831 matches
-
coama lui. Îngrozitoarea taină exista, și toți se înțeleseseră să i-o ascundă. Calul percepea oarecum această neliniște, căci era scuturat de frisoane. Burnița, așa cum prevăzuseră grăjdarii; după agitația provocată de apariția curierului, care nu durase mult, drumurile ce se întretăiau printre baracamente rămăseseră pustii; din cauza ploii sau din cine știe ce alt motiv, se părea că toți oamenii intraseră înăuntru. Micuțul era convins că se apropia o primejdie, ca atunci când cheruscii se târau pe brânci și omorau santinelele pe întuneric. Se îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un poem de dragoste lăsat pe seama imaginei va fi, în mod fatal, lipsit de unitate, de acea atmosferă de confesiune plină de convicție, cu care ne-au deprins literaturile. (...) destrămarea aceasta imagistă nu poate da un întreg, o armonie. Se întretaie prea mulți curenți în atmosfera electrică și cîntecul nu se recepe (sic!) clar”. Cu următoarea precauție totuși: „Că poetul va fi urmărit altceva, și că mai ales a luat alt drum, iarăși se înțelege”. Observațiile privind caracterul centrifugal, neunitar, dizarmonic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a răsplăti ceva ce îți este dat mai mult decât altora. Promiscuitatea universului deschis, zbaterea când furtunoasă, când molcomă, dar tenace a apei, murmurul sau strigătul permanent al valurilor, adierea blândă a brizei sau tumultul aspru al vânturilor ce se întretaie încrucișat pe faleză< toate acestea te urmăresc, te bântuie, te constrâng. O întorsătură oarecum neașteptată, în drumul vieții, dar mai curând o formă de revoltă în fața destinului, care nu se vedea mai repede împlinit l- a așezat pe Stani în fața
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mereu aceeași consoartă, oferindu-i flori de stâncă și de cactus, ce îmbracă peisajul idilic al insulei, dar mai ales îi oferă dansul. Mai întâi face o reverență laterală, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile, între care întârzie pentru o clipă, încremenite, ca și cum și-ar sorbi unul altuia suflul vital. Când apare fructul iubirii oul, acesta e păzit și de femelă, și de mascul, cu schimbul, și rostogolirile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ritmului de dans. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i "dansul" și florile de stâncă și de cactus din peisajul idilic al insulei. Mai întâi face o reverență lateral, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile și întârzie pentru o clipă încremenite, ca și cum și-ar sorbi unul altuia suflul vital. Între aceste reprize scurte de castaniete, duelul erotic este încadrat de legănări laterale ale șoldurilor în prelungirea gâtului cambrat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
păsări ce despicau aerul și apa în toate direcțiile. Descriau cercuri largi, apoi schimbau brusc direcția, se opreau pentru o clipă în aer ca în fața unei fotografii, ca apoi să plonjeze ca săgețile în apă. Mai aproape de suprafața mării se întretăiau cercurile de boobies și pelicani. Deasupra lor, măiestre, pirații mărilor, fregatele, la pândă. Păsările fregate pândeau pe adevărații vânători ai mărilor pentru a le captura prada. Chiar și din gușile încăpătoare ale pelicanilor, fregatele scoteau cu iscusință peștele, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se pune În siguranță. Sub strânsoare, mânerul dăgii ascunse Îi apăsa coastele. Dante o Înșfăcă și o apăsă pe beregata adversarului său. — Ai cuteza... așa ceva! În casa vicarului lui Dumnezeu! Să Însângerezi pragul casei lui Petru! murmură cardinalul cu glasul Întretăiat de gâfâială și cu vârful dăgii peste mărul lui Adam. Nu vei ieși viu de aici... niciodată! — Nici domnia ta nu vei ieși din Florența! șuieră Dante, Încercând să Îi muște o ureche. Dar Între timp cântărea, grabnic, debitul și creditul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
adus În aceste Încăperi, În afară de perfida dorință de a ofensa sacra noastră persoană? — De ce se interesează Biserica de uciderea meșterului mozaicar? De ce v-ați trimis zbirul, pe Noffo, să Îi iscodească rămășițele? replică Dante, la rândul său cu un glas Întretăiat de gâfâială. Cardinalul avu o mișcare bruscă de nerăbdare. Nu am nimic să Îți explic. Sfânta Biserică romană măsoară ceasul binelui și al răului, răspunse el cu un aer de superioritate În timp ce, Încetul cu Încetul, Își recăpăta culoarea. O crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
implorându-l să fie mai îngăduitor. „Poartă-te și tu mai atent cu el. E un copil, totuși”. Biata mama. Era îngrijorată din pricina mea. „Ce ghinion am avut să moară Dinu” era, aproape invariabil, răspunsul tatei. Aceste frânturi de discuție întretăiate de plânsetele mamei m-au înrăit și mai mult. Vroiam din tot sufletul să-i dau dreptate tatei, să aibă motive să mă considere un diavol, un vagabond, o rușine. El nu-mi ierta faptul că nu semănam fratelui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
demonstra și Evantaiul doamnei Windermere. Subiectul nu avea nici substanță și nici credibilitate destulă pentru a merita vreo clipă de atenție serioasă, dar totul era pus cu atât de mult spirit, cu o asemenea abundență de mots amuzante, care se Întretăiau În crucișul și-n curmezișul scenei ca niște mingi de ping-pong, că abia dacă mai observai. Publicul de la premieră cu siguranță nu observase. Cum mai râdeau! Și cum mai aplaudaseră la final! Inutil de precizat că Wilde nu se arătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bună îl vizitează frecvent și pentru că se poate mânca și noaptea. Pe cerul înstelat și pe străzile din city-ul intens luminat se văd fotoni mici radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil. Lucia privește cerul. Când toate se vor fi evaporat, numai Lucia va rămâne, contemplând întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
surorilor Decilagata și de unde și-ar fi putut procura un tânăr de viitor și serios, precum Ulpiu sau oricare dintre noi, o femeie perfectă?! N-avea de unde. Și din nou se scurseseră nopți și zile și jumătăți de zile normale, întretăiate de vorbele preferate ale lui Ulpiu: tocmai acum, tocmai acum, tocmai acum... 189 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Niciodată nu a putut fi agățat un polițist cu o mai condamnabilă ușurință decât în acele zile. Data de 18 iunie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spre mahalaua lor. Simți de departe aerul rece și tăios, plin de miresme, al gropii. - Dii! îndemna iepele vizitiul somnoros. De aici se vedea câmpul acoperit de curți până la Tarapana. Cuțarida rămăsese între aceste două șei bătute, golașă și rară, întretăiată de maidane. La Spiridon ardea încă o lumină. Își aduse aminte că lângă ei ridica de vreo săptămână o casă de paiantă unul Goșnețe, atunci picat în groapa lui Ouatu. Zidurile ajunseseră la jumătate, le lumina luna galbenă, care urca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
decidă odată dacă vrea sau nu cu adevărat să salveze omenirea, altfel, vă avertizez În modul cel mai serios că... Zoran ridicase glasul, aproape striga, pentru că În rândul celor aflați de față se iscase o rumoare puternică. Cum vocile se Întretăiau, iar frazele erau rupte În bucățele mici, nu mi-a fost limpede dacă protestele gălăgioșilor vizau punctul său de vedere, se Îndreptau Împotriva repunerii pe tapet a chestiunii În momentul respectiv sau aveau altă motivație. În acel moment, a intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și se întinde spre cele patru puncte cardinale, satul se constituie pornind de la o răscruce. În insula Bali și în unele regiuni din Asia, când încep pregătirile pentru construcția unui sat, este căutată mai întîi o răscruce naturală, unde se întretaie perpendicular două drumuri. Pătratul construit pornind de la punctul central este o imago mundi. Împărțirea satului în patru sectoare, care presupune de altfel o împărțire paralelă a comunității, corespunde împărțirii Universului în cele patru zări. Adesea este lăsat în mijlocul satului un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de semne. Probabil îmi vestește necazuri. Îmi plac acești tineri cuminți, tăcuți. Trec pe lângă o fată și privesc peste umărul ei. Un fel de atlas, cu poze strident colorate. Un fel de ape roșii, verzi, galbene, vișinii care se suprapun, întretăiate de linii ciudate, umflate, borțoase, cu spirale și puncte în burta lor. Nu reușesc să descifrez titlul lung, pe două rânduri. Deslușesc un „histology“ și apoi ceva în apă. Fata citește concentrată, zâmbește din când în când. Ce-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mulți ani când nu știa ce se va întîmpla mâine, săptămâna viitoare. " Parcă sânt la cinema, sau citesc o carte captivantă și am uitat tot, nu-l mai simt pe Șerbănică alături, în pat, nu-i mai aud respirația, frazele întretăiate de coșmar. Sânt din nou liberă, tânără... Firește, e o minciună, am 60 de ani aici și voi avea tot atâția oriunde în altă parte, dar vreau să mă mistific. Îngăduie-mi, Doamne, să mă mistific! Nu doresc să fiu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
întâmpla în jurul meu, mai închis în mine, mai absent. Nimic nu mi se părea real în afara propriului corp și, zăcând acolo și gustându-mi neputința, am făcut o fixație din a încerca să vizualizez circuitele venelor și arterelor care se întretăiau sub pieptul meu, rețeaua interioară densă de materii vâscoase și sânge. Eram acolo, doar eu cu mine, cercetând totul în jur cu un fel de disperare chinuită, dar eram și departe, mai sus de tavan, mai sus de acoperișul spitalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ar fi reușit să bage spaima imediat în oricine. De departe, se vedea că duce o luptă aprigă cu aerul; de fapt, ea nu mai respira - horcăia. Fiecare vorbă, pe care încerca ea din răsputeri s-o pronunțe, îi era întretăiată numaidecât de un șir întreg de spasme violente. Tremura toată. Convulsiile n-o slăbeau deloc. Într-un cuvânt, părea că se dă, chiar atunci, de ceasul morții ei. Totul, în locul acela, era de groază; nimic asemănător nu cred că 190
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Trec pe lângă reginele nopții. Parfumul lor îmi amintește de tine! Chipul neîncrezător, visător ochii tăi limpezi dintr-o poză mai veche îmi hrănesc instincte afective vizuale care mă macină. Telefonul sună, îți aud glasul întretăiat de grabă. Ființa ta lăuntrică, structură răvășită cu o duioșie covârșitoare, stenică mă-învăluie hipnotic doborând orice urmă de împotrivire logică. Respiri a Regină !
Regina stea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83731_a_85056]
-
și-mi comunică fericită că a venit apa. CÎnd nu e el acasă, a plecat să mai dea o raită prin cartierele demolate, parcă Îmi trece cineva cu furtunul prin creier. Pantofii lui sînt ca două pîini negre, uscate. Își Întretaie drumul cu alții care vin din sens opus Încărcați cu plase pline de morcovi și gogoșari, cu funii de usturoi spînzurate pe umeri, cocîrjați sub sacii cu varză. El e insul fără sacoșă. El e cel care se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se rostogolește lent, spre corpusculii gustativi și nerăbdarea lor ațîțată... E fără Îndoială o imagine aceasta, o imagine fără idee, un somn fără sens, o sete fără obiect. Iată, am atins pătratul șotronului, am chipul unei respirații reci care se Întretaie cu o emoție și mai departe În aerul rarefiat acest trup suind ca un balon În Înălțimile primitoare. Dar nu e un vis, nu e nici măcar starea de beatitudine, darul efemer al unei narcoze - este avortul unui pariu, Încăpățînarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
au eșuat În excursuri, s-au prezentat argumente la care s-au manifestat Îndoieli, apoi s-au ridicat contraargumente, Întâmpinate la rândul lor cu dubii, au fost formulate completări și, bineînțeles, n-au lipsit nici chemările la un dialog civilizat, Întretăiate de Înjurături camuflate politicos printre dinți. Se lua firul de păr, era tăiat În patru fâșii de grosimi aproximativ egale, apoi se Împleteau firicelele obținute cu altele Învecinate, rezulta un gherghef plin de arabescuri, coafura cobora În cascade spre poale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
solitudine. Stările sufletești traduc, într-un paralelism mobil, ritmuri ale naturii și invers. Gândirea pentru eroină înseamnă privire în afară și mai ales înăuntrul ei, apelând la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
eram hotărât s-o însoțesc. Din cine știe ce motiv, se simțise mult mai rău după ziua petrecută pe malul mării. Eu am crezut că o să-i priască. Dar tusea îi revenise, mai insistentă ca înainte, și se plângea că i se întretăia răsuflarea: urcând scările până la apartamentul ei în seara precedentă, a trebuit să se odihnească pe trei din cele patru paliere. Consultația era programată la unsprezece jumătate. Am așteptat un secol autobuzul și am sosit cu cateva minute întârziere la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]