64,920 matches
-
sau nuvele să public. Chiar traducerea Nopții de Sînziene a fost începută la inițiativa doamnei Stevenson (o distinsă doamnă, azi în vîrstă de 90 de ani, cu probleme de sănătate) și a mea. Am început amîndoi în același timp să învățăm româna și sînt sigur că amîndoi (sau numai eu) am putea realiza acum o traducere mai bună. Au apărut doar cîteva recenzii referitoare la această carte, semnate mai ales de foști studenți și adesea însoțite de o recenzie la volumul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Autobiography, II. Criticii au fost intrigați, dar ei n-au știut să se apropie cu adevărat de povestirile lui Eliade, în ciuda excelentei introduceri făcută de Matei Călinescu. - Din dragoste pentru opera unui mare gînditor, savant, scriitor, profesor, prieten, român - ați învățat limba română ca să-l puteți citi/ cunoaște/ simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care a trăit
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care a trăit-o și Eliade în tinerețe, cînd a învățat italiana pentru a-l citi pe Giovanni Papini în original și pentru a-i vorbi, cînd s-au întîlnit în Italia, aceeași limbă. Cum s-a modificat - completat - nuanțat imaginea pe care v-ați format-o despre profesorul și omul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
aceeași limbă. Cum s-a modificat - completat - nuanțat imaginea pe care v-ați format-o despre profesorul și omul Eliade, după aventura Dvs. românească din 1981? - Da, cred că s-ar putea face o paralelă între faptul că eu am învățat româna și Eliade italiana în tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că eu nu mai eram tînăr (în 1971 aveam 40 de ani) și nu am reușit niciodată să învăț româna atît de bine pe cît
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
paralelă între faptul că eu am învățat româna și Eliade italiana în tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că eu nu mai eram tînăr (în 1971 aveam 40 de ani) și nu am reușit niciodată să învăț româna atît de bine pe cît a reușit el să învețe italiana. Cum mi-a schimbat călătoria mea în România imaginea pe care mi-o formasem despre Eliade? În primul rînd prin faptul că mi-a oferit informații pe care
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
în tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că eu nu mai eram tînăr (în 1971 aveam 40 de ani) și nu am reușit niciodată să învăț româna atît de bine pe cît a reușit el să învețe italiana. Cum mi-a schimbat călătoria mea în România imaginea pe care mi-o formasem despre Eliade? În primul rînd prin faptul că mi-a oferit informații pe care nu le aveam înainte și care m-au ajutat să înțeleg
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
neîndoielnic, o vor desăvârși generațiile viitoare, eliberate de ura și prejudecățile ancestrale care ne-au făcut atâta rău și încrezătoare în calea bunului simț, atât de simplu și de fair expusă de György Konrád: „Putem fi prieteni numai dacă vom învăța să ne iertăm unii altora în numele a zece secole de istorie comună, răul făcut reciproc. Putem fi prieteni numai în condițiile în care vom înceta să privim minoritățile ca pe niște obstacole în calea unității și numai dacă vom înceta
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
grei de mulți ce erau, aliindu-și natura noroioasă a patriei. Și chiar dacă Gigi Becali n-a scos decît un meci nul, nu înseamnă că noi, contemporanii, am fi mai prejos decît ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la școală. Iar meciurile nule, ca și blaturile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
patriei. Și chiar dacă Gigi Becali n-a scos decît un meci nul, nu înseamnă că noi, contemporanii, am fi mai prejos decît ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la școală. Iar meciurile nule, ca și blaturile, sînt de dată prea recentă ca să ne putem pronunța asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
decît un meci nul, nu înseamnă că noi, contemporanii, am fi mai prejos decît ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la școală. Iar meciurile nule, ca și blaturile, sînt de dată prea recentă ca să ne putem pronunța asupra utilității lor. Vorbeam într-un număr trecut despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la școală. Iar meciurile nule, ca și blaturile, sînt de dată prea recentă ca să ne putem pronunța asupra utilității lor. Vorbeam într-un număr trecut despre o mitocănie românească sosită de peste Prut. În Jurnalul literar (nr. 13-16), dl Radu Negrescu-Șuțu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
de gips, adus de la tîrg,/ păzește deasupra/ acestui mormînt” (Într-un sertar). Strategic situat pe confiniile dintre natură și cultură, poetul extrage din amîndouă esența „melancoliilor” sale „inocente”. Structurale și în egală măsură sîrguincios exersate pe claviatura liricii: „Melancolia se învață în fiecare zi/ dacă nu te-ai născut cu fluturele acesta pe degete/ ascultă zornăitul alunelor/ și recită oda transhumanței/ sau exersează vesel în vis aria vînzătorului de păsări/ dar nu ironiza niciodată înalta catedră/ de la care vobește cu patos
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
Acest mărunt incident diplomatic ar fi trebuit să-l pună pe Iliescu pe gânduri. Am intrat în cărțile americane pentru că reprezentăm un pion pe masa lor de șah, și nu pentru valoarea noastră intrinsecă. Istoria ar fi trebuit să-l învețe și altceva decât „cursul scurt” al lui Stalin: și anume, că nu poți miza la nesfârșit pe baftă și concursuri de împrejurări. Dacă nu reprezinți nimic, fii sigur că în scurtă vreme vei fi retrimis acolo unde ți-e locul
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
vreme vei fi retrimis acolo unde ți-e locul. Adică în neant. Războiul nemilos al pesedeilor contra României a marcat puncte importante în această direcție. Nu e nevoie să vină străinătatea pentru a ne spune unde ne plasăm, pentru că am învățat să ne așezăm cuminți la coada listei — dacă nu chiar mult în spatele ultimului concurent. Viteza revenirii unor boli care în străinătate sunt cvasi-dispărute, de la sifilis la gonoree, de la hepatite la afecțiuni pulmonare, indică realul nivel de civilizație de la noi. Pentru că
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
din sală în timp ce pe scenă se produc soliștii, orchestra, Marioara Murărescu... Chiar așa, dar nu prea în context cu referatul de specialitate pe care psihologul Coriolan Haralampy trebuie să-l prezinte în fața unei comisii de specialiști occidentali veniți să-i învețe pe români cum să privească la televizor, la ce oră, cât și în ce stare sufletească... Ce rezultă ? Că majoritatea telespectatorilor iubesc muzica populară și telenovelele, dar nu totdeauna recunosc, din modestie și din orgoliu, considerându-se ca făcând parte
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
instrumente de propagare a dogmei partidului unic. Așa prinde el gustul puterii și al frazelor prefabricate. Detașat, încă înainte de terminarea școlarizării, ca redactor politic la un ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de devotament și vigilență, la "munca de jos", pe șantierul
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
daco-latină. Și mulți, mulți alții, precum Cantacuzinul general Zizin, acesta născut la Paris - culpă în care am căzut și noi, de care ne-a mântuit un moștenit raționalism. prin excelenta mijlocire a lui Iordan Chimet, generația anului 2000 are ce învăța din patimile generației anilor '30, fie că istoria se repetă or ba.
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
Costin); între acestea nu există însă la greu. De altfel, și folosirile actuale ale locuțiunii din greu preferă combinarea cu cîteva verbe anume, mai ales a munci ("vă place să munciți din greu o zi întreagă", astromagie.com), eventual a învăța ("învață din greu pentru examenul de admitere", metsoft.ro); mai rar cu altele: "se chinuie din greu să fie băgat în seamă" (forum.yam.ro). Uneori tonul este deja marcat colocvial, pur și simplu prin combinația cu verbul atipic: "Târgu-Mureșul
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
între acestea nu există însă la greu. De altfel, și folosirile actuale ale locuțiunii din greu preferă combinarea cu cîteva verbe anume, mai ales a munci ("vă place să munciți din greu o zi întreagă", astromagie.com), eventual a învăța ("învață din greu pentru examenul de admitere", metsoft.ro); mai rar cu altele: "se chinuie din greu să fie băgat în seamă" (forum.yam.ro). Uneori tonul este deja marcat colocvial, pur și simplu prin combinația cu verbul atipic: "Târgu-Mureșul poluează
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
de construcție prepozițională li se pare un fleac, am putea propune exerciții de traducere din româna standard în limbajul familiar-argotic actual; de pildă, a se odihni bine devine a băga odihnă la greu : "așa că am băgat odihnă la greu, am învățat să nu mai pun totul la suflet" (eva.ro).
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
și păr. Și ce altceva. Voci. La sfîrșit mi-au plăcut vocile cristaline, deși la început le preferam pe cele joase. Explicația e simplă. Vocile cristaline pot să sune drăgăstos, cele joase par lipsite de dragoste. Ar fi trebuit să învăț să fiu singur. Acum e prea tîrziu. Dar sînt consolat. Musca mi-a spus: Rămîn pînă la sfîrșit cu tine. Rămîn și după aceea. Pînă cînd se poate. Dacă aș fi învățat să fiu singur nu m-ar vizita atîtea
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
par lipsite de dragoste. Ar fi trebuit să învăț să fiu singur. Acum e prea tîrziu. Dar sînt consolat. Musca mi-a spus: Rămîn pînă la sfîrșit cu tine. Rămîn și după aceea. Pînă cînd se poate. Dacă aș fi învățat să fiu singur nu m-ar vizita atîtea femei. Ca să fiu sincer nu am nici un chef să-mi amintesc de trecut. Nu vreau să mă gîndesc unde am greșit. Asemenea gînduri îmi deranjează digestia. Amintirea trecutului e o cufureală. Viața
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Și mie. Dar era și complicat. Trebuia să-mi împart timpul. Să-mi inventez pretexte. Trebuia să cumpăr de două ori pe atîtea flori. Trebuia să fac duș de două ori. Nu aveam voie să le confund numele. Atunci am învățat să nu mai folosesc nume pentru femei. La un moment dat tot le confunzi. M-au ajutat cuvintele de alint. Două, trei, ajung. Abia acum îmi dau seama că nici o femeie nu a vrut să-i spun pe numele ei
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
drepți ca lumînarea, au lungit gîturile și-au ațintit ochii în sus. De la măsuțe săriseră copii, dar în semicerc încremeniseră, cîntînd, niște soldați. Care mai mult zbierau și lătrau decît cîntau". (p. 173) Eforturile învățătoarei de a-i convinge să învețe și alte cîntece, mai potrivite vîrstei lor se izbesc de un zid. Pentru acești copii de 4-5 ani, cuvîntul "cîntec" era sinonim cu imnul. Nu lipsește din aceste eseuri motivul securiștilor care îi cotrobăiesc prin casă în absență și care
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
poate construi sau nu mai departe. Profesorul trebuie să-și analizeze zilnic studentul, să-l provoace, să-i șlefuiască asperitățile, să-i completeze lacunele majore cu care se ajunge aici din licee, să înlăture șabloane de tot felul, să-I învețe să se informeze, să citească, să asculte muzică. Greu. Foarte. Uriașe responsabilități. Cîți, oare, din profesorii școlii știu și pot să facă asta și atîtea altele? Pe de altă parte, teatrele nu au cum să absoarbă acest număr mare de
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]