2,976 matches
-
caracter de frondă colectiv, revers al puterii simbolice a marii cetăți. Eșecul Comunei, izolată în Franța, a fost cel al Parisului, iar victoria sa ar fi fost cea a parizienilor. Așadar, abia la o distanță de aproape două secole de la învestirea instituției comunale Parisul a ajuns să fie condus de un consiliu municipal ales și de un primar ales. Parisul rămîne un caz aparte, de vreme ce capitala este în același timp comună și departament. Aceasta presupune existența unei prefecturi, și chiar a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are o Constituție deoarece, într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite printr-un act politico-juridic, a unui act prin care sunt învestiți cu anumite atribuții. O asemenea învestire se face prin Constituție. Astfel, organismele care exercită cele trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească - dețin prerogativele în baza Constituției sau a unei legi constituționale și nu a unei legi ordinare sau chiar organice. Unele atribuții și îndatoriri sunt stabilite
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
nu ulterior depunerii jurământului. În ceea ce privește incompatibilitatea cu orice funcție publică, conceptul de funcție publică este cel dat de dreptul administrativ<footnote Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite de instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale, învestirea în funcție făcându se în urma câștigării concursului sau promovării examenului organizat pentru ocuparea funcției publice. footnote>: o funcție în aparatul de stat central sau local implicând exercitarea autorității de stat. Președintele României nu poate exercita nicio funcție privată, indiferent care
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
dintre formele de organizare: piețe și organizații, incluzând și formele hibrid În această clasificare. Problema oportunismului care poate zădărnici cooperarea și câștigurile mutuale asociate acesteia este soluționată prin „guvernarea” tranzacției de către structuri instituționale diferite, În contexte diferite. În cazul organizațiilor, Învestirea managerului cu autoritate prin integrarea ierarhică a tranzacțiilor diminuează incidența oportunismului În condițiile dependenței bilaterale generate de tranzacțiile având un pronunțat caracter de procesualitate. În același fel, dar În contexte de tranzacționare diferite, acționează și angajamentul reciproc al partenerilor În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nici nu își dorește vreodată o schimbare a lor sau a realității ce gravitează în jurul lor. Dezvoltarea implicită a vocabularului și sporirea aptitudinilor conversaționale sunt doar două criterii prin care omul cult își consolidează poziția de lider. Singurul dezavantaj al învestirii sudorii în efort pentru dezvoltarea culturală este oboseală psihică. Un om cult, ce poate fi auzit de o întreagă lume, isi șlefuiește prepetuu îndemânările citind și meditând, însă pentru a da randamentul maxim în procesul de asimilare informațională acesta trebuie
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bani și de circulația lor, pe de o parte, și de formele de expresie ale pieței pe de alta: înveliș gol, semn pur și a priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este construită ca obiect privilegiat, la evitarea riscului de a rămâne închis în ea, adică la surprinderea fenomenelor sociale care se manifestă în raporturile lor cu ansamblul câmpurilor de inserție ale actorilor și al învestirilor lor contradictorii. Întreprinderea este deci unul din locurile pornind de la care pot fi recompuse unitățile semnificative ale totalității socialului. Caracteristicile conjuncturii actuale, economice și politice, care fac din întreprindere pivotul mondializării, ar trebui deci să conducă într-un fel, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simetrică a ideologiilor glorificând modurile de inserție socială detașate de sfera productivă. În formulările lor savante (sociologice, economice, filozofice), generate de curentele asociative sau promulgate oficial, ideologiile care se apropie de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt deosebit de emblematice. Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor flexibilității sau că încearcă să prevină efectele acestora, ele pregătesc explozia categoriei muncii prin valorizarea formelor de implicare legate de activitățile de recreere, cultură, sporturi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vorba mai degrabă de nuanțe decât de opoziții radicale, cultura rămânând o temă minoră în campaniile electorale, la fel ca și bugetul foarte modest care-i este alocat. Activitatea de formulare politică și statistică a culturii Dacă preluăm noțiunea de "învestire cu formă" (Thévenot, 1986), putem constata că, în anii 1970, cultura a fost introdusă în formele gândirii politice (Desrosières, 1993), condiție pentru intrarea ei în marile dezbateri. Această activitate îndelungată de producere a cadrelor care permit gândirea politică a culturii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
105, 111, 122, 147, 151, 167, 170, 188, 205, 226, 229, 240, 254-256, 259, 261-262, 270, 276, 302. Iubire de artă, 120, 250, 286. Î Încântare, 217, 275. Înscriere, 56, 71, 170, 223, 227-228, 230-232, 237-238, 247. Înstrăinare, 78, 229. Învestire (cu formă), 201. J Joc (teoria ~), 40, 43-44, 46, 49, 134, 156, 164, 192, 201, 234, 258-260, 264, 271, 279-280, 284-187, 293, 295, 297, 305, 311. Judecată de gust / de valoare, 25, 40, 69, 75, 11, 140, 168, 212, 252
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
speciale susținătorilor lor. Libertatea de a intra pe piață și libertatea de a alege de la cine să cumperi promovează interesul consumatorului prin erodarea acelor rente temporare de care se bucură primul care oferă un bun sau un serviciu. În schimb, învestirea guvernelor cu puterea de a determina cine poate sau nu poate să furnizeze bunuri și servicii creează monopoluri monopoluri efective, observate în cursul istoriei care sunt dăunătoare pentru consumatori și care restrâng forțele productive ale umanității, pe care se bazează
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nici pe propriul lui frate, darmite pe voi, nepricopsiții!"334. Pe lângă un plus de ironie, prezentă în apelativul "tătuc", personajele prin intermediul cărora se exprimă "vocea poporului" rețin, în percepția lor, un detaliu fizic pe care îl scot în evidență prin învestirea lui cu valoare de supranume. Dintre toate posibilitățile de a scoate în evidență calitățile proclamate ale lui Stalin (înțelepciunea, genialitatea, forța de conducere), oamenii simpli aleg un detaliu fizic banal. Mustața nu este un semn distinctiv, ci, dimpotrivă, aruncă mărețul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în 1989, i-au acordat companiei Drepturile Regale (Royal Warrants). Astfel, li s-a acordat privilegiul de a face cunoscut faptul că familia regală este un client fidel. Dincolo de acest simplu proces de achiziționare din partea Casei Regale Britanice se observă învestirea mărcii Burberry cu valoarea prestigiului și unicității. Această scurtă cronologie a mărcii Burberry este parte integrantă din comunicarea de notorietate (d'Humiers 1994: 22) prin prezentarea și cunoașterea unor fapte reale și adevărate. Considerăm că orice nume de marcă are
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în front, iar prim ministru a fost desemnat domul Emil Trosc, de la trei, care l-a surclasat la înălțime și număr de litere pe Emanuel Bec de la demisol. Numai că Licuriciul cel mare, SUA mi-a trimis drept cadou de învestire în funcție, una bucată criză economică majoră, cu buletin de calitate în regulă, fără să-mi trimită și cartea tehnică de gestionare eficientă. Drept urmare am fost nevoit să remaniez Guvernul Scării. Am rezolvat aceasta foarte simplu: i-am dat afară
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de a exista". Căci, "din toate capitalurile distribuite, repartizarea capitalului simbolic, adică a importanței sociale și a rațiunilor de a trăi, este una dintre cele mai inegale și, probabil, una dintre cele mai necruțătoare" [Bourdieu, 1997, p. 283-284]. Confirmare și învestire Dată fiind importanța patrimoniilor implicate, burghezia are nevoie, mai mult decât orice altă clasă, de ritualuri de confirmare. Persoana trebuie să fie autentificată, în integralitatea ei. Calitățile ei nu sunt disociabile, tocmai combinația dintre ele dă caracterul de excelență. O
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care îi cuprind pe membrii acestui grup. De fiecare dată, a aparține listei aleșilor înseamnă a fi confirmat, în deplinătatea persoanei, ca membru cu drepturi depline. Exemplul cercurilor este printre cele mai grăitoare. Cooptarea noilor membri se înscrie în logica învestirii cavalerilor. Doi nași prezintă candidaturile, suficient de pregătite dinainte ca să nu fie probleme: refuzurile sunt foarte rare, în măsura în care prezentarea candidaților trece prin filtrul sever al nașilor. Nașii, garanți ai protejatului lor, nu s-ar prezenta cu un intrus fără pericolul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
amenajarea celor paisprezece stațiuni ale via crucis din biserica satului. astfel la indicatorii de durată, la semnele care îi pot înscrie pe nou-veniți într-un timp de lungă durată, cel în care se afirmă excelența [Pinçon, Pinçon-Charlot, 2005]. Înnobilarea, o învestire care trebuie meritată În Franța nu mai există un proces de regenerare a nobilimii prin înnobilare, ca în cazul Belgiei. Totuși, un întreg segment de oameni de rând din înalta societate franceză pretind că își trag originea din aristocrație și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de oameni de rând din înalta societate franceză pretind că își trag originea din aristocrație și valorile ei. Nobilimea, prin înscrierea sa în durată, oferă o marcă identitară unică și foarte invidiată. Înnobilarea, acolo unde este încă posibilă, pare o învestire prețioasă. Ca și în cazul Legiunii de onoare, alegerea unui titlu nobiliar confirmă, în Belgia, serviciile făcute Statului și ordinii de drept. Léopold II, regele Belgiei, a acordat titlul de baron lui Édouard Empain în 1907. Acesta, fiu de învățător
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
inserat: Membrii comitetului executiv al Automobile-Club de France (2004), 23 Bogăția culturală, 26 □Text inserat: O instruire ludică și afectivă,29 Competiția școlară, 30 Capitalul simbolic, expresie a celorlalte forme de bogăție 31 □ Text inserat:O licitație, 32 Confirmare și învestire, 33 Definiția pragului de bogăție 36 □ Text inserat: Sunteți burghez?, 42 II. Nobilime și burghezie: mize temporale Nobilimea, rămășiță socială? 45 Familiile nobile în Franța de astăzi, 45 □ Text inserat: Nobilimea în Europa, 46 Reconversia diferitelor forme de capital, 48
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
temporale Nobilimea, rămășiță socială? 45 Familiile nobile în Franța de astăzi, 45 □ Text inserat: Nobilimea în Europa, 46 Reconversia diferitelor forme de capital, 48 Castelul, emblemă a nobilimii, 49 Text inserat: François Pinault și castelul La Mormaire, 50 Înnobilarea, o învestire care trebuie meritată, 51 □ Text inserat: O dinastie ratată, 52 □ Text inserat: Un baron la înălțime, 53 Permanența prestigiului nobiliar , 54 □ Text inserat: Un prestigiu de neclintit, 57 Nobilime și burghezie: o veritabilă confrerie 59 "Gradele" de burghezie, 60 Subterfugiile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
permite acordarea unor licențe de export în scopuri constructive. Comitetul a constatat că cea mai "serioasă piedică" în calea dezvoltării comerțului pașnic cu țările comuniste europene era interdicția referitoare la acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Comitetul a declarat că "învestirea președintelui cu dreptul de a acorda sau retrage acest tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească mai eficient comerțul ca instrument de modelare a relațiilor noastre cu aceste țări". Comitetul a acceptat necesitatea unei distincții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1968, Kissinger le spusese sovieticilor că noul președinte este dispus să discute despre reducerea armelor strategice un obiectiv sovietic pentru a primi, în schimb, ajutor în privința rezolvării problemelor din Estul Mijlociu și sud-estul Asiei 1301. La două luni după învestirea sa, Nixon l-a rugat pe premierul sovietic Alexei Kosîghin să-l ajute să pună capăt războiului din Vietnam. Kissinger a dat curs solicitării, întîlnindu-se în repetate rînduri cu ambasadorul sovietic Anatol Dobrînin. La aceste discuții, Kissinger a sugerat o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
momeală, ar fi putut determina conducerea sovietică să-i accepte doctrina de "condiționare" SUA ar fi putut acorda "Clauza" în schimbul unei participări substanțiale a Uniunii Sovietice la rezolvarea conflictului din Vietnam. Richard Nixon putea obține, după doar șase luni de la învestire, ceea ce încercase din răsputeri să obțină Lyndon Johnson timp de cinci ani; el a ratat, însă, ocazia, din cauza unui acces de mînie. Era o hotărîre pe care avea s-o regrete mai tîrziu, cînd puterea legislativă și cea executivă aveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]