească imensele cote, când șpăgi bine plasate rezolvă, cât ai clipi, ceea ce munca cinstită n-ar fi rezolvat nici într-
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
vrăjitorii Stolojan și Isărescu? Posibil. Dacă tot au pornit-o pe panta re-comunizării economiei românești, de ce nu decretează domnii cu pricina și o naționalizare? Talente în acest sens au - se cunoaște abilitatea domnului Stolojan în a pune mâna pe dolarii întreprinderilor. Ar fi fost un bun prilej să-și exercite îndemânarea confiscând vilele cu piscină, jeepurile și blănurile de nurcă ale patronilor și acționarilor care stau acum cu mâna întinsă, cerșind clemență pentru propria nepricepere, rea-credință și chiar hoție.
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
când în când iese fiica sa Maria-Katharina, de unde ea, privind valurile care se sparg de faleză, realizează dintr-odată că "și-ar dori să disocieze aparența de realitate". Laptop-ul deschis pe o măsuță înaintea autorului restabilește seriozitatea unei atari întreprinderi. Așternute pe hârtie, cuvintele sale pornesc apoi într-o călătorie estivală cu trenul, și ajung poate pe o plajă, sau în răcoarea unei cabane: decor optim pentru lectură în cazul celor familiarizați deja cu indicele de nume de la sfârșit și
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
Jeep-uri cu geamuri fumurii. Nemulțumit cu peștele prins în undiță, omul de afaceri cere în proprietate jumătate din Deltă. Nefericit, trebuie să se mulțumească doar cu o treime. Salariat cu zece mii de dolari pe lună, un manager la o întreprindere care produce de o sută de ori mai mari pagube, și primește lovitura pierderii sporurilor. Oropsit de soartă, va apela la sindicate, unde va găsi înțelegere și combativitate. Nemulțumiți de a fi fost azvârliți în închisoare printre borfași de rând
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
ș Basarabov și mi-am verificat atent informația despre traseul biografic al Sfântului Cuvios Nicodim (de la Tismana ș cca 1320 ș 26 dec. 1406). Aș spune că a fost a doua verificare de maximă exigență, prin cartea părintelui, după ce o întreprindere similară a avut loc în 2006, când am participat la sărbătorirea celor 500 de ani de la trecerea Sfântului la ceruri. Deși am nenumărate fișe de carte, din capitolul al treilea, comentez, restrictiv câteva doar, prin confruntare cu unele cunoștințe ale
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
tâlharii la drumul mare, pentru că măcar se află pe aceeași lungime de undă cu ei! Obișnuiți să-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la ieșirea din instituție și că patronul e cu ochiul în permanență pe producție! Așa se explică desigur "deturnarea
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
a adunat într-un volum (care însumează peste 600 de pagini) textele publicate după 1990. Nu mi-aș fi închipuit că în zece ani a scris atât de mult și aceasta numai din cauză că a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
cronici literare, eseuri, versuri, răspunsuri la anchete etc. Autorul le-a adunat recent pe cele din prima categorie într-un volum masiv, Amurgul idolilor, astfel încât mesajul său nu mai este bruiat în nici un fel și, în plus, devine evidentă anvergura întreprinderii. După cum arată și titlul, aproape toate intervențiile sunt negative, denunțând lipsa de valoare sau valoarea modestă a operei unor autori idolatrizați, ca și compromisurile făcute de aceiași autori, în relațiile lor cu autoritățile comuniste. Fiind vorba, adeseori, de scriitori cu
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
fiecare dată, drumurile, au sechestrat prefecții, au alungat investitorii și au pus mâna pe pari când s-a vorbit de vinderea mamuților ucigași. Cei care suferă infinit mai mult sunt tocmai dușmanii privatizării. Las de-o parte faptul că o întreprindere particulară nu riscă în ruptul capului să provoace pagube, nici sieși, nici altora, pentru că va plăti din buzunarul propriu. Orice greșeală de acest fel înseamnă ruina și falimentul. în schimb, dacă ea aparține statului, va plăti tot cel păgubit: după ce
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
pe alte criterii decît cele geografice sau diplomatice... Statisticile spun că, pentru viitoarea ediție, selecționerii au vizionat 1397 de filme, față de 1138 anul trecut, drept care ne e anunțată, textual, "o creștere de 23%"! Aceste cifre sugerează, printre altele, ce uriașă "întreprindere" e Cannes-ul și ce cantitate de muncă înghite monstrul care, la o privire grăbită, pare atît de zglobiu, de spectaculos și de monden! Filmele din competiție vor fi 23. Filmele din afara competiției: 8. Filmele din Un certain regard: 22
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
dar sper să-mi mențin perseverența necesară în căutare. Am încercat să dau o altă dimensiune ariei mele culturale, mai întîi celei greco-latine, adăugând câteva incursiuni în literaturile europene, apoi, puțin câte puțin, în cele ale altor continente. Este o întreprindere interminabilă, asemănătoare mersului în spațiu. Ce anume din viață v-a inspirat în poezie? Vine / provine poezia din propriul trup? Din cel al altuia? Din "cogito-ul rănit", de sorginte freudiană? Sau dintr-un câmp de experiență mult mai larg sau
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
vechiul tradiționalist antiliberalist și potrivnic capitalismului? În realitate, într-un veac de dezvoltare, burghezia românească și capitalismul românesc au fost o realitate incontestabilă, lovite, acum, de puterea comunistă în chiar centrul lor vital. Nu face el însemnări despre actul naționalizării întreprinderilor industriale din 11 iunie 1948? Ba chiar, el, anticapitalistul, găsește noii legi și părți pozitive pentru că de fapt, capitalismul românesc n-a favorizat decît invazia capitalului străin. ("Teoreticește, așadar, se pot aduce argumente puternice în favoarea legii votate la 11 iunie
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea, că există similitudini între Mihai Eminescu și Allama Iqbal, poet pentru care ei au un adevărat cult." Emil Ghițulescu nu este la prima lui întreprindere de acest fel. Succese similare a repurtat în anii precedenți în Uruguay și, în continuare, în Filipine, pretutindeni unde a ajuns ca diplomat de carieră, demonstrând practic că nu există țară nereceptivă la mesajul cultural. Ar fi păcat să ignorăm
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
moral. S-a dovedit limpede că nu avem oameni capabili să conducă și să facă să funcționeze instituțiile. Fiecare nou "proprietar" n-a avut altă obsesie decât să fure mai mult, să înșele și să ducă mai repede la ruină întreprinderea din care, de fapt, își câștiga existența. în acest context, cei care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă în pălărie banii pe șuruburi și să li se umfle conturile pe
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
S-a vorbit la un moment dat despre o întâlnire patronată de UNESCO și de Federația Festivalurilor, la care ar participa persoane specializate în ceea ce s-ar putea numi construcție de festivaluri muzicale. Căci oriunde în lume într-o asemenea întreprindere nu sunt implicate 7 ministere cu 7 miniștri, ci un singur "patron": un Minister (deobicei al Culturii) sau o fundație, o radiodifuziune, o academie etc., un conducător artistic - personalitate marcantă și o echipă de profesioniști cu experiență în domeniu; așa
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
Georgeta Drăghici Întotdeauna ideea de a aduna într-o carte articole critice răspîndite prin revistele literare de unii sau alții dintre comentatorii producțiilor editoriale autohtone stîrnește suspiciune, iritare sau cel puțin rumoare, mai ales cînd într-o atare întreprindere nu se întrevăd criteriile ordonatoare sau lipsesc cu desăvîrșire. Bănuitele reacții nu i-au împiedicat pe critici să-și publice în volum cronicile, fenomen înregistrat mai cu seamă după '90, cînd panica indusă de apariția fantomei crizei receptării a condus
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
fi globalizată, orice operă e unică și individuală, identitatea ei e dată și de limba în care a fost scrisă. Categoric, operele literare nu pot fi "aliniate la standarde mondiale", specificul nu poate fi nivelat precum tarifele, produsele industriale, activitatea întreprinderilor, legislația etc. Globalizarea "made in America" întîmpină rezistență în Europa mai ales din partea apărătorilor tradițiilor culturale... chiar dacă bătrînul continent e nevoit să recunoască faptul că, după ce vreo cinci sute de ani a dominat planeta cu sistemul de valori și cultura
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
ar fi ele mai accesibile pentru pensionarul care flămînzește. Unul dintre paradoxurile sărăciei în România, poate cel mai flagrant revoltător, e risipa în cheltuirea bunului public, care îmbuibă o clientelă nesătulă. Căci banii mulți care se duc, de pildă, către întreprinderi ale statului aflate într-o permanentă terapie intensivă, nu ajung la sindicaliștii care ies în stradă, ci se pierd în buzunarele căpușarzilor de tot felul, ale baronilor sindicali și în producția de dragul producției, mai păgubitoare decît falimentul. Un editorialist entuziast
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
și fără bastonul (elegant) al sincronismului. Curs de "orientare critică", este și un curs de orientare în pedagogia literară, o demonstrație a cooperării Profesorului cu studenții (nici ei aleși chiar la întîmplare) și cu teoriile care fac din critică o întreprindere incomodă în universități: critica orientată asupra cititorului, deconstructivismul, feminismul, semiotica poststructuralistă, alături de variantele, evoluțiile și capcanele lor. Ca într-un joc de oglinzi, textul interpretat (Desenul din covor, al lui James), e și cel care (se) interpretează, cartea pe marginea
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste cîteva decenii, va emite ipoteza ratării acestui tip de filosofie). Un capitol special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
dominant de evreu." Autorul nu-și face iluzia că asemenea prejudecăți vor dispărea în urma statisticilor concrete, prejudecățile n-au leac, imagologia nu face decît să pună în oglindă un construct și o realitate. Acesta e și umorul unei astfel de întreprinderi, umor pe care Andrei Oișteanu știe să-l exploateze din plin. Realitatea nu poate fi nici ea determinată exact, un astfel de studiu nu vrea să ofere o corectură imaginii comune, nu poate pune un portret adevărat în locul buzelor groase
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
editură particulară? Dl Râpeanu suferă de serioase sechele comuniste. Editurile cu pricina fiind ale poporului... Nu cu dl Martin trebuia să se răfuiască dl Râpeanu, ci cu lichelele care în ultimul deceniu, au devalizat Univers și Minerva, băncile de stat, întreprinderile cu capital de stat și tot ce se putea transfera în buzunar propriu. Dar sechelele îl opresc pe dl Râpeanu să vadă lichelele. Ce mai observă "Observatorul" În numărul dublu (damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
care au sprijinit revista din Cluj, redactorul ei șef scrie: ,, În acest an 2001 pe care-l sfîrșim cu greu, noi, la Apostrof, am făcut peste 50 de cereri de sponsorizare și de proiecte de finanțare adresate către instituții și întreprinderi din țară. La cele mai multe, cam 90% din ele, n-am primit nici un răspuns; celelalte ne-au fost refuzate scurt. Doar două dintre proiectele noastre au fost acceptate." Acestea sunt cele adresate M.C.C., care a aprobat o sumă de 6 666
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]