3,060 matches
-
Însă, contrastând cu principiile de bază ale Sfintei Alianțe și ale Ligii Națiunilor, principiile de justiție pe care este fondată Organizația Națiunilor Unite sunt caracterizate de două contradicții: una privind modalitățile de acțiune ale organizației și cealaltă privind scopurile acțiunilor întreprinse. În Preambul se reafirmă „credința în ș...ț egalitatea în drepturi ș...ț a națiunilor mari sau mici”, iar articolul 2, paragraful 1 stipulează că „Organizația este întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor ei”. Acest principiu este întărit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un rol marginal. Instituționaliștii refuză, în genere, această conceptualizare, argumentând, în schimb, că instituțiile pot să modifice preferințele statelor și deci să le modifice comportamentul. Ele pot descuraja statele să-și calculeze interesele egoiste pornind de la modul în care acțiunile întreprinse le influențează pozițiile de putere. Instituțiile sunt variabile independente și au capacitatea de a inhiba tendințele războinice ale statelor. Deși toți instituționaliștii au în comun opoziția față de afirmațiile realiștilor despre acest subiect, fiecare teorie argumentează diferit modul în care instituțiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care nu este membru al Națiunilor Unite poate atrage atenția Consiliului de Securitate sau Adunării Generale asupra oricărui diferend la care este parte dacă acceptă în prealabil, în privința acelui diferend, obligațiile de rezolvare pașnică prevăzute în prezenta Cartă. 3. Acțiunile întreprinse de Adunarea Generală în chestiunile asupra cărora i se atrage atenția în temeiul articolului de față vor fi supuse dispozițiilor articolelor 11 și 12. Articolul 36 1. Consiliul de Securitate poate, în orice stadiu al unui diferend de natura celor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întru nimic atingere aplicării articolelor 34 și 35. Articolul 53 1. Consiliul de Securitate va folosi, dacă este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicarea acțiunilor de constrângere sub autoritatea sa. Nici o acțiune de constrângere nu va fi însă întreprinsă, în temeiul acestor acorduri regionale sau de către organismele regionale, fără autorizația Consiliului de Securitate; sunt exceptate măsurile împotriva oricărui stat inamic, în sensul definiției din paragraful 2 al articolului de față, prevăzute în articolul 107 sau în acordurile regionale, îndreptate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
paragraful 1 din articolul de față, se aplică oricărui stat care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost inamicul oricăruia dintre semnatarii prezentei Carte. Articolul 54 Consiliul de Securitate trebuie să fie în permanență deplin informat asupra acțiunilor întreprinse sau preconizate în temeiul acordurilor regionale sau de către organismele regionale în scopul menținerii păcii și securității internaționale. Capitolul 9. Cooperarea economică și socială internaționalătc "Capitolul 9. Cooperarea economică Și socială internațională" Articolul 55 În scopul de a crea condițiile de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru menținerea păcii și securității internaționale. Articolul 107 Nici o dispoziție din prezenta Cartă nu va afecta sau interzice, față de un stat care în cursul celui de-al doilea război mondial a fost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o acțiune întreprinsă ori autorizată, ca urmare a acestui război, de către guvernele care poartă răspunderea acestei acțiuni. Capitolul 18. Amendamentetc "Capitolul 18. Amendamente" Articolul 108 Amendamentele la prezenta Cartă vor intra în vigoare pentru toți membrii Națiunilor Unite când vor fi fost adoptate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realizarea unei activități bazate pe cooperarea mai multor lucrători aparținând unor compartimente diferite. De obicei, se stabilesc între diverse servicii de la același nivel ierarhic însă aparținând unor linii ierarhice diferite - de aceea, se mai numesc și legături de „pasarelă”. Cercetările întreprinse au arătat că legăturile de cooperare, pentru a fi mai eficiente, trebuie să fie autorizate în prealabil de către șefii ierarhici. Ei trebuie să fie informați permanent cu privire la desfășurarea activității și mai ales asupra rezultatelor ei. Dacă se obțin rezultate negative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-o mai mare măsură oameni autonomi, cu relații afectiv-simpatetice de atracție, cu indici de coeziune înalți ai grupurilor, spre deosebire de structurile funcționale care s-au asociat mai ales cu fenomene inverse celor de mai sus și cu efecte negative. Analizele întreprinse îl conduc pe autor la următoarea concluzie: # Anumite structuri tind să producă efecte pozitive cu o probabilitate mai mare la nivelul variabilelor măsurate și, prin aceasta, să contribuie direct sau indirect la menținerea în limite optime a resurselor umane, condiție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de membri sunt mai des supuse fenomenului subgrupării și, deci, apariției relațiilor de necoincidență conflictuală dintre lideri și, implicit, dintre structuri. Desigur că alături de acești factori mai pot exista și alții. Unele afirmații făcute de noi au reieșit din cercetările întreprinse, altele sunt doar simple ipoteze care necesită riguroase studii experimentale pentru a fi confirmate. Pentru a evita acțiunea divergentă a acestor factori și, mai ales, conflictul dintre cele două tipuri de structuri, este necesară integrarea obiectivelor structurilor informale în obiectivele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unică (având un singur conducător) și într‑un alt fel atunci când există o conducere duală a grupului (doi conducători ale căror stiluri de conducere pot fi concordante sau discordante). O asemenea situație a fost descrisă de noi într‑o cercetare întreprinsă mai demult (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1970). 3.4. Evaluarea eficienței stilurilor de conduceretc "4. Evaluarea eficienței stilurilor de conducere" 3.4.1. Probleme generaletc "4.1. Probleme generale" La o parcurgere fie și sumară a literaturii de specialitate dedicate problematicii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multitudinea factorilor și variabilelor care influențează eficiența/ineficiența stilului de conducere, decupează unul singur, ignorând multe alte aspecte generative. • Criteriul situațional. Se pare că este cel mai bun criteriu de evaluare a eficienței/ineficienței stilurilor de conducere. Mai toate cercetările întreprinse au arătat că stilurile de conducere sunt inegal productive tocmai în funcție de particularitățile situației în care sunt practicate. Aceasta înseamnă că unele stiluri sunt mai potrivite pentru anumite situații, în timp ce alte stiluri - pentru alte situații. De exemplu, stilul de conducere autoritar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spre eșec). De aceea, recomandabilă este descoperirea adevăratei probleme, determinarea condițiilor soluționării ei (prin raportarea la obiectivele organizației), inventarierea regulilor care facilitează sau limitează aplicarea soluțiilor (una dintre regulile de aur ale procesului decizional referindu-se la ceea ce nu trebuie întreprins, ce nu trebuie făcut). Numai în acest fel se creează premisele adevăratei soluționări a problemei respective. A doua etapă - analiza problemei - este cea în care se recurge la clasificarea și ordonarea problemei după o serie de principii: consecințele viitoare ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asemenea incoveniente, se propune membrilor grupurilor să-și # descarce în public reținerile, temerile, suspiciunile, frământările. O asemenea descărcare emoțional-tensională chiar dacă nu duce la soluționarea automată a situațiilor negative, creează premisele rezolvării lor ulterioare (Zlate, Zlate, 1982, pp. 113-121). # Cercetările experimentale întreprinse au demonstrat faptul că între diferitele tipuri de discuție în grup și calitatea deciziei, pe de o parte, și între tipul discuției în grup și acceptarea ei, pe de altă parte, există o strânsă corelație. Lucrând pe 374 studenți, N.R.F.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
morților sau/și răniților înainte de a fi demarate procedurile de înștiințare oficială); o gravitatea rănilor (termenii cei mai potriviți sunt: „răni minore”, „răni ușoare”, „răni grave”; o efectele secundare (de pildă, contaminarea mediului); o reacția organizației (măsuri decise și acțiuni întreprinse). y Mesaje-cheie o cercetarea cauzelor producerii accidentului/incidentului; o preocuparea pentru angajații unității implicate și pentru familiile lor; o pierderea unei (unor) vieți reprezintă un eveniment dureros în viața organizației, pe care conducerea acesteia îl regretă; o modul exemplar de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre competențe actualizate pe care le recompensăm (cazul examenelor), ceea ce ilustrează idealul meritocrației? Despre recunoașterea meritului de a depăși un handicap (situația „merituosului”)? Sau despre competențe de ordin moral (judecate În funcție de virtutea acțiunilor Întreprinse) (ibidem, pp. 38-51)? Nu știm Întotdeauna ce merite se cuvin recompensate. Însă argumentul lui Hayek este invalidat În principal de existența teoriei lui Rawls. Aceasta susține că inegalitățile nu sunt justificate de merite și sunt permise doar dacă (a) sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât dacă acționează În conformitate cu Înțelegerea lumii Împărtășită de membrii săi, așa cum se manifestă ea prin practici și prin instituții. Comunității ar trebui să i se recunoască, prin urmare, un rol mai important În conținutul principiilor dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa zece ani Încoace, de Will Kymlicka. Acesta se străduiește să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de sănătate publică (medic șef al Direcțiilor sanitare Ilfov și București în perioada martie 1978 - ianuarie 1990) a realizat un important număr de unități sanitare, construcții noi sau modernizări de spitale, policlinici, dispensare medicale și altele, iar prin măsurile manageriale întreprinse a reușit îmbunătățirea unor indicatori de sănătate publică, privind în mod deosebit morbiditatea și mortalitatea materno-infantilă, combaterea tuberculozei, a bolilor profesionale, ca și profilaxia și depistarea maladiei canceroase în timp util etc. Activitatea profesională depusă a fost în permanență secondată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de vedere emoțional pentru că putem vorbi de oboseala carismatică care a urmat. Oamenii poate nu au fost doar epuizați de carismă dar și, după Waterloo, îngrijorați de carismă. Orice notă de plată a epocii napoleoniene, după ce se enumeră numeroasele reforme întreprinse și ideile diseminate în Europa, ar trebui să ia în calcul și costul războaielor care în cele din urmă au condus la înfrângerea sa. Precauția oamenilor față de omul călare capătă atunci sens și explică faptul că aceștia au găsit refugiu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
170 amestecând o mare varietate de regimuri 43. Definiția lui Weber cu privire la legitimitate are nevoie de o reformulare luând în considerare conceptele înrudite de încredere, popularitate și eficacitate. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale cercetării asupra legitimității și încrederii întreprinse în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este vizibilitatea unei mari părți a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau nicio încredere în unele instituții și în liderii acestor instituții, dar care nu contestă legitimitatea sistemului politic în sine
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
liberatorii; e) fac tranzacții și alte acte de compromis; ... f) semnează obligațiuni cambiale și contractează împrumuturi și, în general, îndeplinesc actele necesare lichidării. ... Lichidatorii care încheie noi operațiuni ce nu sînt necesare scopului lichidării răspund personal și solidar pentru operațiunile întreprinse. Articolul 73 Lichidatorii care, cu proprii lor bani, au achitat datoriile societății, nu vor putea să exercite împotriva asociaților drepturi mai mari decît acelea care s-ar cuveni creditorilor plătiți. Articolul 74 Dacă lichidarea durează, lichidatorii vor întocmi bilanțuri în
LEGE nr. 36 din 30 aprilie 1991 (*actualizată*) privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107545_a_108874]
-
doilea curent a fost cel reprezentat de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase, la care au aderat nemulțumiții de profesie, oportuniștii și cei atrași de ideologiile populiste și/sau radicale. În primul curent s-au remarcat, prin acțiunile întreprinse, mișcările austro-germană, evreiască, polonă și ruteană (ucraineană). Mișcarea austro-germană nu s-a evidențiat prin acțiuni ostile la adresa statului român, însă s-a arătat interesată de evenimentele din Germania, mai ales de ocuparea regiunii Ruhr de către trupele franceze, cu care s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
general administrativ și i s-a încredințat delegația de a conduce D.P.S.G. În noua funcție, beneficiind de experiența în administrația publică locală, Eduard Ghica a dovedit o deschidere față de funcționari, a înțeles necesitatea și a susținut desfășurarea acțiunilor informative/contrainformative întreprinse. Unul din oamenii apreciați de Eduard Ghica a fost Mihail Moruzov, care a avansat profesional datorită unor succese notabile în activitatea desfășurată. După demisia lui Eduard Ghica (1921), conducerea instituției a revenit lui Romulus P. Voinescu, unul din colaboratorii apropiați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instituției ca și predecesorii săi, alături de colegii săi din Ministerul de Interne. Pleiada de tineri, care a fost angajată în D.P.S.G., începând din 1908, a avut timpul să-și dovedească toate calitățile și să se evidențieze în acțiunile informative/contrainformative întreprinse. După 1918, mare parte din aceștia au condus servicii/inspectoate/subinspectorate de siguranță și au făcut dovada calităților manageriale în combaterea amenințărilor clasice și a celor asimetrice, noi apărute. Unul dintre aceștia a fost Zaharia Husărescu, absolvent al Facultății de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atât în țară, cât și în străinătate. Printre cei câștigați în susținerea cauzei ungare s-a numărat generalul H. H. Bandtholtz, atașat militar pe lângă misiunea S.U.A. din Ungaria. La rândul lor, femeile ungare au deținut un rol important în acțiunile întreprinse. Una a fost contesa Szapary, soția ministrului ungar la Londra, care a reușit să convingă și să obțină de multe ori „pe lângă mari jertfe”, lucruri pe care mulți diplomați nu le-ar fi reușit. O alta, Idaval Michnay, a devenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politice. Printre inamicii lui Cernat s-au numărat general Averescu, deoarece numirea de comisar regal s-a făcut peste voia acestuia, Romulus P. Voinescu, Stelian Popescu și general Ștefan Holban, care l-au reclamat în mai multe rânduri, însă anchetele întreprinse au dovedit netemeinicia acuzațiilor. Acuzațiile formulate în 1926, inițial trei, ulterior nouă, au fost, la rândul lor, demontate, iar ministrul de Justiție și judecătorul de instrucție „s-au pretat la fapte josnice”, printre care: arestări de martori și presiuni, pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]