17,900 matches
-
brazda. Ce se întâmplă când întorci pământul, fie cu plugul, fie cu cazmaua? Ies viermii, ramele, șopârlele, cârtitele și rozătoarele, iese toată colcăiala beznelor umede. Ce altceva este, mental și instinctual, comunismul? (...) Comunismul este regatul de sub pământ, beția fetidului, a întunericului, voluptatea agitației intru clandestinitatea tenebrelor." Pentru a exprima adevăruri atât de greu de exprimat, Dan C. Mihăilescu și-a creat - și continua să-și creeze, în văzul lumii - un limbaj propriu. El stăpânește limba română perfect, astfel încât poate să o
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
vădește atît de avansată, încît ajunge la limita să, care este suspendarea sinelui, absența. Sugerată de dematerializarea (încă senzuala), precum un strip-tease, al lucrurilor, absența devine motivul unui lirism pătrunzător, precum un exercițiu al morții: "razele lunii/ pleznesc/ obrazul oglinzii/ întunericul arde,/ golul aripei înghite/ zborul/ tăcerea servește / mesenii absenți// de abanos noaptea/ își rotunjește sînii de/ gheață de nisip/ gîrla curge în luna// fîntînile/ nalta gîturile/ prin frig// oasele visului/ se desfrunzesc/ sub lumînare (Senin /pizzicato/). Sau, în sens contrar
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
fostele vile superbe ale unor oameni normali, intrate, sub comuniști, pe mîna unui lumpen dezabuzat, incult și agresiv; o realitate în care granița dintre grădină zoologică și spațiul urban s-a șters cu desăvîrșire; o realitate în care, după căderea întunericului, cîinii vagabonzi fac legea iar cerșetoria a devenit ocupația dominantă a unei populații ajunse la sapă de lemn. (Într-o paranteză sugestiva prin grotescul ei, aș menționa ce-mi spunea un prieten bucureștean, binecunoscut analist politic: pe jumătate amuzat, pe
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
cea mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și cutia dreptunghiulara de deasupra, și capul lui ciufulit, pitit în aceeași și aceeași mânecă neagră, în același tunel obscur, în care viața...se transformă în întuneric. Fotografii ambulanți din parcuri sau din ateliere improvizate mi se păreau niște artiști mai mari decât poeții sau pictorii, numai pentru că, ridicând brusc, de pe ochiul aparatului, dopul, obturatorul, ei lăsau realitatea, într-o clipă, două, să se întipărească înăuntru, pe
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
goală pînă aproape de ușă/ în colțul unde aștepta jilțul stricat și umbrela pătrată/ ale străinului//pe seară mama strîngea rufele de pe frînghie/ lasă peste noapte vreo cămașă mai groasă/ să se zvînte și cînd ieșea luna/ cu un buzunar în întuneric și altul în lumina/ cămașă tatălui meu capătă puterea/ pe care n-o avusese în timpul zilei// iarnă mergeam la școală cu mănuși de lină/ pe care le uităm prin arbori/ mîinile goale și fericite rotunjeau și zvîrleau bulgarii/ ghetele negre
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
atît de prezent în gînduri, încît primele mele tipărituri literare, în "Revista noastră", adică a clasei a șaptea, în care mă aflam (1940), și care a apărut în trei numere, s-au numit "Cimitirul", "O moarte tragică" și "La poarta întunericului". I.C.: Înțeleg că aceste evocări sunt în legătură cu prima operă literară despre care v-am rugat să-mi vorbiți. Mi-aș permite să observ că printre ultimele dvs. realizări este și lucrarea care se intitulează Immortalité et décomposition dans l'art
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
fi intenționat să rămîn cu necunoscuta noaptea întreagă. Sau poate nu mi-am dat seama de natura relațiilor dintre mine și ea, și ceea ce se cuvenea, mai bine spus ceea ce nu trebuia făcut în momentele acelea. Eram încă pe gînduri, întunericul mă adăpostea, și mi-am desprins ceasul de mînă așezîndu-l pe mica noptieră, ca și cum aș fi fost acasă, lîngă patul greu de bronz, dăruit de părinții mei adoptivi. Am rămas cu mîinile căzute, așteptînd fără să știu ce, cînd a
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
un post de radio HP prin satelit. Oricum ar fi, totdeauna de la nord veni către noi cutezanța cea mai sublimă; totdeauna de la nord se auziră șoaptele cele mai duioase și mai grave ale poveștilor omenești precum și romanele puternice, limită, ale întunericului domnind la miazănoapte cîte o jumătate de an, narații dezvăluind sensurile majore ale speciei... Gravitate nordică, însă și un haz pe măsură... În puține locuri ale planetei amestecul celor două stări fundamentale se face mai lesne și mai direct ca
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
și a cinstei. Dosarele marilor criminali și ale marilor corupți existau, pregătite după toate regulile artei, încă de pe vremea lui Iliescu. Judecătorii și procurorii formați în buna schizofrenie comunistă lucrau la lumina zilei la cazurile comandate de sus, iar pe întuneric încondeiau temeinic și potlogăriile șefilor. Doar niște înapoiați mintal n-ar putea rezolva enigma acestor dosare cât se poate de limpezi. Dar a lipsit exact ceea ce pretindea electoratul, în 1996, de la aleșii săi: voința politică. Potrivit unei teorii care la
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
să însemne, probabil, "de orice lipsă de inhibiție", "de orice dezinhibare". Mai departe: "În scurt timp, Hefner a scos la iveală misterele întunecate ale sexualității umane și le-a înfățișat lumii în adevărata lor lumină" (s.m.). Curat vorba lui Brătescu-Voinești : Întuneric și lumină! Beneficiind de sprijinul Viagrei, Hugh Hefner face sex cu 3-4 partenere deodată: "Patul meu e o instituție democratică. Toți pentru unul și unul pentru toți. [...] Totuși, sînt un romantic, așa că am tendința să mă las furat de-o
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
insula de var/ și de cîrpe, lasă terfeloagele să ardă, cenușa lor/ e praful pe care-l vor șterge forfetarele instituțiilor de cultură/ în care își sfîrșesc viața funcționarii trecuți prin sita unui/ ochi închis în care visează orbul un întuneric mult mai clar" (...) încă nu voi muri,/ poate chiar voi salva lumea..." (ibidem). Așadar, satira e înzestrată cu un rol soteriologic, e drept, grevat de semnul eventualității, izvorînd din indecizia morală a subiectului. De reținut circumstanța că autorul nu se
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
prin însăși interioritatea sa inaparentă. Poetul preferă plenitudinea lăuntrică a universului celei exterioare: "cine ar mai putea spune că tu adîncită acolo/ de sute de mii de ori mai adînc/ în flora intestinală a mortului/ trăiești în ignoranță și în întuneric/ înafara vuietului asurzitor al istoriei?/ materia trece în egală măsură și prin bucătăria ta/ cît prin revelația pavor nocturnus a geniului/ și poate că înăuntrul fiecăruia dintre noi/ în miofibrile osteoplaste și hematii/ există mai mult univers decît înafară" (Imn
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
titlul, desigur revendicativ: La intrarea în noua declinare a următorilor 2000 de ani de poezie română. Primele sale versuri nu conțin decît o enumerare, ușor retușată în direcție simbolică, a suferințelor hărăzite celui care a avut de îndurat la propriu întunericul umed, singurătatea, aerul sufocant, întreaga mizerie a temniței ce i-a circumscris - caz rar - cea mai fragedă pruncie. Bilanțul afectiv e, firește, prudența îndurerată, circumspecția ce abia reușește a învălui revolta omului silit la inadaptare: Între sacrificiul de sine și
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Bilanțul afectiv e, firește, prudența îndurerată, circumspecția ce abia reușește a învălui revolta omului silit la inadaptare: Între sacrificiul de sine și devorarea de alții/ m-am ridicat în picioare ca un copil/ ținîndu-mă numai de pereții aceștia/ pe care întunericul umed se prelingea din tavan/ plin de sperma liliecilor morți./ N-am văzut niciodată o asemenea peșteră sau un tunel asemănător/ prin care înaintam de la naștere/ ca într-un fel de gestație prelungită./ Mama Bătrînă m-a vărsat de-a
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
lîngă mine cu plămînii sufocați de cenușa radioactivă/ uitînd să-mi lase un semn măcar o dîră de sînge/ pe cenușa încă fierbinte. Pînă atunci/ n-am știut cum se numește lumina./ A trebuit să ies cu tavanul în cap, întunericul și singurătatea/ au fost de la un timp prea strîmte pentru mine și apoi/ cît de cumplită mai poate fi nevoia de comunicare umană/ cînd trebuie să te hrănești numai cu măruntaiele șobolanilor morți/ împărțindu-le și pe acestea/ cu chițcăiturile
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o cameră unde strig viață/ Și viermele mă degustă pașnic./ Și mai am puterea să-ți respir crucea/ Șoptindu-ți Aleluia" (Posed). O "Ars poetica" plasează actul creației în întuneric și singurătate, impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței, pentru ca de acolo să izbucnească, trandafir răsărit între gunoaie, lumina orbitoare a poeziei: "Mă ascund pentru a scrie un poem/ în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
care s-a dovedit decisiv; cu toate acestea solarii nu aveau destule forțe pentru asedierea capitalei selenare; în consecință, Phaeton dispune construirea unui zid dublu de nori între soare și lună, astfel încît astrul selenar a fost zvîrlit într-un întuneric total. Endymion n-a mai avut ce face și a trebuit să înceapă tratativele de pace care s-au încheiat prin semnarea unui tratat redactat după toate regulile artei diplomatice a epocii prin care spațiul cosmic a fost împărțit în
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
de prost) ca Brad Pitt, iar partenera lui, Minnie Driver nu e cu nimic mai prejos decît Gwyneth. Și mă opresc aici, pentru a nu fi acuzat că trag spuza pe turta lui Seven. Deși filmat în condiții remarcabile (pe întuneric și pe o ploaie continue, chit că artificiale!), pe un scenariu care nu trage linia ferm între Bine și Rău, debutul lui Mikael Salomon nu are nici pe departe forța lui David Fincher. Este un film-catastrofă ca la carte (trecut
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
se împlinea anul 1000, de la Cristos, efectul numărătorii,... nu se poate spune că producea monștri, în felul în care se afirmă în general despre somnul rațiunii că ar da naștere acelor făpturi teribile; dar, numărătoarea abstractă, existînd totuși, dublată de întunericul ori fanatismul religios, operà încă de pe atunci. Și s-au tras clopotele. S-a înghesuit lumea prin biserici. S-a spovedit. S-a împărtășit. Cei bogați și avînd conștiința necurată își împărțiseră averile celor săraci, ori le spălau de zor
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
și disimulata abil de Bruckner îndărătul unei formule de român gotic: întorcîndu-se în plin viscol dintr-o stațiune montană cei doi se avînta imprudent, bineînțeles la insistențele ei, pe un drum înzăpezit, unde se și afunda și sînt prinși de întuneric. Apare din senin salvatorul, un bătrîn misterios și înspăimîntător care întîmplător locuiește la o mică vilă-castel din apropiere. Dar bătrînul se va dovedi a fi un don Juan frustrat, care nemaiputîndu-si procura pradă, pentru că arsenalul seducției e prea istovitor pentru
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
cu un aer de naturalețe, cu un creion mai curînd de reporter fantast decît cu un penel de pictor suprarealist pedant, așa cum proceda Leonid Dimov (l-am numit cîndva - formulă ce i-a plăcut! - un parnasian al hazardului): "Din adîncul întuneric/ se ițesc precum din stranii holograme/ chipuri și lucruri/ străluminate/ labirinturi în relief/ fante-n care-alunec/ înapoi spre creierul meu/ laminata// mă aflu undeva unde-i aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
cîndva - formulă ce i-a plăcut! - un parnasian al hazardului): "Din adîncul întuneric/ se ițesc precum din stranii holograme/ chipuri și lucruri/ străluminate/ labirinturi în relief/ fante-n care-alunec/ înapoi spre creierul meu/ laminata// mă aflu undeva unde-i aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea începe vizionarea/ iar lumea e o hala nesfîrșită/ cu o lumină chioara (artificială?)./aDe ce-i aicea în pădure, la munte, totul/ sub neoane?a - am întrebat-o
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
macerează: "Însoțită de umbrele mele/ rătăcesc prin locuri/ roase pînă la sînge/ de amintiri" (Popas). Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric (prin delegație!) în locul lor: "Îngerul meu/ singur și el/ asculta noaptea hohotind prin unghere// sînt păsări de întuneric/ șoptesc/ socotind pe degete orele/ oprite în loc//în răstimpuri/ cartea citită de noi amîndoi/ tresare// e și ea o ființă/ îmi spune Îngerul/ și se face nevăzut printre file" (Înger îngerașul meu). Ori: "Picătură de ceai/ luminează palid chipul ferestrei
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
scut/ Și va ridica pe el regii către ultimele ramuri.// Rană făcută de săgeată/ Sfărîmă-te în mine/ Peste oglinzi că hrană din Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De malurile altădată calde/ Cu spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Damascului. Îngenunchind în mica celulă de la Zarca-Gherla, la 2 august 1964, aflat în ajunul eliberării, Steinhardt își spune: "Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realității, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despica întunericul fără a-l risipi) și ies cu ochii deschiși; am intrat răsfățat, râzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea" (Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1994, p. 313). O mărturisire similară aflăm în cartea lui
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]